O monedă antică de aur dovedește că un împărat roman din secolul al III-lea care a condus Dacia, considerat până acum un personaj fictiv, a existat cu adevărat, spun oamenii de știință citați de BBC.
Moneda care poartă numele lui Sponsian și are gravat portretul împăratului a fost găsită în urmă cu mai bine de 300 de ani în Transilvania, care a fost un avanpost al Imperiului Roman. Se credea că este vorba despre un fals, iar moneda a rămas închisă în dulapul unui muzeu.
Acum, oamenii de știință spun că urmele de zgârieturi vizibile la microscop demonstrează că moneda era în circulație acum 2.000 de ani.
„Ceea ce am găsit este un împărat. Era o figură despre care se credea că este un fals şi care a fost ignorată de experţi. Dar noi credem că a fost real şi că a avut un rol în istorie”, a spus profesorul Paul Pearson de la University College din Londra.
Moneda face parte dintr-un mic tezaur descoperit în 1713. Până la jumătatea secolului al XIX-lea s-a crezut ca moneda e originală. Apoi, din cauza designului destul de rudimentar, cercetătorii au suspectat că moneda ar fi fost produsă de falsificatorii din acea vreme. În 1863, când Henry Cohen, cel mai mare expert în monede al vremii a subliniat acest aspect atunci când a întocmit marele său catalog al monedelor romane. Alţi specialişti au susținut aceeași opinie, iar Sponsian a fost considerat un împărat „fals”.
Pearson a avut însă îndoieli cu privire la această teorie după ce a văzut fotografii ale monedei, în timp ce făcea cercetări pentru o carte despre istoria Imperiului Roman. El a văzut zgârieturi pe suprafaţa monedei şi s-a gândit că puteau proveni de la faptul că moneda a fost în circulaţie. El a contactat Muzeul Hunterian de la Universitatea din Glasgow, acolo unde se afla moneda.
El a examinat moneda, alături de alte 3, la un microscop puternic şi a confirmat că într-adevăr existau zgârieturi, iar monedele păreau să fost ţinute împreună cu altele în punguţele pentru bani. O analiză chimică a arătat, de asemenea, că monedele au fost îngropate în pământ timp de sute de ani, spune Jesper Ericsson, curator la Muzeul Hunterian.
Acum, cercetătorii trebuie să afle cine a fost Sponsian. Ei cred că acesta a fost un comandant militar nevoit care s-a declarat împărat al Daciei.
Potrivit BBC, studiile arheologice au stabilit că Dacia a fost izolată de restul imperiului roman în jurul anului 260 d.Hr. Înconjurat de duşmani şi izolat de Roma, Sponsian şi-a asumat comanda supremă în timpul unei perioade de haos şi război civil.
„Credem că a fost însărcinat cu menţinerea controlului asupra armatei şi populaţiei civile, care erau complet izolate. Pentru a crea o economie funcţională, a decis să-şi bată propriile monede”, a spus cercetătorul.
Această teorie ar explica de ce monedele sunt diferite de cele de la Roma.
„Este posibil să nu fi ştiut cine era împăratul real, deoarece a avut loc un război civil. Dar aveau nevoie de un comandant militar suprem, în absenţa unei puteri reale de la Roma. El a preluat conducerea într-o perioadă în care era nevoie de comandă”, a spus Pearson.
După ce au stabilit că monedele sunt autentice, Pearson și colegii lui au luat legătura cu Muzeul Brukenthal din Sibiu, care deţine, de asemenea, o monedă sponsiană. Aceasta făcea parte din moştenirea baronului Samuel von Brukenthal, fost guvernator al Transilvaniei. Baronul studia moneda în momentul morţii sale, iar legenda spune că ultimul lucru pe care l-a făcut a fost să lase un bilet pe care scria că moneda e „autentică”.
Specialiştii de la Muzeul Brukenthal au clasificat moneda ca fiind un fals istoric, la fel ca ceilalți experți, dar s-au răzgândit când au văzut cercetările lui Pearson, potrivit BBC.
Descoperirea prezintă un interes deosebit pentru istoria Transilvaniei şi a României, potrivit managerului Muzeului Brukenthal, Alexandru Constantin Chituţă.
„Pentru istoria Transilvaniei şi a României în special, dar şi pentru istoria Europei în general, dacă aceste rezultate vor fi acceptate de comunitatea ştiinţifică, ele vor însemna adăugarea unei alte figuri istorice importante în istoria noastră”, a spus el.
Editor : M.B.
