Un imperiu nomad a dominat stepele asiatice timp de trei secole, începând cu anul 200 î.Hr., făcând comerț cu mărfuri pe Drumul Mătăsii, construind morminte elaborate și cucerind ținuturi. Cunoscut sub numele de Xiongnu, imperiul a intrat conflict cu China imperială, ceea ce a dus la construirea Marelui Zid, relatează CNN.
Cu toate acestea, fără înregistrări scrise, cu excepția celor produse de cronicarii chinezi care i-au considerat pe nomazii Xiongnu drept barbari, imperiul și poporul său au rămas mult timp în umbra istoriei.
Acum, probe ADN, combinate cu rezultatele recentelor săpături arheologice, dezvăluie secretele uneia dintre cele mai puternice forțe politice ale epocii.
O echipă internațională de oameni de știință a finalizat o investigație genetică a două cimitire de-a lungul frontierei de vest a imperiului Xiongnu în Mongolia actuală: un cimitir al elitei aristocratice la Takhiltyn Khotgor și un cimitir al elitelor locale la Shombuuzyn Belchir.
Oamenii de știință au secvențiat genomurile a 17 indivizi îngropați în cele două cimitire și au descoperit un nivel „extrem de ridicat” de diversitate genetică. Acest lucru sugerează că imperiul era multietnic și multicultural, potrivit noului studiu publicat vineri în revista Science Advances.
Diversitatea genetică a fost găsită și în cadrul comunităților individuale, sugerând că imperiul nu era doar un mozaic de grupuri omogene unite de o cauză comună.
„Acum avem o idee mai bună despre modul în care s-a extins imperiul Xiongnu, prin încorporarea unor grupuri disparate și valorificând căsătoria și relațiile de rudenie în construirea imperiului”, a spus autorul principal al studiului, Choongwon Jeong, profesor asociat de științe biologice la Universitatea Națională din Seul.
Dintre mormintele studiate, cele cu statutul cel mai înalt aparțineau femeilor, ceea ce sugerează că acestea au jucat un rol foarte puternic în societatea Xiongnu. Sicriele elaborate prezentau embleme aurii ale soarelui și lunii, care erau simboluri Xiongnu ale puterii. Un mormânt conținea rămășițele a șase cai și un car.
„Aceste femei de elită purtau podoabe nu numai pentru a-și afișa statutul (de exemplu, curele și coliere), ci și pentru a-și arăta puterea,”, a spus Bryan Miller, arheolog și profesor asistent Universitatea din Michigan.
„Au fost foarte venerate și au primit ofrande de la toți cei care au participat la funeraliile lor, demonstrând importanța lor socială în comunitățile lor de-a lungul vieții”, a adăugat el.
Studiul a dezvăluit, de asemenea, informații despre viața copiilor Xiongnu. Adolescenții cu vârste peste 11 ani, ca și bărbații, erau îngropați cu arcuri și săgeți.
„Copiii erau îngropați diferit în funcție de vârstă și sex, ceea ce ne oferă indicii despre vârsta la care primeau un statut în societatea Xiongnu”, a spus autorul principal al studiului Christina Warinner, profesor asociat de antropologie la Universitatea Harvard.
Imperiul Xiongu a lăsat o moștenire puternică, ce a inspirat regimurile nomade care au apărut mai târziu în stepele eurasiatice, cum ar fi mongolii, a spus Miller.
„Xiongnu era numele unei dinastii, nu al unui popor, în sine; dar acel regim dinastic a avut un impact mare asupra popoarelor din tărâmurile sale și a lăsat o moștenire puternică în Eurasia”, a explicat el.
„Multe grupuri și-au însușit mai târziu numele puternic de Xiongnu (sau Hunnu) după ce și-au stabilit propriile regimuri, ducând la perpetuarea așa-ziselor entități „hunice”, chiar și până la cea a lui Attila și a hunilor de la marginea Europei, la sute de ani după dispariția imperiului Xiongnu în Asia”, a mai spus el.
Editor : M.B.
