Live Text Rusia încearcă să-i lase pe ucraineni fără acces la alimentarea cu apă. Kiev: Sistemele de răcire a centralelor nucleare, în pericol
Rusia încearcă să-i priveze pe ucraineni de acces la sursele de apă, lucru care are implicații periculoase pentru instalațiile de stocare a apei necesare exploatării centralelor nucleare, a declarat marți premierul ucrainean Denîs Șmîhal. Amenințarea vine după atacurile repetate asupra rețelei electrice a Ucrainei. Miniştrii apărării din statele NATO se reunesc astăzi și mâine la Bruxelles, pentru a discuta subiectele fierbinţi de pe agenda curentă a organizaţiei, printre care sprijinirea Ucrainei și capacitatea de consolidare a apărării şi descurajării Alianţei. Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, vorbește despre declanșarea unei noi ofensive a Rusiei, în timp ce numai în ultima zi au fost înregistrate peste 100 de explozii în opt localități din regiunea Sumî, aflată în nordul Ucrainei. Volodimir Zelenski cere sprijin și de la țările din Asia, Africa și America de Sud, iar ministrul ucrainean al Apărării a anunțat că vrea să impulsioneze aşa-numita „coaliţie a tancurilor”, pentru a obține mai repede tancuri occidentale. Kremlinul acuză NATO că îşi demonstrează zilnic ostilitatea faţă de Rusia şi devine din ce în ce mai implicată în conflictul din Ucraina.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
„Rusia încearcă să îi priveze pe ucraineni de accesul la aprovizionarea cu apă”
ACTUALIZARE 22:50 Rusia încearcă să-i priveze pe ucraineni de acces la sursele de apă, lucru care are implicații periculoase pentru instalațiile de stocare a apei necesare exploatării centralelor nucleare, a declarat marți premierul ucrainean Denîs Șmîhal, relatează CNN.
„Pierdem mii de metri cubi de apă din cauza faptului că porțile centralei hidroelectrice (HPP) Kakhovka au fost parțial avariate și apoi deschise în mod intenționat de ruși”, a declarat Șmîhal într-o postare pe Telegram.
„Unele dintre așezările care primesc apă din râul Nipro ar putea rămâne fără acces la apă potabilă”, spune el. Mai mult, Șmîhal afirmă că amenințarea la adresa centralelor nucleare din Ucraina este și mai mare. „O scădere a nivelului apei în instalația de stocare ar putea duce la funcționarea necorespunzătoare a sistemelor de răcire a centralei nucleare Zaporojie.
Amenințarea privind accesul la alimentarea cu apă vine după atacurile repetate ale forțelor ruse asupra rețelei electrice a Ucrainei.
SUA denunță modul în care Rusia a relocat mii de copii ucraineni
ACTUALIZARE 22:40 Rusia a relocat cel puțin 6.000 de copii ucraineni în zonele aflate sub control său în Ucraina, precum şi pe propriul său teritoriu, denunţă un raport marţi al Observatorului conflictelor, un grup de cercetare independent, finanţat de Departamentul de Stat american, relatează AFP.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
„Faptul că este vorba de transferuri şi de deplasări sub constrângere a copilului este de neconceput din orice punct de vedere”, afirmă Conflict Observatory în acest raport redactat de laboratorul de cercetare umanitară al Universităţii din Yale (SUA), scrie Agerpres.
În document, autorităţile ruse sunt invitate „să înceteze imediat” aceste relocări şi „să readucă copiii în familiile lor”. Este vorba despre o "clară încălcare" a celei de-a Patra Convenţii de la Geneva referitoare la tratamentul civililor în timp de război, a declarat unul dintre cercetători Nathaniel Raymond.
Aceste activităţi „ar putea constitui în unele cazuri drept crime de război sau împotriva umanităţii”, a afirmat el. Observatorul, care citează imagini din sateliţi şi mărturii, invită Moscova să furnizeze listele cu aceşti copii transferaţi şi să permită „accesul observatorilor independenţi”. Grupul identifică 43 de aşezăminte unde au fost relocaţi copii ucraineni, uneori la mii de kilometri de casele lor.
Raportul, care subliniază că această politică a fost aprobată la cel mai înalt nivel al guvernului rus, denunţă „efortul sistematic care vizează să împiedice orice contact între copii şi rudele lor în Ucraina, precum şi revenirea lor şi „reeducarea” acestora cu scopul de a deveni „proruşi”. Aceşti copii sunt propuşi de asemenea spre adopţie în Rusia.
Ucraina acuză forţele ruse că au răpit şi transportat în teritoriile controlate de Moscova mii de copii, între care orfani. Acest grup de cercetare denunţase deja relocarea sub constrângere a ucrainenilor în zonele estice ale ţării controlate de Rusia şi atrocităţile comise de forţele ruse de la declanşarea invaziei în 24 februarie.
Șeful armatei SUA: Rusia a pierdut în Ucraina. A pierdut strategic, operațional și tactic
ACTUALIZARE 20:15 Rusia a pierdut strategic, operaţional şi tactic în războiul său în Ucraina, a declarat, marţi, presei, şeful statului major american, generalul Mark Milley, după o reuniune a Grupului de contact pentru Ucraina condus de SUA, relatează Agerpres.
„Rusia este acum o paria globală şi lumea continuă să fie inspirată de curajul şi rezilienţa Ucrainei”, a spus generalul Mark Milley în cadrul unei conferinţe de presă comune cu secretarul american al apărării, Lloyd Austin. „În faţa invaziei barbare a Rusiei, Ucraina rămâne rezilientă.
Pentru Ucraina nu este un război de agresiune, ci un război de apărare. Rusia plăteşte un mare cost pentru acest război de agresiune”, a adăugat generalul Milley. „Pe scurt, Rusia a pierdut. A pierdut strategic, operaţional şi tactic”, a spus şeful statului major al SUA.
Citește continuarea AICI
SUA: Nu există semne că Rusia se pregăteşte de un atac aerian masiv în Ucraina
ACTUALIZARE 20:05 Nu există în prezent semne că Rusia comasează avioane de luptă pentru un potenţial atac aerian mai amplu, a declarat marţi secretarul american al apărării, Lloyd Austin, după o reuniune a Grupului de contact pentru Ucraina condus de SUA.
„În ceea ce priveşte comasarea sau nu de către Rusia a avioanelor sale de luptă pentru vreun masiv atac aerian - nu vedem acest lucru în prezent”, a dat asigurări şeful Pentagonului în cadrul unei conferinţe de presă la sediul NATO din Bruxelles.
„Ştim că Rusia are un număr substanţial de avioane pe inventarul său. De aceea am subliniat că trebuie să-i asigurăm Ucrainei cât de multă apărare aeriană posibil”, a adăugat secretarul american al apărării, scrie Agerpres. Întrebat în cadrul aceleiaşi conferinţe dacă aliaţii Ucrainei au discutat marţi despre chestiunea livrării de avioane de luptă Ucrainei, Austin a declarat: „Nu am niciun anunţ de făcut astăzi”.
În acelaşi timp, el a precizat că în cele din urmă decizia de a livra sau nu avioane de luptă Ucrainei revine fiecărui stat în parte şi că SUA nu se vor opune unor astfel de decizii, în contextul în care premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat la Consiliul European de săptămâna trecută că este necesară o decizie unanimă în cadrul NATO în acest sens.
Putin: Rusia s-a retras din CEDO pentru că această instanţă e prea „părtinitoare”
ACTUALIZARE 20:00 Preşedintele rus Vladimir Putin a încercat să justifice marţi retragerea Rusiei de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), afirmând că această instanţă internaţională este din ce în ce mai părtinitoare din punct de vedere politic, transmite dpa.
Putin a declarat marţi, la reuniunea anuală a judecătorilor din Rusia, că „hotărârile individuale ale instanţei - CEDO - au avut un caracter deschis politic”. Recent, aceasta a căpătat un „caracter intolerabil”, a afirmat preşedintele rus, citat de agenţia de presă Interfax.
„Partizanatul şi părtinirea, oricât de justificate ar fi, sunt în orice caz absolut inacceptabile pentru un sistem judiciar”, a spus el. Rusia a fost exclusă anul trecut din Consiliul Europei din cauza războiului declanşat de ea împotriva Ucrainei, scrie Agerpres.
În consecinţă, cea mai mare ţară din lume ca suprafaţă nu mai este membră a Convenţiei Europene privind Drepturilor Omului, a cărei respectare este garantată de curte. Cu toate acestea, mai multe mii de cazuri împotriva Moscovei sunt încă în curs de soluţionare la CEDO. Moscova a anunţat deja că nu va respecta aceste hotărâri.
În trecut, CEDO a condamnat Rusia la plata de daune în numeroase cazuri de nerespectare a drepturilor omului şi a drepturilor civile. Moscova a fost deosebit de iritată de deciziile Curţii de la Strasbourg în cazul Iukos şi al disidentului Aleksei Navalnîi, care o obligau la plata de despăgubiri. În ambele cazuri, CEDO a constatat o hotărâre motivată politic din partea tribunalelor ruseşti.
Retragerea Rusiei din CEDO nu va avea ca rezultat o înrăutăţire a situaţiei juridice a cetăţenilor ruşi, mai susţine Putin. Criticii, pe de altă parte, denunţă o înăsprire semnificativă a legilor represive de la invazia rusă în Ucraina în urmă cu aproximativ un an. Cei care s-au exprimat împotriva războiului, în special, au fost supuşi uneori unor pedepse draconice, notează dpa.
„Brigada zombi” a lui Putin a fost distrusă în Donețk. Unitatea mai fusese „distrusă” la Irpin și Bucha și refăcută de la zero
ACTUALIZARE 16.20 Rusia este posibil să fi pierdut în bătălia de la Vuhledar efectivele unei întregi brigăzi: este vorba, mai exact, despre brigada 155 infanterie marină, alcătuită din militari de elită ai trupelor lui Putin. Este deja a treia oară când rușii pierd această unitate pe frontul din Ucraina, notează Politico: brigada mai fusese distrusă anterior, și refăcută apoi de la zero, în luptele de la Irpin, Bucha și din regiunea Donețk.
„Un număr mare de trupe inamice, inclusiv unități de comandă, au fost distruse în apropierea localităților Vuhledar și Mariinka din regiunea Donețk”, a declarat pentru Politico Oleksii Dmitrașkiskii, purtător de cuvânt al armatei ucrainene. „În plus, în ultima săptămână, inamicul a pierdut în jur de 130 de echipamente militare, inclusiv 39 de tancuri”.
Conform ucrainenilor, forțele ruse pierd zilnic între 150-300 de pușcași marini. Ucrainenii au estimat că brigada 155 de infanterie marină rusă are în compunere 5.000 de militari, care au fost uciși, răniți sau luați prizonieri.
„Brigada 155 a fost refăcută de trei ori până acum. Prima oară a fost după bătăliile de la Irpin și Bucha. A doua oară a trebuit să fie refăcută după luptele din Donețk. Iar acum, aproape întreaga brigadă a fost distrusă lângă Vuhledar”, a spus Oleksii Dmitrașkiskii.
Citește continuarea AICI
Statistici despre războiul din Ucraina
ACTUALIZARE 14.45 Agenția France-Presse, citată de The Guardian, a adunat o serie de statistici despre războiul de până acum:
- Potrivit ultimelor estimări ale Norvegiei, conflictul a rănit sau a ucis 180.000 de soldați ruși și 100.000 de soldați ucraineni. Alte surse occidentale estimează că războiul a provocat 150.000 de victime de fiecare parte.
- În total, între 30.000 și 40.000 de civili și-au pierdut viața la nivel național în timpul conflictului, spun sursele occidentale. La sfârșitul lunii ianuarie, Organizația Națiunilor Unite a estimat că 18.000 de civili au fost uciși sau răniți în lupte, dar a declarat că cifra reală este probabil mult mai mare.
- Autoritățile ucrainene spun că cel puțin 400 de copii au fost uciși. De asemenea, Kievul susține că Moscova ar fi deportat cu forța peste 16.000 de copii în Rusia sau în zonele controlate de separatiștii susținuți de Moscova.
- Mai mult de opt milioane de ucraineni au fost forțați să părăsească Ucraina de la izbucnirea războiului, potrivit agenției ONU pentru refugiați, aceasta fiind cea mai mare criză a refugiaților din Europa de la cel de-al doilea război mondial încoace. Polonia, țara vecină, găzduiește cea mai mare parte a acestor refugiați, cu peste 1,5 milioane dintre ei. Mai mult de cinci milioane de persoane au fost strămutate în interiorul țării.
- Minele terestre reprezintă, de asemenea, o amenințare pentru civili. Kievul afirmă că 30 la sută din teritoriul ucrainean a fost contaminat cu mine terestre, în timp ce Human Rights Watch acuză trupele ucrainene că au plantat mine antipersonal interzise în regiunea estică Izium. Experții avertizează că deminarea ar putea dura zeci de ani.
- Aproximativ 65.000 de suspiciuni de crime de război au fost raportate de-a lungul războiului, afirmă comisarul pentru justiție al Uniunii Europene, Didier Reynders. Anchetatorii ONU au acuzat Rusia de comiterea de crime de război la „scară masivă” în Ucraina, inclusiv bombardamente, execuții, tortură și violență sexuală.
- Linia frontului „activă” se întinde de la nord la sud de-a lungul a 1.500 km de teritoriu, potrivit lui Valerii Zalujnii, comandantul suprem al forțelor armate ucrainene.
- În octombrie, Banca Mondială a declarat că se așteaptă ca economia țării să se contracte cu 35% în 2022, în timp ce Școala de Economie din Kiev a estimat în ianuarie că ar costa 138 de miliarde de dolari pentru a înlocui toată infrastructura devastată de război. Războiul a provocat pierderi economice de peste 34 de miliarde de dolari în sectorul agricol.
Stoltenberg: „Problema avioanelor de luptă nu este cea mai urgentă acum”
ACTUALIZARE 13.51 Problema livrării de avioane de luptă Ucrainei nu este cea mai urgentă acum, deşi e o discuţie care se poartă între aliaţi; urgent e să se livreze ce s-a promis deja, precum vehicule blindate şi tancuri, a declarat marţi dimineaţă secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Jens Stoltenberg a oferit acest răspuns când a fost întrebat înainte de o reuniune a Grupului de contact pentru Ucraina dacă pregăteşte o decizie unanimă a NATO privind livrarea de avioane de luptă Ucrainei, după cum a solicitat premierul polonez Mateusz Morawiecki la reuniunea Consiliului European de săptămâna trecută.
„Nevoia urgentă este acum să livrăm ce s-a promis deja, să livrăm vehicule blindate, vehicule de infanterie de luptă, vehicule germane Marder, vehicule americane Bradley, şi bineînţeles, de asemenea, tancuri de luptă, Leopard, şi celelalte tancuri de luptă care au fost promise. Şi vedem că aliaţii îşi intensifică livrările. Avem nevoie de instrucţie, avem nevoie de echipament, avem nevoie de muniţie şi este exact ceea ce furnizează aliaţii şi va reprezenta o chestiune principală la reuniunea de astăzi de la NATO”, a declarat Jens Stoltenberg, potrivit trimisului special Agerpres.
Șeful NATO a subliniat că este important ca aliaţii să se asigure că există muniţie şi toate celelalte lucruri necesare pentru celelalte sisteme deja livrate.
„Aşa că problema avioanelor de luptă nu este cea mai urgentă acum. Dar este o discuţie care se poartă. Aşa cum am spus mai devreme, avem consultări în desfăşurare între aliaţi privind tipurile de sistem pe care trebuie să le livrăm Ucrainei. Acest lucru va continua şi am evoluat. Acest tip de sprijin pe care îl furnizăm Ucrainei s-a schimbat şi a evoluat în timp”, a mai spus Stoltenberg.
Secretarul general al NATO a fost întrebat de asemenea dacă Alianţa ar putea lua o decizie în sensul de a face primul pas în a se angaja să instruiască piloţii ucraineni pe avioane de luptă, aşa cum a făcut deja Marea Britanie.
„Aveţi dreptate că unii aliaţi, precum Regatul Unit, au început instruirea piloţilor şi aliaţilor şi există o conversaţie în desfăşurare între aliaţi în privinţa livrării de avioane de luptă Ucrainei. Dar, aşa cum am spus, principala noastră prioritate este nevoia urgentă de a asigura arme grele, sisteme de apărare aeriană moderne, muniţie şi toate lucrurile de care este nevoie pentru a ne asigura că Ucraina primeşte sistemele moderne şi avansate, care au fost deja promise şi care pot fi foarte importante pe câmpul de luptă”, a estimat Stoltenberg.
Kremlin: NATO devine din ce în ce mai implicată în conflictul din Ucraina
ACTUALIZARE 12.45 Kremlinul a afirmat marţi că NATO îşi demonstrează zilnic ostilitatea faţă de Rusia şi devine din ce în ce mai implicată în conflictul din Ucraina.
„NATO este o organizaţie care ne este ostilă şi care îşi dovedeşte această ostilitate în fiecare zi”, a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit Reuters, preluată de Agerpres.
(NATO) „face tot ce-i stă în putinţă pentru a-şi arăta cât mai clar implicarea în conflictul privind Ucraina”, a adăugat Peskov.
Moscova a afirmat că livrările de arme către Ucraina de către state ale NATO prelungesc conflictul şi cresc posibilitatea unei noi escaladări. Kievul şi Occidentul spun că livrările de echipamente militare avansate sunt cruciale pentru a ajuta Ucraina să se apere în faţa ofensivei Rusiei, menţionează Reuters.
Stoltenberg: „Putin se pregătește de noi ofensive și noi atacuri”
ACTUALIZARE 12.30 Secretarul general al NATO a declarat marţi dimineaţă, înainte de reuniunea Grupului de contact pentru Ucraina, că este mai important ca niciodată ca aliaţii să furnizeze mai mult sprijin pentru Ucraina, în condiţiile în care săptămâna viitoare se împlineşte un an de la invazia rusă, iar Vladimir Putin se pregăteşte de "noi ofensive şi noi atacuri".
Jens Stoltenberg a declarat că miniştrii apărării din ţările aliate se întâlnesc marţi şi miercuri într-un "moment critic pentru securitatea noastră".
"Săptămâna viitoare marcăm primul an al teribilului război din Ucraina, o invazie la scară largă a Rusiei asupra Ucrainei, Şi nu există semne că preşedintele Putin se pregăteşte pentru pace. Ceea ce vedem este contrariul, el se pregăteşte de mai mult război, de noi ofensive şi noi atacuri", a spus secretarul general al NATO, citat de Agerpres.
"Aşa că este chiar mai important ca aliaţii şi partenerii NATO să furnizeze mai mult sprijin pentru Ucraina. Şi ne vom întâlni astăzi în cadrul Grupului de contact pentru Ucraina şi vom răspunde nevoilor urgente de sprijin sporit către Ucraina", a adăugat acesta.
Șeful NATO a mai subliniat că aliaţii trebuie să furnizeze mai multă muniţie Ucrainei şi, în acest sens, să intensifice producţia şi să consolideze industria de apărare pentru a putea furniza muniţia necesară Ucrainei şi a-şi reface stocurile.
"De asemenea, la reuniunea ministerială, vom conveni asupra liniilor directoare pentru planificarea apărării noastre şi pentru consolidarea suplimentară a descurajării. Ceva ce este extrem de important într-o lume care este mult mai competitivă şi mai periculoasă, Şi în care există un război în toată regula în Europa", a spus Stoltenberg.
De asemenea, a spus el, vor începe să fie discutate angajamentele de investiţii în apărare, respectiv "cum să ne asigurăm că vom continua să investim mai mult în apărare".
"În acelaşi timp vom aborda protecţia infrastructurii critice, în special a infrastructurii submarine şi a infrastructurii off-shore, pentru că am văzut că aceste cabluri şi conducte submarine sunt vulnerabile şi este important să ne coordonăm mai mult eforturile pentru a proteja infrastructura critică", a subliniat el.
Secretarul general al NATO s-a folosit de prilej şi pentru a vorbi despre situaţia creată de cutremurele din Turcia. "Suntem cu toţii îngroziţi de bilanţul teribil provocat de cutremurele din Turcia. Aliaţii NATO furnizează ajutor substanţial Turciei. Acest sprijin trebuie să continue şi trebuie să fim solidari şi să susţinem acest sprijin pentru Turcia", a mai afirmat Stoltenberg.
Ministerul britanic al Apărării: Trupele ruse au primit ordinul de a avansa în majoritatea sectoarelor
ACTUALIZARE 12.24 Trupele lui Vladimir Putin au primit ordinul de a avansa în ''majoritatea sectoarelor'', dar ele fac eforturi pentru a realiza o breşă majoră pe linia frontului din Ucraina, a anunţat marţi Ministerul Apărării britanic în buletinul său informativ zilnic.
Evaluarea serviciilor de informaţii britanice indică faptul că mercenarii din gruparea Wagner au înregistrat foarte probabil ''mici avansuri'' în zona de nord a oraşului disputat Bahmut.
Mai la nord, în Kremina-Svatove, ruşii fac ''eforturi ofensive continue, dar prea mici în amploare pentru a realiza o breşă semnificativă''.
''În general, imaginea operaţională actuală sugerează că forţele ruse primesc ordinul de a avansa în majoritatea sectoarelor, dar nu au comasat suficientă putere de luptă ofensivă pe niciuna dintre direcţii pentru a obţine un efect decisiv'', a adăugat Londra.
Surse din domeniul apărării sunt de părere că ofensiva de primăvară a forţelor ruse ar putea să nu fie lansată simultan pe întreaga linie a frontului din Ucraina, ce are o lungime de aproximativ 1.200 de kilometri.
Conform Agerpres, Ministerul britanic al Apărării prezintă zilnic situaţia actualizată a războiului din Ucraina. În acest fel, guvernul britanic şi-a propus să contracareze retorica rusă. De partea sa, Moscova îi acuză pe britanici că duc o campanie de dezinformare ţintită.
Rusia lansează Oculus, un sistem de depistare a conținutului pe care regimul de la Moscova nu vrea să îl vadă pe internet
ACTUALIZARE 11.55 Rusia a lansat un sistem care va scana internetul pentru a depista conţinutul ilegal, permiţând astfel autorităţilor să depisteze mai uşor protestele neautorizate cum ar fi "propaganda LGBT" (a minorităţilor sexuale - n.red.), au anunţat luni mai multe surse oficiale preluate de Reuters.
Sistemul Oculus poate citi textul şi recunoaşte scenele ilegale din fotografii şi materiale video, analizând peste 200.000 de imagini pe zi, în ritmul de una la trei secunde, a transmis agenţia de presă Interfax. Din februarie anul trecut, când forţele ruse au invadat Ucraina, Moscova a reprimat opoziţia politică şi presa independentă din Rusia, atâta cât mai rămăsese după restricţiile precedente. În acelaşi timp, au luat amploare teoriile conservatoare şi naţionaliste care dezaprobă stilurile de viaţă şi orientările "netradiţionale", observă Agerpres.
Centrul Principal pentru Frecvenţele Radio din cadrul Roskomnadzor (autoritatea de supraveghere a comunicaţiilor) a afirmat, potrivit Interfax, că Oculus "detectează automat delicte cum ar fi conţinutul extremist, apelurile la adunări publice ilegale sau la sinucidere, conţinutul favorabil drogurilor, propaganda LGBT etc.".
"De la începutul operaţiunii militare speciale (denumirea oficială folosită în Rusia pentru război - n. red.) din Ucraina, 'falsurile' au proliferat şi s-au răspândit într-un ritm fără precedent, cu scopul de a înlocui faptele reale cu o realitate elaborată special", adaugă instituţia.
Risc "ridicat" ca minele navale să plutească în derivă de-a lungul coastei Mării Negre. Avertismentul transmis de la Odesa
ACTUALIZARE 11.50 Populaţia din zona de coastă situată în apropiere de portul ucrainean Odesa a fost avertizată marţi de oficialităţile militare în legătură cu minele navale care plutesc de-a lungul coastei Ucrainei, transmite Reuters.
Ucraina şi Rusia s-au acuzat reciproc de folosirea minelor navale în largul coastelor ucrainene, ceea ce a periclitat navigaţia în siguranţă a vaselor comerciale în Marea Neagră.
Minele, de producţie sovietică, au fost ancorate, dar din cauza unei furtuni unele dintre ele s-au desprins şi au fost luate de curenţii marini. "Există o probabilitate ridicată ca minele navale ancorate să se desprindă şi să fie aduse la mal ori să plutească în derivă de-a lungul coastei.
Începând din martie anul trecut, Rusia a continuat să folosească mine anti-navă ancorate ca armă neghidată împotriva Ucrainei", a scris pe Telegram purtătorul de cuvânt al administraţiei militare Odesa, Serhii Bratciuk, citat de Agerpres.
Jens Stoltenberg: Nici NATO, nici aliații nu sunt parte din conflict, dar ajutăm Ucraina să se poată apăra
ACTUALIZARE 11.35 Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Alianţa Nord-Atlantică şi aliaţii săi nu sunt parte a conflictului dintre Rusia şi Ucraina, dar a subliniat că este important ca ucrainenii să fie ajutaţi să se apere.
"Nici NATO, nici aliaţii NATO nu sunt parte din acest conflict. Susţinem Ucraina pentru a se apăra împotriva acestui război de agresiune. Federaţia Rusă a atacat un stat suveran, în acest caz Ucraina, şi este important ca noi să ajutăm Ucraina să se poată apăra. Nu suntem parte a conflictului, dar ajutăm Ucraina în acest război de agresiune. Tipul de susţinere s-a schimbat de la începutul războiului, am decis să trimitem şi alte tipuri de sisteme. Trebuie să ne asigurăm că Ucraina are armele de care are nevoie pentru a-şi recupera pământurile şi a câştiga războiul", a declarat Jens Stoltenberg.
Rusia, prima reacție după ce Chișinăul a acuzat Kremlinul că pregătește o lovitură de stat în Republica Moldova
ACTUALIZARE 11.30 Declarațiile Chișinăului despre „planul Rusiei de a destabiliza situația în Moldova” sunt nefondate, a declarat marți purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de externe, Maria Zaharova. Este prima reacție a Moscovei după ce atât Ucraina, cât și Republica Moldova au vorbit despre intenția Rusiei de a răsturna regimul de la Chișinău.
Maria Zaharova a atras marți atenția asupra declarațiilor președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, care a spus luni că Rusia intenționează să dea o lovitură de stat și să răstoarne regimul pro-occidental de la Chișinău.
„Aceste acuzații sunt complet nefondate și neîntemeiate. Pornesc de la trucul clasic pe care Statele Unite, celelalte țări occidentale și Ucraine îl folosesc adesea: întâi fac acuzații bazate pe așa-zise informații secrete care nu pot fi verificate, iar apoi le folosesc pentru a-și justifica propriile acțiuni ilegale”, a declarat Maria Zaharova marți, potrivit agenției TASS.
Două avioane de vânătoare olandeze F-35 au interceptat un avion de spionaj și două aparate de luptă rusești în apropierea Poloniei
ACTUALIZARE 10.20 Două avioane de luptă F-35 olandeze au interceptat luni o formaţie de trei aeronave militare ruse în apropiere de Polonia, a anunţat Ministerul olandez al Apărării. Printre aparatele de zbor rusești se afla și un avion de spionaj.
Potrivit comunicatului, „aeronava necunoscută în acel moment s-a apropiat de zona de responsabilitate NATO din Polonia dinspre Kaliningrad”, enclavă rusă la Marea Baltică situată între Polonia şi Lituania, state membre ale NATO şi Uniunii Europene, menţionează Reuters, potrivit Agerpres.
„După identificare, s-a dovedit că este vorba de trei avioane: un avion rus IL-20M (Coot-A), escortat de două Su-27 (Flanker). Avioanele olandeze F-35 au escortat formaţia de la distanţă şi au predat escorta partenerilor NATO”, se mai adaugă în comunicat.
Reuniunea miniștrilor NATO
Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a făcut apel public către statele membre, înaintea reuniunii de la Bruxelles, pentru urgentarea trimiterii de echipament militar astfel încât să fie transmise capabilităţi cheie de luptă înainte ca Rusia să preia iniţiativa pe câmpul de luptă.
Un subiect spinos pe agenda miniştrilor apărării din statele Alianţei îl reprezintă evaluarea posibilităţii trimiterii de avioane de luptă Ucrainei, scrie agenţia Reuters, potrivit Agerpres.
Potrivit secretarului general al NATO, „se discută în prezent asupra chestiunii trimiterii de avioane Ucrainei şi această temă urmează să fie abordată în reuniunea de la Bruxelles”, menţionând, totodată, că acest demers de furnizare a avioanelor de luptă către Kiev nu face NATO parte din conflict.
Miniştrii apărării urmează să aprobe noi măsuri ambiţioase în ce priveşte planificarea apărării în NATO şi să răspundă modalităţilor de dezvoltare a capacităţii industriale de apărare şi de refacere a stocurilor. Se va discuta şi despre adoptarea paşilor necesari pentru protejarea infrastructurii critice subacvatice şi despre modalităţile de gestionare şi creştere a cheltuielilor destinate apărării în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, conform www.nato.int.
În prima zi a discuţiilor de la Bruxelles, are loc întâlnirea Grupului de Contact pentru apărarea Ucrainei, în deschidere susţinând un discurs secretarul american al apărării Lloyd Austin, pentru ca ulterior să se desfăşoare reuniunea ministerială propriu-zisă la nivelul Consiliului Nord-Atlantic (NAC), la care participă în calitate de invitat şi ministrul ucrainean al apărării Oleksii Reznikov. În cea de-a doua zi a reuniunii, NAC se reuneşte şi cu participarea miniştrilor de resort din statele invitate să adere la Alianţă, Finlanda şi Suedia. La finalul reuniunii, secretarul general al organizaţiei susţine conferinţa de presă pentru prezentarea, către public, a concluziilor întâlnirii.
Bombardamente grele la Sumî
Ruşii au bombardat luni opt localități din regiunea Sumî, în nordul Ucrainei, unde s-au înregistrat aproximativ 100 de explozii.
„În timpul zilei, inamicul a bombardat opt comunităţi teritoriale din regiune: Bilopillia, Yunakivka, Myropillia, Esman, Krasnopillia, Hlukhiv, Velyka Pysarivka şi Shalyhine. Au fost înregistrate aproximativ 100 de explozii", a postat Administraţia militară regională din Sumî pe Facebook.
Zelenski caută sprijin în Asia, Africa și America de Sud
Volodimir Zelenski a cerut obținerea de sprijin de la țările din Asia, Africa și America de Sud și își va trimite emisarii în aceste zone pentru întărirea relațiilor diplomatice, a anunțat președintele ucrainean în mesajul său de luni seară.
„Este extrem de important pentru Ucraina să aibă relaţii semnificative cu întreaga regiune a Asiei de Sud-Est şi cu fiecare ţară din regiune. Vom merge mai departe în această direcţie”, a spus Zelenski.
Doi ruşi care au fugit de mobilizare, autorizaţi să ceară statut de refugiați în Coreea de Sud
Un tribunal sud-coreean a acordat pentru doi cetăţeni ruşi, blocaţi timp de mai multe luni într-un aeroport, dreptul de a solicita oficial statutul de refugiat, autorizând-le astfel intrarea în ţara est-asiatică, transmite marţi AFP, potrivit Agerpres.
Începând din octombrie anul trecut, cei doi bărbaţi ruşi trăiesc blocaţi în interiorul aeroportului internaţional Incheon, după ce au fugit din Rusia pentru a refuza să lupte contra Ucrainei.
Ei au ajuns în Coreea de Sud în speranţa că vor obţine azil în această ţară, dar cererea lor a fost respinsă de autorităţile de la Seul: evitarea mobilizării în cadrul unei armate nu constituie un motiv îndreptăţit pentru a obţine statutul de refugiat în Coreea de Sud, unde orice bărbat apt trebuie să efectueze 18 luni de serviciu militar obligatoriu.
Acest refuz i-a determinat pe cei doi cetăţeni ruşi să se adreseze justiţiei, rămânând între timp blocaţi timp de câteva luni în zona de tranzit a aeroportului Incheon.
„Salutăm decizia tribunalului”, a declarat avocatul Lee Jong-chan, care îi reprezintă pe cei doi bărbaţi ruşi, precum şi pe un al treilea a cărui cerere a fost respinsă.
„Ei au venit aici pentru a evita să ucidă persoane nevinovate şi să fie ucişi într-un război iniţiat de ţara lor de origine. A fost nevoie de patru luni pentru a obţine dreptul de a cere statutul de refugiat”, a adăugat avocatul.
Cei doi bărbaţi ruşi pot totuşi părăsi aeroportul şi se pot instala în Coreea de Sud în timpul procedurii de obţinere a statutului de refugiat, care poate dura şi câţiva ani.
Al treilea cetăţean rus are dreptul de a contesta în apel decizia din cazul său, dar între timp va trebui să rămână în zona de tranzit a aeroportului Incheon.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
