Live Text Stoltenberg: Asistăm deja la începutul ofensivei rusești în Ucraina. Kievul are nevoie de mai multe arme, muniţii și avioane de luptă
„Realitatea este că vedem deja începutul” unei noi ofensive rusești în Ucraina, a declarat luni secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Comandantul districtului militar central din Rusia susține, citat de Interfax, că linia frontului rusesc, concentrat în estul Ucrainei, a avansat doi kilometri spre vestul țării. Comandantul-șef al forțelor armate ucrainene a spus sâmbătă că trupele Ucrainei au menținut linia frontului în Donețk și în unele zone au reușit să recâștige pozițiile anterior pierdute. De asemenea, armata ucraineană susține că a respins atacuri asupra orașului Zaporojie. Kievul are nevoie de „mii de generatoare” suplimentare, a spus luni primarul capitalei ucrainene, Vitali Kliciko, la trei zile după un nou atac masiv rusesc care a vizat obiective energetice în Ucraina, relatează France Presse.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Stoltenberg: Asistăm deja la începutul ofensivei rusești în Ucraina
ACTUALITATE 23:03 „Realitatea este că vedem deja începutul” unei noi ofensive rusești în Ucraina, a declarat luni secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Președintele Vladimir Putin trimite „încă mii și mii de soldați”, acceptând „o rată foarte mare de victime” și suportă „pierderi mari”, dar pune presiune pe ucraineni, spune el.
„Ceea ce îi lipsește Rusiei în ceea ce privește calitatea, încearcă să compenseze cantitativ”, spune Stoltenberg despre strategia lui Putin. Asta arată cât de urgent este ca Occidentul să furnizeze Ucrainei mai multe arme, adaugă el.
Cu cât Kievul primește mai repede arme, muniție, piese de schimb și combustibil, cu atât mai multe vieți pot fi salvate, a mai spus luni secretarul general al NATO.
Rusia, exclusă de la Conferința de Securitate de la Munchen
ACTUALIZARE 22:45 Guvernul rus a fost exclus de la Conferinţa de Securitate de la Munchen din cauza războiului pe care l-a declanşat împotriva Ucrainei, au declarat luni organizatori ai reuniunii internaţionale la nivel înalt, relatează dpa.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Este pentru prima dată în ultimele decenii când Moscova nu va participa la evenimentul anual care reuneşte lideri mondiali şi factori de decizie pentru a discuta provocările la adresa securităţii internaţionale, scrie Agerpres.
Oficiali ai guvernului iranian sunt, de asemenea, excluşi în acest an. În total, peste 40 de şefi de stat şi de guvern şi 90 de miniştri vor participa la conferinţa, care se desfăşoară de vineri până duminică în capitala landului Bavaria.
Vicepreşedintele SUA Kamala Harris, preşedintele francez Emmanuel Macron, preşedintele polonez Andrzej Duda şi cancelarul german Olaf Scholz vor participa la conferinţă. Ministrul de externe chinez Wang Yi va participa la conferinţa de securitate, fiind pentru prima dată când un înalt oficial al guvernului chinez participă la acest eveniment de la începutul pandemiei.
Ucraina le va cere aliaților la reuniunea formatului Ramstein mai mult armament și avioane de luptă
ACTUALIZARE 22:40 Ucraina va cere marţi, la a noua întâlnire a formatului Ramstein, ce reuneşte la Bruxelles ţările care-i oferă ajutor militar în faţa agresiunii ruse, mai multe arme, muniţii şi sprijin logistic, inclusiv o „platformă de avioane de vânătoare”, a transmis ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, potrivit agenţiei EFE.
„Vom lucra intens cu partenerii în zilele următoare. Ritmul este extrem de susţinut”, a scris Reznikov pe Facebook, menţionând că una dintre principalele teme pe care le va aborda la această reuniune va fi „protejarea cerului ucrainean, inclusiv cu o platformă de avioane de vânătoare", scrie Agerpres.
El va urmări de asemenea să impulsioneze aşa-numita „coaliţie a tancurilor”, adică livrarea de tancuri occidentale către Ucraina, din care 120-140 de unităţi, în special tancuri germane Leopard ar urma să ajungă în primăvară în Ucraina.
Ministrul ucrainean al apărării a mai precizat că le va mai cere aliaţilor Ucrainei crearea unei rezerve consistente de muniţii, din care armata ucraineană consumă mari cantităţi în lupta contra armatei ruse, precum şi intensificarea sprijinului în materie de logistică, întreţinere şi reparaţii ale echipamentelor militare.
Dar secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat mai devreme că Ucraina consumă în războiul cu Rusia semnificativ mai multe muniţii decât poate NATO să producă. El a menţionat că statele NATO au făcut un inventar al muniţiilor rămase după ajutorul oferit Ucrainei şi le-a cerut acestora să ia măsuri pentru a-şi creşte producţia de muniţii, în special a obuzelor de calibru greu, respectiv cele de 155 mm.
Cadenţa ridicată a livrărilor de muniţii către armata ucraineană, care trage zilnic aproximativ 10.000 de obuze, a redus drastic stocurile armatelor occidentale şi a expus dificultatea completării acestora cu actualele capacităţi de producţie şi lanţuri logistice. "Dacă Europa ar ajunge să lupte împotriva Rusiei, unele ţări şi-ar epuiza muniţia în câteva zile", a rezumat situaţia pentru Reuters un diplomat european.
În mesajul său referitor la obiectivele pe care le va urmări la reuniunea formatului Ramstein, ministrul ucrainean al apărării a mai menţionat intensificarea programelor de instrucţie pentru soldaţii ucraineni, care au început deja pregătirea în Marea Britanie pentru folosirea tancurilor Challenger 2 şi în Polonia pentru tancurile germane Leopard 2.
Ucraina speră că la reuniunea de marţi aliaţii săi occidentali vor clarifica numărul de tancuri pe care i le vor oferi şi calendarul livrărilor, după ce primele tancuri grele au fost promise pentru sfârşitul lunii martie. Această reuniune are loc cu zece zile înaintea împlinirii unui an de la lansarea invaziei ruse şi în timp ce trupele ruse desfăşoară în estul Ucrainei o ofensivă în care avansează constant, dar foarte lent şi cu preţul unor mari pierderi în oameni şi echipamente.
Bloggeri militari ruşi, susţinători ai războiului, acuză comandanţii armatei ruse că repetă greşeli tactice elementare care conduc la eşecul unor acţiuni ofensive şi la pierderi grele, cum a fost recent un asalt eşuat în zona oraşului ucrainean Vuhledar, unde au fost distruse zeci de blindate ruseşti şi au fost ucişi probabil sute de soldaţi dintr-o brigadă de puşcaşi marini.
ACTUALIZARE 22:30 Președintele Volodimir Zelenski i-a mulțumit luni premierului norvegian, Jonas Gahr Støre, în timpul unei convorbiri la telefon, pentru noul pachet pentru apărare. Zelenski spune că noul pachet de apărare furnizat de Norvegia Kievului îi „va ajuta pe uscat, pe cer și pe mare”.
Primarul Kievului: Sportivii ruși ar trebui să aibă o poziție publică împotriva războiului pentru a participa la JO 2024
ACTUALIZARE 19:50 Sportivii ruşi ar trebui să ia o poziţie publică împotriva războiului din Ucraina dacă doresc să li se permită să participe la Jocurile Olimpice din 2024 de la Paris, a declarat luni primarul Kievului şi fost campion mondial la box, Vitali Kliciko, scrie AFP.
„Sportivii ruşi şi belaruşi nu pot participa la Jocurile Olimpice de la Paris dacă nu spun „Nu” războiului. Dacă o spun public, pot, dar eu cred că le este frică”, a spus Kliciko pentru AFP.
„Fiecare sportiv rus trebuie să-i spună preşedintelui Rusiei să oprească acest război fără sens", a adăugat primarul capitalei Ucrainei, adăugând că nu este posibil să fii "neutru când sunt ucişi bărbaţi, femei, copi„. „Eşti fie pro, fie împotriva războiului”, a spus Kliciko, scrie Agerpres.
Preşedintele Comitetului Internaţional Olimpic (CIO), Thomas Bach, susţine că deschiderea porţilor ca sportivii ruşi şi belaruşi să participe la Jocurile Olimpice din 2024 de la Paris nu situează forul olimpic mondial de ''partea greşită a istoriei”, transmite Reuters.
CIO a declanşat un val de critici după ce a deschis calea sportivilor din Rusia şi Belarus să obţină calificarea la Jocurile Olimpice de anul viitor prin participarea la competiţiile de calificare din Asia, la care vor participa ca neutri, fără drapel sau imn. După invazia din Ucraina de anul trecut, sportivii din Rusia şi Belarus au fost excluşi din numeroase competiţii internaţionale.
Într-o scrisoare transmisă lui Bach săptămâna trecută, sportivii din Ucraina au opinat că forul olimpic mondial se află „de partea greşită a istoriei”, după ce germanul a cerut Ucrainei să renunţe la ameninţările cu boicotarea Olimpiadei.
Când a fost întrebat duminică despre acest subiect, la Courchevel, unde au loc Mondialele de schi alpin, Bach a replicat că „istoria va arăta cine face mai mult pentru pace. Cei care încearcă să menţină liniile deschise, să comunice, sau cei care vor să izoleze sau să dezbine. Noi încercăm că găsim o soluţie care să facă dreptate misiunii sportului, care este de a unifica, nu de a contribui la mai multă confruntare, la o escaladare mai mare”.
Ministrul Sporturilor din Lituania a spus vineri că un grup de 35 ţări, inclusiv SUA, Germania şi Australia, vor cere ca sportivii din Rusia şi Belarus să nu participe la JO de la Paris. În replică, ministrul rus al Sporturilor, Oleg Matîţin, a spus că această cerere este„absolut inacceptabilă”. Bach a adăugat că rămâne solidar cu sportivii din Ucraina: „Pentru fiecare sportiv ucrainean, noi putem din punct de vedere uman să le înţelegem reacţiile, le împărtăşim suferinţa. Fiecare sportiv ucrainean poate fi sigur că suntem în deplină solidaritate cu ei şi că toate comentariile lor sunt luate foarte, foarte serios în considerare'”.
Vitali Kliciko: Kievul are nevoie de „mii de generatoare” suplimentare
ACTUALIZARE 19:40 Kievul are nevoie de „mii de generatoare” suplimentare, a declarat luni primarul capitalei ucrainene, Vitali Kliciko, la trei zile după un nou atac masiv rusesc care a vizat obiective energetice în Ucraina, relatează France Presse.
„Avem nevoie de mai mult, de mii în plus. Am primit aproape 1.000, dar noi avem 500 de grădiniţe, 500 de şcoli în capitala ucraineană”, a indicat el. Kievul, potrivit lui Kliciko, este astăzi „mult mai bine pregătit împotriva atacurilor, rachetelor ruseşti şi a dronelor (lansate de Moscova) decât era în urmă cu câteva luni”, dar el se declară „încă îngrijorat în privinţa alimentării cu energie electrică şi a încălzirii”, scrie Agerpres.
Din octombrie trecut, după numeroase eşecuri pe teren, Moscova a vizat frecvent obiective ucrainene aşa-zise „esenţiale”, aruncând milioane de locuitori în frig şi întuneric, în toiul iernii. Potrivit autorităţilor ucrainene, ultimul atac masiv de vineri a constat într-o salvă de 71 de rachete de croazieră şi drone kamikaze care au ţintit în special Zaporojie (sud), Harkov (nord-est) şi Hmelniţki (vest).
Deasupra Kievului, „10 rachete au fost doborâte”, spune Vitali Kliciko, care menţionează „avarii la reţeaua de electricitate”. „Sunt mândru de angajaţii noştri. Ei lucrează 24 de ore din 24, şapte zile din şapte. Nu este o sarcină uşoară, dar serviciile noastre comunale funcţionează destul de bine”, a declarat el pentru AFP, aducând un elogiu rezilienţei ucrainenilor.
„Există rezistenţă pe linia frontului şi rezistenţă în interior, mai ales la Kiev, în capitală. În loc să fie deprimaţi, oamenii spun: „Este mai bine fără electricitate şi fără apă decât cu soldaţi ruşi!”, adaugă AFP
Rusia: Sancțiunile sunt o barieră pentru reînnoirea acordului privind exportul de cereale pe Marea Neagră
ACTUALIZARE 19:30 Rusia consideră „inadecvată” prelungirea acordului privind exporturile prin Marea Neagră, dacă sancţiunile care îi afectează exporturile agricole nu sunt ridicate şi nu sunt rezolvate alte probleme, transmite luni Reuters.
Iniţiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră, semnată de Rusia şi Ucraina în iulie 2022, a creat un coridor sigur pentru a permite exportul cerealelor din porturile ucrainene blocate de război.
Acordul, mediat de ONU şi Turcia, a fost prelungit cu 120 de zile în noiembrie şi ar urma să fie supus unei noi extinderi luna viitoare. Rusia a semnalat însă că este nemulţumită de anumite aspecte ale înţelegerii şi a cerut ridicarea unor sancţiuni care îi afectează exporturile agricole.
Citește continuarea AICI
Vizită surpriză a lui Szijjarto la Minsk: Ungaria cere Belarusului să facă tot posibilul pentru pace în Ucraina
ACTUALIZARE 19:25 Belarus, principalul aliat al Rusiei în campania militară a acesteia contra Ucrainei, trebuie să facă tot posibilul pentru a se ajunge la pace în ţara vecină, a declarat luni la Minsk ministrul ungar de externe Peter Szijjarto, venit într-o vizită surpriză în capitala belarusă, transmite agenţia EFE.
Ungaria „resimte în fiecare zi consecinţele războiului din Ucraina” şi „i-am cerut colegului meu belarus ca Belarusul să facă tot posibilul pentru obţinerea păcii şi evitarea escaladării” conflictului, a spus Peter Szijjarto la o conferinţă de presă comună cu omologul său belarus Serghei Aleinik. „Peste un milion de refugiaţi au sosit în ţara noastră de la începutul războiului.
Cetăţenii ungari plătesc deja un mare preţ pentru războiul ce are loc în ţara vecină”, a continuat şeful diplomaţiei ungare. El a deplâns că "numărul morţilor creşte constant” pe frontul din Ucraina şi a insistat că acest lucru va înceta „numai dacă se pune capăt războiului”.
„Şi acest război se va sfârşi numai dacă se anunţă o încetare a focului, dacă încep tratativele de pace. Fără armistiţiu şi fără negocieri de pace nu va fi pace în Ucraina”, a remarcat Peter Szijjarto. Prin urmare, a continuat el, trebuie încercat pe toate căile să se evite continuarea războiului, întrucât acesta nu va conduce decât la mai multe pierderi de vieţi omeneşti.
Citește continuarea AICI
Rusia va deveni mult mai autoritară şi militarizată în anii următori, consideră serviciile de informaţii ale Norvegiei
ACTUALIZARE 19:20 Statul rus va deveni în următorii ani „mult mai autoritar şi militarizat”, au estimat luni serviciile de informaţii norvegiene, potrivit cărora Rusia şi China rămân principalele ameninţări la adresa Norvegiei, relatează France Presse. „Nu mai este posibilă întoarcerea”, a declarat numărul doi al serviciului de informaţii militare, Lars Nordrum, în cursul unei evaluări anuale a riscurilor la adresa Norvegiei, ţară membră NATO, situată la graniţă cu Rusia.
„Statul rus va fi mult mai autoritar şi militarizat”, a afirmat el, menţionând în acest sens o opinie publică rusă manipulată de propagandă şi strângerea legăturilor Moscovei cu alte regimuri autoritare.
„Interesele Rusiei nu vor fi compatibile cu cele ale Occidentului”, adaugă responsabilul contraspionajului militar norvegian. Această evaluare anuală a riscurilor, prima de la declanşarea războiului de către Rusia împotriva Ucrainei la 24 februarie 2022, concluzionează, la fel ca cele anterioare, că Rusia şi China sunt principalele ameninţări la adresa securităţii şi intereselor Norvegiei.
Citește continuarea AICI
Putin s-a întâlnit cu liderul Partidului Comunist rus şi remarcă potrivirea lor de idei: Comuniştii au oferit soluții pentru securitate
ACTUALIZARE 18:50 Preşedintele rus Vladimir Putin a subliniat luni dialogul şi sintonia sa cu Partidul Comunist al Federaţiei Ruse (PCFR), în timpul întâlnirii pe care a avut-o cu liderul veteran al acestei formaţiuni, Ghennadi Ziuganov, transmite agenţia EFE.
„Partidul Comunist al Federaţiei Ruse a fost mereu în avangardă şi a oferit autorităţilor la toate nivelurile soluţii pentru susţinerea şi garantarea securităţii ţării noastre, atât în prezent cât şi în viitor”, a spus Putin, potrivit paginii web a Kremlinului. El a subliniat că dialogul cu comuniştii „este acum de două sau de trei ori mai necesar”.
Potrivit preşedintelui rus, Partidul Comunist rus aduce „o contribuţie substanţială la dezbaterea politică, la căutarea de soluţii mai acceptabile şi raţionale pentru dezvoltarea ţării în sfera socială, economică, a apărării şi securităţii”. „Asupra acestora niciodată nu au existat contradicţii între noi”, a remarcat liderul de la Kremlin.
Citește continuarea AICI
Jens Stoltenberg: Forțele NATO din România și alte state protejează spațiul folosit de aliați pentru a susține Ucraina
ACTUALIZARE 16:51 Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus luni, în cadrul unei conferinţe de presă de la Bruxelles, că forţelor NATO prezente în Polonia, România, Slovacia şi în alte state din partea estică a Alianţei protejează spaţiul folosit de aliaţi pentru a susţine Ucraina.
Întrebat dacă vede incidentul de vineri în care rachete ruseşti au intrat în spaţiul aerian al Republicii Moldova şi s-au apropiat de spaţiul aerian al României drept un avertisment din partea Rusiei şi dacă există vreo ameninţare pentru rutele de aprovizionare prin care ţările NATO livrează sprijin militar Ucrainei, Stoltenberg a spus că „războaiele sunt periculoase” şi că de aceea este atât de important ca NATO să dea dovadă de vigilenţă pentru a preveni orice escaladare, scrie Agerpres.
„Războaiele sunt periculoase şi pentru că incidentele şi accidentele se pot întâmpla. De aceea suntem atât de vigilenţi la NATO pentru a preveni orice escaladare dincolo de Ucraina”, a spus Stoltenberg în conferinţa de presă din preziua reuniunii miniştrilor apărării din ţările aliate.
Varșovia doreşte ca Joe Biden să anunțe stabilirea de baze permanente NATO în Polonia, săptămâna viitoare
ACTUALIZARE 15:46 Viceministrul polonez de externe Arkadiusz Mularczyk a declarat luni că guvernul de la Varşovia doreşte ca preşedintele american Joe Biden să "anunţe stabilirea de baze militare permanente ale NATO" în Polonia în timpul vizitei sale în această ţară, săptămâna viitoare, informează Agerpres.
Totuşi, a admis oficialul polonez, aceasta "este o decizie care depinde de SUA". Dar "Biden va anunţa anumite planuri" în timpul acestei vizite, a menţionat viceministrul Arkadiusz Mularczyk, vorbind la un post de radio polonez.
"Nu aş dori să vorbesc înaintea preşedintelui Biden, în aproximativ 12 zile vom şti care sunt planurile şi deciziile sale", a adăugat el.
NATO trebuie să-şi crească stocurile de muniţie. Stoltenberg: „Războiul din Ucraina consumă o cantitate enormă de muniţie”
ACTUALIZARE 15:40 NATO intenţionează să-şi crească stocurile de muniţie, care sunt golite de războiul din Ucraina, a declarat luni secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, înainte de reuniunea miniştrilor apărării din ţările aliate.
„Războiul din Ucraina consumă o cantitate enormă de muniţie. Asta pune sub presiune industria de apărare. Aşa că trebuie să mărim producţia şi să investim în capacităţile noastre de apărare”, a declarat Jens Stoltenberg luni, potrivit Reuters, preluată de Agerpres.
El a menţionat printre ţările care au încheiat noi contracte cu industria de profil pentru a-şi reface stocurile de muniţie SUA, Franţa şi Norvegia.
Citește continuarea AICI
Situaţia este „complicată” la nord de Bahmut, recunoaște Preşedinţia ucraineană
ACTUALIZARE 15:17 Preşedinţia ucraineană a recunoscut luni că situaţia este „complicată” la nord de Bahmut, regiunea cea mai disputată în estul Ucrainei, la o zi după ce grupul de mercenari Wagner anunţase capturarea localităţii Krasna Hora, relatează AFP și Agerpres.
„Situaţia este complicată în apropiere de Soledar: localitatea Paraskovievka este ţinta unor bombardamente şi atacuri intense”, a indicat preşedinţia de la Kiev în buletinul său cotidian.
Soledar, un oraş cucerit de ruşi în ianuarie, este situat la nord de Bahmut, pe care Moscova încearcă să-l captureze încă din vară cu preţul unor pierderi grele de ambele părţi şi al unor mari distrugeri.
Localitatea Paraskovievka este următoarea în drumul către Bahmut, în imediata apropiere a satului Krasna Hora, a cărui capturare a fost revendicată duminică de patronul grupului paramilitar rus Wagner, Evgheni Prigojin. Luptătorii Wagner se află în prima linie a acestei bătălii.
Ministerul rus al Apărării a confirmat luni în mod oficial că localitatea ucraineană Krasna Hora, situată între oraşele Bahmut şi Soledar în regiunea Doneţk, a fost preluată de către forţele ruse, potrivit EFE.
Statul Major ucrainean a indicat în propriul său raport cotidian că trupele ruse au bombardat 16 localităţi în apropiere de Bahmut în ultimele 24 de ore cu tancuri, mortiere şi artilerie.
Un responsabil al ocupaţiei ruse în estul Ucrainei, liderul separatist Denis Puşilin, afirmase vineri că trupele ruse controlează de acum trei din cele patru rute de aprovizionare a forţelor ucrainene către Bahmut.
De asemenea, preşedinţia ucraineană a recunoscut o situaţie „tensionată” în apropiere de orașul Vuhledar, mai la sud, unde trupele ruse atacă.
„Ruşii continuă să bombardeze constant localităţile vecine”, a indicat administraţia de la Kiev. La Herson, în sudul Ucrainei, trei persoane au fost ucise şi una rănită în urma bombardamentelor din ultimele 24 de ore.
Armata germană a început să-i învețe pe soldaţii ucraineni să menevreze tancurile Leopard 2. Cât va dura instructajul
ACTUALIZARE 15:08 Armata germană a început să-i instruiască pe soldaţii ucraineni să manevreze tancurile de luptă Leopard 2, pe care Kievul le consideră critice pentru recuperarea teritoriilor cucerite de Rusia. Ucraina a primit promisiuni din partea mai multor țări că vor trimite Leopard 2 pentru contraofensiva împotriva Rusiei.
Instructajul se desfăşoară în principal în poligonul din Münster, în vestul Germaniei, a declarat luni un purtător de cuvânt al Ministerului federal al Apărării, potrivit dpa, preluată de Agerpres.
Citește continuarea AICI
Un mercenar Wagner a fost executat cu barosul pentru că a încercat să fugă de război. Filmarea a fost distribuită pe o rețea socială
ACTUALIZARE 14:50 Un videoclip care arată execuția cu barosul a unui fost mercenar rus care a fugit din grupul Wagner în timp ce lupta în Ucraina a fost distribuit luni pe rețelele sociale.
În videoclipul publicat pe Telegram, canalul Grey Zone, care este legat de Wagner, un bărbat spune că se numește Dmitri Iakușcenko, de 44 de ani, că s-a născut în Crimeea și a părăsit închisoarea pentru a se alătura grupului Wagner.
„Plănuiam să găsesc o portiță, ca să fug”, a spus el, adăugând că „nu a fost războiul lui”. Gray Zone a spus că a fost capturat ulterior în orașul ucrainean Dnipro, portrivit Reuters.
Rusia vinde anul acesta peste 80% din petrol în țările „prietenoase”
ACTUALIZARE 14:04 Rusia intenţionează să vândă anul acesta peste 80% din exporturile sale de petrol ţărilor „prietenoase”, a declarat luni vicepremierul rus Alexander Novak, referindu-se la statele care nu au impus sancţiuni Rusiei în urma invadării Ucrainei, transmite Reuters.
Grupul ţărilor puternic industrializate (G7), Uniunea Europeană şi Australia au convenit, la data de 5 decembrie 2022, să interzică companiilor occidentale să furnizeze servicii de asigurări, finanţare şi brokeraj pentru navele care transportă ţiţei rusesc la un preţ mai mare de 60 de dolari per baril, în cadrul sancţiunilor impuse Moscovei pentru invadarea Ucrainei. Ulterior, Uniunea Europeană a introdus un embargou privind achiziţiile de produse petroliere rafinate din Rusia începând cu data de 5 februarie.
Ţările „prietenoase” vor primi de asemenea 75% din produsele petroliere rafinate ruseşti, iar Moscova continuă să caute noi pieţe, a adăugat Novak. Rusia a accelerat vânzările la preţ redus în China şi India, de la impunerea sancţiunilor occidentale.
Novak a avertizat asupra incertitudinilor de pe pieţele petroliere globale, susţinând că statele occidentale din OCDE, care include Statele Unite, Canada şi Norvegia, ar putea elibera rezervele lor strategice de petrol, scrie Agerpres.
Vineri, Novak anunţa că Rusia îşi va reduce producţia de petrol în luna martie cu 500.000 de barili pe zi, echivalentul a aproximativ 5% din producţia sa de ţiţei, după ce Occidentul a impus plafoane de preţ pentru petrolul şi produsele petroliere exportate de Rusia.
În pofida numeroaselor predicţii care vorbeau de un declin ca urmare a sancţiunilor Occidentale, producţia de petrol a Rusiei a crescut în realitate cu 2% pe ansamblul anului trecut, până la 535 milioane de tone (10,7 milioane de barili pe zi), graţie majorării vânzărilor pe pieţele din Asia, în special în India şi China.
Cu toate acestea, după mai multe runde de noi sancţiuni introduse de Occident, Rusia se confruntă în prezent cu şi mai multe provocări în a-şi menţine producţia de ţiţei, o sursă crucială de venituri la bugetul statului rus.
Ce conține noul pachet de sancțiuni pregătit de UE împotriva Rusiei
ACTUALIZARE 13:30 Björn Seibert, șeful de cabinet al președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a informat în cursul acestui weekend pe ambasadorii țărilor membre cu privire la noile sancțiuni pregătite împotriva Rusiei, scrie Politico Europe, citând mai multe surse familiare cu discuțiile.
Potrivit surselor celor de la Politico, noul pachet de sancțiuni pregătit de executivul european împotriva Rusiei ar urma să includă:
- noi sancțiuni financiare împotriva a 4 bănci rusești, printre care și cea mai mare bancă privată din Rusia, Alfa Bank, instituția financiară fondată de oligarhul Mihail Fridman;
- o interdicție împotriva cetățenilor ruși de a ocupa funcții în consiliile de administrație ale unor companii din infrastructura critică din cadrul spațiului comunitar, precum cele din domeniul energiei electrice sau a furnizorilor de gaze naturale;
- noi sancțiuni împotriva a 130 de persoane și entități, acestea fiind propuse de Polonia, țările baltice, Germania, Franța și alte state din UE. Printre țintele noilor sancțiuni s-ar număra lideri militari ai Rusiei, oficiali instalați de Moscova în teritoriile ucrainene ocupate, jurnaliști care lucrează pentru presa de stat rusă, precum și companii și indivizi din alte țări, dar care au legături cu efortul de război al Rusiei sau grupul de mercenari Wagner.
Printre entitățile și persoanele vizate s-ar afla unele din Mali, țară africană în care mercenarii Wagner au o prezență puternică, și din Iran, stat acuzat că vinde Rusiei drone și componente pentru fabricarea acestora.
NATO își planifică stocuri mai mari de muniții în urma războiului început de Rusia în Ucraina
ACTUALIZARE 13:06 NATO va cere probabil statelor sale membre să îşi creeze stocuri mai mari de muniţii, după consumul din Ucraina, apreciază luni Reuters. Aliaţii încearcă să asigure o bază mai sustenabilă pentru înarmarea forţelor armate proprii şi a celor ucrainene, la un an de când invazia rusă a declanşat războiul.
Chiar şi înainte de 24 februarie 2022, când Rusia a atacat Ucraina, multe ţări din NATO nu îndeplineau obiectivele alianţei privind stocurile, deoarece oficialii considerau că războaiele de uzură, cu bătălii mari de artilerie, sunt de domeniul trecutului.
Ritmul livrărilor către Ucraina, care foloseşte zilnic circa 10.000 de proiectile de artilerie, a golit însă depozitele occidentale şi a dovedit deficienţe în lanţurile de aprovizionare, care uneori nu sunt suficient de rapide, eficiente şi încadrate cu personal. "Dacă Europa ar trebui să lupte cu Rusia, unele ţări ar rămâne fără muniţie în câteva zile", a declarat un diplomat european.
Citește continuarea AICI
Rusia a atacat cu o dronă navală un pod de lângă Odesa folosit pentru livrarea de arme occidentale prin România
ACTUALIZARE 12:55 Rusia a lovit un pod foarte important din regiunea ucraineană Odesa, acesta fiind primul atac rusesc cu o dronă navală de la începutul războiului din Ucraina, informează The Independent.
Camerele de supraveghere montate în zona podului au surprins momentul în care un obiect care se deplasează pe apă se apropie foarte repede de țintă înainte să explodeze.
Comandantul forțelor armate ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, a spus că se teme că folosirea de aparate navale fără echipaj pun în pericol transportul civil din Marea Neagră.
Citește continuarea AICI
Ministerul britanic al Apărării: Rusia îşi consolidează poziţiile în ocupate în sudul Ucrainei
ACTUALIZARE 11:16 Rusia îşi consolidează şi îşi extinde poziţiile în zonele ocupate în Ucraina, a anunţat luni Ministerul britanic al Apărării în evaluarea zilnică a frontului.
Evaluarea britanicilor arată că forţele ruse „probabil şi-au întărit fortificaţiile defensive” pe frontul de sud, în regiunea Zaporojie. În plus, Rusia a desfăşurat suplimentar militari în zonă.
„În ciuda faptului că atenţia operaţională este concentrată în prezent pe centrul Donbasului, Rusia este îngrijorată în continuare de apărarea extremităţilor liniei frontului său extins”, se arată în evaluarea Ministerului Apărării din Marea Britanie.
Dacă forţele ucrainene vor realiza o breşă în frontul din regiunea Zaporojie, atunci „podul terestru” între regiunea rusă Rostov şi peninsula Crimeea va fi pus la încercare „în mod serios”, mai spun britanicii.
Pe de altă parte, un succes al armatei ucrainene în regiunea estică Lugansk ar ameninţa obiectivul declarat al Moscovei de „eliberare” a Donbasului, regiune formată din Lugansk şi Doneţk.
„A decide care dintre aceste ameninţări va trebui contracarată cu prioritate este probabil una dintre dilemele principale pentru planificatorii operaţionali ruşi”, a mai spus Ministerul britanic al Apărării.
Linia frontului din Ucraina are o lungime de aproximativ 1.200 de kilometri. Ministerul Apărării britanic prezintă zilnic situaţia actualizată a războiului din Ucraina. În acest fel, guvernul britanic şi-a propus să contracareze retorica rusă. De partea sa, Moscova îi acuză pe britanici că duc o campanie de dezinformare ţintită.
Zelenski a anunțat sancţiuni pentru 200 de persoane care lucrează pentru industria nucleară rusă
ACTUALIZARE 10:30 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, duminică, într-un nou discurs către națiune, că prin multă muncă s-au refăcut într-o oarecare măsură capacităţiile energetice ale ţării. Însă asta nu reprezintă „o victorie decisivă pe frontul energetic”, spune liderul de la Kiev, precizând că ar putea exista noi „atacuri teroriste” dinspre Rusia, relatează serviciul de presă al biroului prezidențial.
„Astăzi aş dori să-i laud personal pe toţi cei care refac capacităţile energetice ale ţării noastre. Astăzi şi ieri nu au fost multe întreruperi pentru majoritatea ucrainenilor. Desigur, din păcate, încă au existat restricţii în unele zone, acolo unde gradul de distrugere este prea mare. Bineînţeles, odată cu începerea noii săptămâni, consumul va creşte şi, prin urmare, vor exista programe de întreruperi planificate. Dar însuşi faptul că putem avea zile atât de liniştite din punct de vedere energetic după atacurile teroriste constante cu rachete şi Shahed, după atacul masiv cu rachete din această săptămână arată profesionalismul inginerilor noştri şi dăruirea extraordinară a tuturor celor care lucrează în sistemul nostru energetic. Trebuie să înţelegem că aceasta nu este încă o victorie decisivă pe frontul energetic. Din păcate, ar putea exista noi atacuri teroriste dinspre Rusia. Pot exista noi restricţii dacă vor fi noi distrugeri şi creşterea consumului. Dar astăzi şi ieri sunt încă o dovadă că, lucrând împreună şi ajutându-se reciproc, ucrainenii fac lucruri grozave. Aşa că să rămânem uniţi! Nu irosi nici măcar o zi sau o săptămână! Totul de dragul Ucrainei!”, a spus Zelenski.
El a menţionat și că a semnat un decret prin care se implementează sancţiuni pentru 200 de persoane afiliate Rusiei.
„Acesta este un alt pas constând în sancţiuni al statului nostru împotriva industriei nucleare a statului terorist. Prin decretul meu, am pus în aplicare decizia Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare de a impune sancţiuni asupra a 200 de persoane care lucrează pentru industria nucleară rusă. Facem totul pentru ca sancţiunile împotriva industriei nucleare ruseşti să facă parte din sancţiunile globale împotriva Rusiei pentru război. Nu e uşor. Există o oarecare rezistenţă. Dar a existat o perioadă în care şi alte restricţii împotriva Rusiei păreau greu de pus în aplicare. Acum sunt deja aplicate. Toate elementele sistemului rus care sunt implicate în război, în provocarea terorii şi finanţarea agresiunii trebuie izolate de sistemul global. Acest lucru se va face! Acest lucru este cu atât mai adevărat pentru cei care au participat la confiscarea şi acţiunile ilegale de la centrala noastră nucleară Zaporojie. Şantajul cu radiaţii al Rusiei asupra lumii trebuie pedepsit”, a mai transmis președintele Ucrainei.
Rusia construiește o conductă de apă de 200 de kilometri ca să alimenteze regiunea Donbas afectată de război
ACTUALIZARE 10:20 Armata rusă construiește un sistem de conducte de apă ca să conecteze regiunea rusă Rostov cu regiunea Donbas din estul Ucrainei, a scris presa rusă de stat, citată de The Guardian. Anul trecut, Moscova a revendicat Donețk și Lugansk, care alcătuiesc regiunea mai largă Donbas din
Ucraina, drept „republici” ale Rusiei, într-o acțiune considerată ilegală de majoritatea membrilor ONU. Proiectul, care urmează să fie finalizat în următoarele luni, va avea capacitatea de a transporta 300.000 de metri cubi de apă pe zi și va include două linii de 200 km, a precizat Ministerul rus al Apărării, citat de agenția Tass.
„Peste 2.600 de specialiști ai complexului de construcții militare al Ministerului rus al Apărării și peste 1.000 de echipamente lucrează fără oprire la construcția unei noi conducte mari de apă care va lega Rostov de Donbas”, a afirmat ministerul rus, citat de agenția Interfax.
Citește continuarea AICI
Moscova: Frontul rusesc a avansat 2 km în patru zile
Rusia susține că trupele sale au avansat 2 kilometri către vest în decursul a patru zile, de-a lungul liniei frontului din Ucraina, transmite The Guardian.
Agenția de presă de stat Interfax din Rusia a publicat o știre luni în care citează declarația comandantului districtului militar central:
„Soldații ruși au spart rezistența inamicului și au avansat câțiva kilometri adânc în apărarea sa eșalonată.
În patru zile frontul s-a mișcat doi kilometri către vest.
Inamicul este foarte activ în minarea teritoriilor pe care le părăsește. Devine problematic avansul atât a echipamentului cât a personalului”.
Nu existau detalii despre ce parte a liniei frontului, care cuprinde câteva regiuni ucrainene din sud și est, s-a mișcat.
The Guardian nu a putut verifica relatările de pe câmpul de luptă în mod independent.
Printre cele mai dure lupte din ultimele luni au avut loc în regiunea Donețk și în sud-estul Ucrainei.
Valeri Zalujni, comandant-șef al forțelor armate ucrainene, a spus sâmbătă că trupele Ucrainei au menținut linia frontului în Donețk și în unele zone au reușit să recâștige pozițiile anterior pierdute.
Armata ucraineană spune că forțele sale au respins atacuri ale rușilor asupra orașului Zaporojie
Forțele armate ale Ucrainei susțin că au respins atacuri rusești asupra orașului Zaporojie din sud-estul țării.
Cea mai recentă informare publicată de statul major general al forțelor armate ucrainene arăta luni la ora 06:00:
„În ultimele 24 de ore, unități ale forțelor de apărare ale Ucrainei au respins atacurile ocupanților din zonele așezărilor Hrianykivka din regiunea Harkov; Kreminna și Bilogorivka din regiunea Lugansk; Vimka, Fedorivka, Vasiukivka, Bahmut, Ivanivske și Klișciivka din regiunea Donețk și Zaliznicine din Zaporojie”.
SUA le cer cetățenilor săi să părăsească imediat Rusia
Statele Unite ale Americii (SUA) le-au transmis cetăţenilor lor să părăsească Rusia în cel mai scurt timp din cauza războiului din Ucraina şi a riscului unor arestări arbitrare făcute de forțele de ordine rusești, relatează luni Reuters, citat de Agerpres.
„Cetăţenii Statelor Unite care locuiesc sau călătoresc în Rusia ar trebui să plece imediat de acolo. Evitaţi călătoriile în Rusia”, a avertizat ambasada SUA la Moscova într-un mesaj adresat cetăţenilor americani.
Precedentul astfel de avertisment lansat de ambasada SUA în Rusia a fost făcut în septembrie anul trecut, după ce preşedintele rus Vladimir Putin ordonase o mobilizare parţială pentru războiul contra Ucrainei.
„Serviciile de securitate ruse au arestat cetăţeni SUA pentru acuzaţii false, au identificat cetăţeni SUA în Rusia pentru arestare şi hărţuire, le-au negat dreptul la un tratament corect şi transparent şi i-au condamnat în cadrul unor procese secrete sau fără a prezenta probe credibile”, a menţionat ambasada SUA în Rusia.
Misiunea diplomatică a SUA a precizat că autorităţile ruse pun în aplicare legi locale împotriva unor cetăţeni SUA care desfăşoară activităţi religioase şi că ele au deschis anchete penale discutabile contra unor cetăţeni americani implicaţi în activităţi religioase.
În luna ianuarie, Serviciul Federal de Securitate rus (FSB) a anunţat că Rusia a deschis un dosar penal împotriva unui cetăţean american bănuit de spionaj, adaugă agenţia de presă britanică.
Editor : Alexandru Costea | Marco Badea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
