Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a atras atenţia luni cu privire la încercările Chinei de a le refuza naţiunilor suverane dreptul de a alege alianţele internaţionale din care să facă parte, după sprijinul pe care Beijingul l-a acordat Moscovei pe subiectul extinderii Alianţei în estul Europei, transmite EFE.
Stoltenberg s-a referit la declaraţia recentă a celor două mari puteri în care, „pentru prima dată, China se alătură Rusiei în apelul adresat NATO de a înceta să mai primească noi membri”.
„Aceasta reprezintă o încercare de a le refuza naţiunilor suverane dreptul de a face propriile opţiuni”, aspect înscris în documente internaţionale cheie, a insistat Stoltenberg într-o conferinţă de presă după o întrevedere cu preşedintele Poloniei, Andrzej Duda.
Stoltenberg a subliniat că NATO „respectă decizia fiecărei ţări de a face parte sau nu dintr-o alianţă” şi a dat asigurări că „politica noastră a uşilor deschise a fost un succes istoric, prin extinderea libertăţii şi securităţii în întreaga Europă”.
„Trebuie să respectăm deciziile suverane, să nu revenim la o epocă a sferelor de influenţă, unde marile puteri pot spune altora ce pot sau ce nu pot face”, a explicat liderul Alianţei Nord-Atlantice, referindu-se la cazul Ucrainei, căreia Rusia vrea să-i blocheze o posibilă aderare la NATO în viitor, notează Agerpres.
Pe de altă parte, Stoltenberg a anunţat că aliaţi precum SUA, Spania, Danemarca sau Regatul Unit pun la dispoziţia Alianţei mai multe resurse pentru o mai bună supraveghere şi securitate pe flancul estic, ceea ce „reflectă faptul că NATO se află aici pentru a proteja şi apăra şi pentru a urmări îndeaproape ceea ce se întâmplă în proximitatea Ucrainei şi la frontierele NATO”.
La rândul său, președintele Duda a cerut unitate în cadrul NATO în faţa Rusiei şi siguranţa că toţi aliaţii au aceeaşi poziţie. „Cred că prezenţa NATO ar trebui să sporească pe tot flancul estic”, a apreciat Duda, care a adăugat că „toate ţările care doresc această consolidare ar trebui să o şi primească” şi a pledat ca aceste întăriri să fie „cât mai multinaţionale cu putinţă”.
Citește și: SUA avertizează Rusia: Apropierea de China nu va atenua consecinţele invadării Ucrainei
Frontul comun al Chinei și Rusiei în faţa Occidentului
La 4 februarie, preşedinţii Chinei, Xi Jinping, şi Rusiei, Vladimir Putin, au făcut front comun în faţa Occidentului şi s-au angajat să înfrunte împreună ceea ce consideră a fi „ameninţări la adresa securităţii”.
La finalul întâlnirii, care a avut loc cu prilejul inaugurării Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing, cei doi şefi de stat au dat publicităţii un comunicat comun în care au transmis că „Rusia şi China se opun unei mai mari extinderi a NATO”. În plus, Moscova a transmis că sprijină pe deplin poziția Beijingului privind Taiwanul și că se opune independenței statului insular în orice formă.
Kremlinul a spus că Putin și președintele chinez Xi Jinping au avut o conversație călduroasă și productivă în Beijing și a spus despre relațiile dintre cele două țări că reprezintă un parteneriat avansat cu un caracter special.
Putin a dezvăluit și un nou acord major de livrare de gaze Chinei, semn ce arată aprofundarea relațiilor dintre cei doi vecini, în contextul tensiunilor în creștere din relațiile lor cu Occidentul.
Totodată, cele două țări și-au exprimat îngrijorările despre „avansarea planurilor SUA de a dezvolta sistemul global de apărare balistică și desfășurarea elementelor sale în diferite regiuni ale lumii, combinat cu capacitatea construirii armelor non-nucleare de mare precizie pentru dezarmarea atacurilor și altor obiective strategice”.
Citește și: Pe măsură ce tensiunile cu Occidentul cresc, Putin și Xi Jinping devin tot mai apropiați
Editor : Marco Badea
