Live Text SUA analizează dacă pot trimite avioane de luptă americane Ucrainei. Acord pentru transportul cerealelor ucrainene pe Marea Neagră
Rusia şi Ucraina au semnat vineri, la Istanbul, un acord referitor la exporturile de cereale. Pe de altă parte, Moscova transmite că vrea să îşi dezvolte relaţia „strategică” pe care o are cu Ungaria, în ciuda sancţiunilor adoptate de Uniunea Europeană împotriva Moscovei. Președintele Zelenski dezminte zvormurile că ar fi bolnav, în timp ce președintele din Belarus, Aleksandr Lukaşenko, a declarat că Rusia, Ucraina şi Occidentul trebuie să ajungă un acord pentru a evita „abisul războiului mondial”. Iar în acest context, SUA anunță că a început să analizeze posibilitatea de a furniza avioane americane de luptă Kievului, ceea ce ar înseamna un moment de cotitură în evoluția războiului.
Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Ucraina a eliberat mai multe sate din regiunea Herson
ACTUALIZARE 23.59 Ucraina a eliberat mai multe sate din regiunea Herson în ultimele zile. Informația vine de la Pentagon, în condițiile în care oficialii americani se felicită pentru că ucrainenii utilizează cu succes dronele kamikaze Phoenix Ghost.
Și cele 20 de sisteme HIMARS își fac simțită prezența pe front, motiv pentru care Ucraina primește încă patru astfel de sisteme. Ele fac parte din noua tranșă de ajutor militar american de 270 de milioane de dolari.
Ucrainenii mai primesc și 500 de drone kamikaze Phoenix Ghost.
Între timp, soldații Moscovei au reluat bombardamentele masive în estul Ucrainei. Cel puțin trei oameni au murit doar în Harkov după ce proiectilele au lovit zone foarte populate.
Pe de altă parte, Moscova a acuzat armata ucraineană că ar fi bombardat pozițiile ruse de la centrala nucleară Zaporojie, cea mai mare din Europa. Rușii susțin că ucrainenii ar vrea să provoace o catastrofă nucleară și că ar fi comis atacurile cu drone. Kievul susține, însă, că armata rusă folosește complexul atomic pentru a lansa de acolo atacuri asupra pozițiilor ucrainene, tocmai pentru că ucrainenii nu pot riposta de teama unui accident de proporții.
SUA analizează dacă pot trimite avioane de luptă americane Ucrainei
Statele Unite analizează dacă pot trimite avioane de luptă de fabricație americană în Ucraina, a anunțat vineri un purtător de cuvânt al Casei Albe.
Deși administrația condusă de Joe Biden a început să analizeze această posibilitate, nu este o decizie care să fie luată în scurt timp, a precizat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, John Kirby, în cadrul unui briefing.
O astfel de mișcare ar reprezenta o sporire majoră a sprijinului american pentru Ucraina în lupta sa împotriva Rusiei, menționează Reuters. Până în prezent, Statele Unite au oferit Ucrainei un ajutor de securitate în valoare de 8,2 miliarde de dolari.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat săptămâna aceasta că forțele sale ar putea provoca daune majore Rusiei, dar se bazează pe armele occidentale pentru a lansa un contraatac în încercarea de a recuceri teritoriul.
Ministru: Acordul de la Istanbul ar fi fost imposibil fără succesele militare ale Ucrainei
ACTUALIZARE 22:00 Ministrul ucrainean al infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, care a semnat vineri acordul cu ONU şi Turcia privind deblocarea exporturilor de cereale din porturile ucrainene, a declarat că acordul a fost posibil numai datorită succeselor militare ale Ucrainei, relatează Reuters, preluată de Agerpres.
În cadrul unei intervenţii la televiziune, ministrul infrastructurii a menţionat în acest sens recucerirea Insulei Şerpilor, mica insulă localizată strategic în apropierea unor porturi ucrainene-cheie la Marea Neagră, drept „un moment important”.
Ucraina nu crede că există un risc ca nave ruseşti să ajungă în porturile ucrainene prin coridoarele verzi menţionate în acord, întrucât în cazul unei astfel de tentative s-ar trage asupra lor cu rachete, a mai spus oficialul.
Ucraina şi Rusia au semnat vineri, cu Turcia şi ONU, acordul privind exportul de cereale ucrainene prin Marea Neagră, blocate din cauza conflictului armat între cele două ţări. Acordul va fi valabil timp de "120 de zile", respectiv patru luni, timp în care pot fi transportate cele circa 25 de milioane de tone de cereale din silozurile ucrainene înaintea strângerii noii recolte.
Ucraina a recoltat deja 6,5 milioane de tone din noua producție agricolă
Ucraina a recoltat deja 6,5 milioane de tone din noua sa recoltă, a anunţat vineri premierul Denis Şmigal, transmite Reuters.
„Guvernul este implicat masiv în sprijinirea sectorului agricol - au fost acordate împrumuturi accesibile de peste 40 miliarde de grivne (1,09 miliarde de dolari)”, a precizat premierul ucrainean într-un mesaj pe Telegram.
El nu a precizat însă cantităţile recoltate la fiecare cultură.
SUA anunță un nou ajutor militar pentru Ucraina
ACTUALIZARE 21.30 Statele Unite au anunţat vineri o nouă tranşă de ajutor militar pentru Ucraina în valoare de 270 milioane de dolari, inclusiv patru noi sisteme de artilerie de precizie Himars, informează France Presse, potrivit Agerpres.
Washingtonul furnizează astfel Kievului un total de 20 de unităţi din aceste lansatoare de rachete multiple montate pe blindate uşoare după această nouă livrare, care va include şi până la 500 de drone kamikaze Phoenix Ghost, a precizat John Kirby, purtător de cuvânt al Casei Albe.
Printre altele, Statele Unite au cerut vineri Rusiei să implementeze "rapid" acordul privind exportul de cereale ucrainene prin Marea Neagră, semnat de Kiev şi Moscova la Istanbul.
„Ne aşteptăm ca implementarea aranjamentului de astăzi să înceapă rapid pentru a preveni ca persoanele cele mai vulnerabile din lume să se scufunde într-o nesiguranţă şi malnutriţie mai profundă”, a declarat în faţa presei purtătorul de cuvânt al Casei Albe John Kirby.
UE cere „implementarea rapidă” a acordului privind exportul de cereale
ACTUALIZARE 21.25 Uniunea Europeană a salutat vineri drept „un pas în direcţia cea bună” acordul pentru deblocarea exporturilor de cereale ucrainene semnat la Istanbul cu Rusia şi a făcut apel la „implementarea sa rapidă”.
„Acordul de la Istanbul este un pas în direcţia cea bună. Facem apel la implentarea sa rapidă”, a postat şeful diplomaţiei UE Josep Borrell pe contul său de Twitter.
„Este vorba despre o etapă crucială în eforturile vizând depăşirea insecurităţii alimentare mondiale provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Succesul său va depinde de implementarea rapidă şi cu bună credinţă a acordului” semnat vineri, a precizat el, citat de AFP, potrivit Agerpres.
Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a salutat şi el vineri acordul care va permite exportul a milioane de tone de cereale din Ucraina, relatează DPA.
„De acest acord pot beneficia milioane de oameni din întreaga lume”, a scris el pe Twitter. „Implementarea strictă a acordului este acum extrem de importantă pentru ca acest lucru să funcţioneze”, a adăugat el.
Un vas încărcat cu îngrășăminte din Rusia se îndreaptă spre un port din Statele Unite
ACTUALIZARE 21.20 Un vas încărcat cu îngrășăminte lichide din Rusia este pe cale să ajungă în Statele Unite, scrie Reuters, citând surse și date de pe site-urile de date financiare și de infrastructură, în contextul îngrijorărilor tot mai mari că prețul ridicat al îngrășămintelor va conduce la o criză alimentară.
Administrația Joe Biden nu a inclus pe lista sancțiunilor mărfurile agricole din Rusia - inclusiv îngrășămintele -, în urma declanșării invaziei în Ucraina. Cu toate acestea, multe bănci occidentale și mari trader-i au scăpat repede de aceste mărfuri din Rusia, de teamă să nu rămână cu ele pe stoc dacă se schimbă regulile.
Rusia și Ucraina sunt mari exportatoare de îngrășăminte, un element important pentru a susține recoltele de porumb, soia, orez sau grâu la nivel ridicat. Fermierii au redus folosirea îngrășămintelor din cauza prețurilor mari și au redus, totodată, și suprafețele cultivate.
Citește continuarea AICI
Boris Johnson către Zelenski: Oricine va fi premier în Marea Britanie va sprijini Ucraina
ACTUALIZARE 21:00 Prim-ministrul britanic demisionar Boris Johnson l-a asigurat vineri pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski că sprijinul Regatului Unit pentru Ucraina nu va slăbi indiferent care ar fi succesorul său, potrivit Downing Street, informează France-Presse, preluată de Agerpres.
Implicat în scandaluri, Boris Johnson, unul dintre cei mai fervenţi susţinători ai preşedintelui Zelenski în faţa invaziei ruse, şi-a anunţat plecarea în urmă cu două săptămâni. Cei doi candidaţi care se luptă pentru a-i succeda, ministrul de externe Liz Truss şi fostul ministru de finanţe Rishi Sunak au asigurat că vor continua această politică a prim-ministrului demisionar.
„Boris Johnson a subliniat determinarea constantă a Regatului Unit de a sprijini poporul ucrainean şi a spus că această hotărâre nu va slăbi, oricare ar fi următorul prim-ministru britanic”, a declarat o purtătoare de cuvânt de la Downing Street.
În convorbirea telefonică avută vineri, preşedintele ucrainean i-a mulţumit lui Boris Johnson pentru sprijinul şi declaraţiile sale din ultima sa sesiune de întrebări în faţa deputaţilor, când printre sfaturile date celui care i-ar urma în funcție s-a numărat și acela de a continua sprijinul pentru Ucraina.
Cei doi lideri au subliniat de asemenea necesitatea ca acordul semnat între Kiev şi Moscova privind exportul cerealelor ucrainene în Marea Neagră să fie "implementat pe deplin, de către toate părţile", potrivit Downing Street.
Ei au discutat de asemenea despre soarta deţinuţilor, mai ales britanici, aflaţi în mâinile forţelor proruse, Boris Johnson mulţumindu-i lui Volodimir Zelenski pentru eforturile sale de a obţine eliberarea lor.
Mai mulţi analişti şi observatori au estimat recent că plecarea lui Boris Johnson nu ar schimba situaţia în ceea ce priveşte substanţa sprijinului britanic pentru Kiev.
Kievul a primit mai puțin de jumătate din ajutor financiar promis de Occident
ACTUALIZARE 16.38 Șeful Băncii Naționale a Ucrainei Kirilo Șevcenko a susținut că Ucraina a primit 12,7 miliarde de dolari ca ajutor financiar din partea Occidentul, adică mai puțin de jumătate din suma anunțată.
Conform Nexta, în total, ajutorul anunțat de statele occidentale se ridică însă la 27 de miliarde.
Rubla s-a depreciat după ce Banca Centrală a Rusiei a redus semnificativ dobânda
ACTUALIZARE 16.00 Rubla s-a depreciat vineri cu aproape 2% faţă de dolar, după ce Banca Centrală a Rusiei a anunţat o nouă reducere semnificativă a dobânzii de bază, de la 9,5% până la 8%, transmite Reuters, potrivit Agerpres.
Moneda Rusiei se tranzacţiona la un curs de 57,74 ruble pentru un dolar, după ce a atins 58,16 imediat după anunţarea deciziei. De asemenea, rubla s-a depreciat cu 1% faţă de euro, şi se tranzacţiona la un curs de 57,79 ruble pentru un euro.
Rubla a fost anul acesta moneda cu cea mai bună performanţă pe plan global, după o serie de măsuri – inclusiv restricţii impuse ruşilor în retragerea economiilor lor în valută – pentru protejarea sistemului financiar rusesc de efectele sancţiunilor occidentale, în urma războiului. Înainte de începutul invaziei din 24 februarie, moneda Rusiei se tranzacţiona la un curs de aproape 80 ruble pentru un dolar şi 85 ruble pentru un euro.
Aprecierea rublei a provocat temeri în rândul oficialilor ruşi, deoarece scad veniturile ţării de pe urma exporturilor de materii prime şi alte bunuri.
Săptămâna aceasta, Banca Centrală a Rusiei a anunţat că va permite băncilor din aşa-numitele “ţări ostile” să facă tranzacţii cu valută pe piaţa forex din Rusia. Moscova a etichetat ţările care i-au impus sancţiuni drept “ţări ostile”, o listă care include întreaga Uniune Europeană, SUA, Marea Britanie, Japonia, Australia şi alte ţări.
De asemenea, Banca Centrală a Rusiei a eliminat o limită de 30% cu privire la plăţile în avans către non-rezidenţi pentru contractele de import la anumite servicii, toate acestea făcând parte din restricţiile asupra mişcărilor de capital introduse de Moscova după invadarea Ucrainei.
Potrivit analiştilor, Rusia trebuie să reducă în continuare costul creditului având în vedere că se confruntă cu spectrul unei recesiuni după ce Occidentul i-a impus sancţiuni economice şi financiare fără precedent.
Rusia se confruntă cu o inflaţie accelerată şi o fugă a capitalurilor, în timp ce în paralel este ameninţată de o posibilă intrare în incapacitate de plată după ce Occidentul a impus sancţiuni dure ca reacţie la invadarea Ucrainei.
Erdogan a anunțat pentru astăzi semnarea acordului Rusia-Ucraina pentru „coridorul cerealelor”. Ucraina: „Nu semnăm nimic cu Rusia”
ACTUALIZARE 15.10 Un acord pentru deblocarea exporturilor de cereale din Ucraina prin Marea Neagră va fi semnat, vineri, la Istanbul, la ora locală 16:30, de către miniștrii apărării din Ucraina și Rusia. Acordul vizează deblocarea a trei porturi ucrainene, principalul fiind Odesa, și asigurarea unor coridoare libere pentru transportul de cereale. Agenția Tass relatează că navele, conform acordului, nu vor fi escortate dar părțile se obligă să nu le atace.
Administrația prezidențială turcă a anunțat că acordul va fi semnat la Palatul Dolmabahce din Istanbul. Ceremonia va fi oficiată de cei doi miniștri ai apărării din Ucraina și Rusia, dar și de președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, și Secretarul General al ONU, Antonio Guterres.
Cu trei ore înainte de semnarea acordului, Mihailo Podolyak, unul din principalii consilieri ai președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a transmis pe twitter un mesaj în care precizează că „Ucraina nu semnează niciun document cu Rusia”. „Semnăm un acord cu Turcia și cu ONU și ne asumăm obligații față de acestea. La rândul său, Rusia semnează un acord în oglindă cu Turcia și ONU”, spune Podolyak.
Citește continuarea AICI
Moscova analizează dorința Transnistriei de a se uni cu Rusia. „Propunerea trebuie luată în serios”
ACTUALIZARE 14.50 Un membru al Dumei de Stat a Federației Ruse a declarat că dorința autoproclamatei Republici Transnistria de a se alătura Rusiei trebuie luată în considerare „în mod serios”. Declarația vine după ce vineri, mai devreme, așa-zisul ministru de externe al Republicii nerecunoscute a declarat că Transnistria își menține cursul spre independență cu eventuala aderare la Rusia, aprobată la referendumul din 2006, transmite publicația Ukrainska Pravda.
Dmitri Belik, un membru al Comitetului Dumei de Stat pentru Afaceri Internaționale, a transmis un comentariu pentru agenția de presă rusă RIA Novosti, în care spune că trebuie privită în mod serios dorința autoproclamatei Republici Transnistria de a se alătura Rusiei.
„Astăzi, Transnistria este acea enclavă a Moldovei care nu vrea să fie alături de România și, în același timp, a acceptat cu bucurie contingentul rus de menținere a păcii”, a spus Belik.
„Deci, propunerea Transnistriei de a adera la Rusia nu este un viitor vag și îndepărtat, mai degrabă, această direcție este în viitorul apropiat. Și pentru că există oameni vorbitori de limbă rusă care ne sunt apropiați ca spirit, ar trebui să luăm în considerare această propunere cu seriozitate", a adăugat Belik.
Declarația lui vine după ce așa-zisul ministru de externe al Transnistriei, Vitaly Ignatiev, a declarat într-un interviu acordat presei Kremlinului că Republica nerecunoscută își menține cursul spre independență cu eventuala aderare la Rusia.
„Vectorul Transnistriei pe durata tuturor acestor ani de existență a republicii rămâne neschimbat – fapt întărit în rezultatele referendumului din 17 septembrie 2006, unde este clar indicat: independența cu alipierea liberă ulterioară la Federația Rusă. Independența țării este fără îndoială o prioritate”, a spus Ignatiev.
„Transnistria nu va adopta nicio decizie în detrimentul populației de 500. 000 de locuitori ai țării, va acționa pragmatic și onest”, a mai precizat oficialul nerecunoscut de la Tiraspol.
Citește continuarea AICI
Ministrul maghiar de finanțe a atacat, la Băile Tușnad, UE, în aceeași zi în care Ungaria a cerut mai mult gaz de la Putin
ACTUALIZARE 13.30 Uniunea Europeană, în esenţă, este slăbită de propriile sancţiuni. Întrebarea este dacă poate supravieţui acestor măsuri de sancţionare aplicate Rusiei, a declarat, joi, la Băile Tuşnad, Mihály Varga, ministrul ungar al finanţelor, citat de agenția maghiară MTI. Politicianul a vorbit despre aceste aspecte la dezbaterea intitulată “Înainte de furtună sau după furtună? – Inflaţie, preţul energiei, recesiune”. Mihály Varga a declarat că Europa are nevoie deocamdată de energie rusească, însă tranziţia va necesita mult timp şi resurse.
Declarațiile au fost făcute de oficialul maghiar în prezența liderilor UDMR, în aceeași zi în care ministrul de externe de la Budapesta s-a dus la Kremlin pentru a-l ruga pe Putin să furnizeze mai mult gaz Ungariei.
Sancţiunile care au fost impuse nu funcţionează, nu există cooperare internaţională pe acest subiect, iar UE este foarte îngrijorată de modificarea cursului de schimb între euro şi dolar. Din această privinţă, Europa se situează “profund în colţul celor învinşi”, a afirmat ministrul ungar al Finanţelor, adăugând că politica de sancţiuni este mai mult o problemă pentru Europa decât pentru ţara împotriva căreia a fost impusă.
Acesta a precizat că inflaţia în creştere, majorarea preţurilor la energie şi alimente, creşterea ratelor dobânzilor şi astfel mărirea creditelor, sunt semne clare că lumea, inclusiv Ungaria, se îndreaptă spre o încetinire economică.
Citește continuarea AICI
Ministrul rus al apărării susține că a distrus 4 sisteme de rachete HIMARS
ACTUALIZARE 12.50 Ministrul rus al apărării a susținut vineri, fără a prezenta vreo dovadă, că armata a distrus 4 sisteme de rachete HIMARS, în perioada 5-20 iulie, transmite agenția de presă rusă TASS.
Ministerul rus a mai spus că a distrus și un vehicul de transport de încărcare a sistemului furnizat de SUA. De asemenea, rușii susțin că au doborât 12 drone ucrainene.
Totodată, Ministerul rus al Apărării a susținut că a ucis „până la 300 de naționaliști” într-o lovitură asupra unei școli din Kramatorsk.
Rusia include alte cinci state europene pe lista țărilor „neprietenoase”
ACTUALIZARE 12.30 Guvernul rus anunţă vineri pe site-ul său că a actualizat lista statelor străine care comit acte ''neprietenoase'' împotriva misiunilor diplomatice şi consulare ruseşti din străinătate. Pe listă au fost incluse Grecia, Danemarca, Slovenia, Croaţia şi Slovacia.
Lista aprobată de guvern limitează numărul de persoane pe care reprezentanţele diplomatice afectate de măsură le pot angaja în Rusia. Astfel, Ambasada Greciei va putea să recruteze până la 34 de persoane, ambasada Danemarcei până la 20 şi ambasada Slovaciei până la 16, în timp ce Slovenia şi Croaţia nu vor putea recruta personal în Rusia pentru misiunile lor diplomatice şi consulare.
Guvernul rus a reamintit că în luna mai a anului trecut au fost impuse restricţii ambasadelor SUA şi Cehiei, notează Agerpres.
''Lista aprobată de guvern nu este definitivă şi poate fi extinsă, având în vedere acţiunile ostile în curs de desfăşurare ale statelor străine împotriva misiunilor ruseşti din străinătate'', conform comunicatului guvernului de la Moscova.
Adoptarea unor astfel de restricţii, care includ interdicţia totală de a angaja persoane din Rusia, este prevăzută în decretul privind măsurile de răspuns la "ţările neprietenoase" semnat de preşedintele rus Vladimir Putin la 23 aprilie.
La 5 martie, la nouă zile după începerea aşa-numitei "operaţiuni militare speciale" ruseşti în Ucraina, Putin a ordonat guvernului să întocmească o listă a ţărilor care desfăşoară "acţiuni neprietenoase" împotriva Rusiei, aminteşte EFE.
Google va fi interzis în Donețk
ACTUALIZARE 12.10 Google urmează să fie interzis în regiunea ocupată Donețk din Ucraina pentru că ar fi promovat „terorismul și violența împotriva tuturor rușilor”.
Denis Pushili, șeful autoproclamatei Republici Populare Donețk (DPR), a postat pe Telegram un mesaj în care spune:„Propaganda inumană a Ucrainei și a Vestului a depășit de mult toate granițele. Există o adevărată persecuție a rușilor, combinată cu impunerea minciunilor și dezinformarea. În fruntea tehnologiei informației în acest sens se află motorul de căutare Google, care în mod deschis, la ordinul curatorilor săi din guvernul SUA, promovează terorismul și violența împotriva tuturor rușilor și, în special, împotriva populației din Donbas.Cred că această situație nu mai trebuie suportată. Am decis să blocăm Google pe teritoriul RPD. Dacă Google încetează să-și urmărească politica și revine la curentul principal al legii, moralității și bunului-simț, nu vor fi obstacole în calea activității sale”.
Potrivit The Guardian, Rusia, Siria și Coreea de Nord sunt singurele state care recunosc RPD ca o autoritate legitimă.
Planul UE de a reduce consumul de gaze se confruntă cu opoziția unor state membre. „Nu se au în vedere diferențele dintre țări”
ACTUALIZARE 11.30 Propunerea UE care vizează diminuarea folosirii gazelor cu 15% în statele membre, pentru a se pregăti în eventualitatea unor întreruperi suplimentare ale livrărilor de gaze din Rusia, se confruntă cu rezistenţa guvernelor, sporind temerile privind aprobarea planului, transmite Reuters.
La reuniunea diplomaţilor din statele membre UE, cel puţin 12 din 27 de state membre şi-au exprimat temerile în privinţa propunerii, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul. Principalul punct nevralgic este dacă UE ar trebui să aibă puterea de a face obiectivul obligatoriu.
Danemarca, Franţa, Irlanda, Italia, Malta, Ţările de Jos, Polonia şi Portugalia sunt printre ţările care spun că Bruxelles-ul nu ar trebui să poate face asta înainte ca statele membre să-şi exprime poziţia şi, posibil, opoziţia, notează Agerpres.
„Statele membre vor să aibă capacitatea de a activa mecanismele de criză, nu este ceva ce ar trebui să facă Comisia Europeană”, susţine o sursă.
Conform propunerii, Executivul comunitar va consulta Grupul de coordonare al gazelor format din reprezentanţii ţărilor înainte de a face obiectivul obligatoriu.
Al Jazeera scrie că Bruxelles-ul ar putea face obiectivul obligatoriu dacă ar considera că există un risc substanțial de penurie severă în blocul comunitar, în cazul în care Rusia închide complet robinetele, de exemplu.
Pentru a fi adoptată, propunerea are nevoie de aprobarea unei majorități consolidate a țărilor UE - cel puțin 72% din cele 27 de state membre, adică 19 sau mai multe. Ea ar urma să fie votată în cadrul unei reuniuni a miniștrilor energiei din blocul comunitar, care va avea loc la 26 iulie.
Citește continuarea AICI
Ministerul britanic al Apărării: Rusia se confruntă cu o mare criză a rachetelor destinate atacului la sol
ACTUALIZARE 11.00 În evaluarea de vineri dimineață, Ministerul britanic al Apărării transmite că Rusia se confruntă cu o mare criză a rachetelor destinate atacului la sol.
În Donbas, forțele ucrainene continuă să respingă încercările ruse de a ataca centrala Vuhlehirsk. Artileria rusă rămâne concentrată pe zonele din jurul orașelor Kramatorsk și Siversk. Rusia și-a sporit utilizarea rachetelor de apărare aeriană în atacul la sol din cauza lipsei de rachete speciale pentru atacul la sol, observă britanicii.
Londra spune că, cel mai probabil, Rusia a desfășurat sisteme strategice de apărare aeriană S-300 și S-400, concepute pentru a doborî avioane și rachete la distanțe mari, în apropierea Ucrainei.
Aceste arme au focoase relativ mici, concepute pentru a distruge avioanele. Ele ar putea reprezenta o amenințare semnificativă împotriva trupelor și clădirilor, dar este puțin probabil să pătrundă în structuri solide. Există un mare risc ca aceste arme să rateze țintele vizate și să provoace victime civile, deoarece rachetele nu sunt optimizate pentru acest rol.
Berile străine se găsesc și acum pe rafturile din Rusia, deşi producătorii şi-au anunţat de mult timp retragerea de pe piață (Reuters)
ACTUALIZARE 10.00 Pentru berile Carlsberg, Heineken sau Bud, "ultima comandă" în Rusia a fost în martie, dar sticlele şi dozele cu etichete occidentale încă se găsesc pe rafturile magazinelor din Moscova, relatează Reuters.
Disponibilitatea stocurilor de produse ale concernelor Anheuser-Busch InBev, Carlsberg şi Heineken demonstrează cât de greu este pentru producătorii străini să îşi retragă produsele ca reacţie la invazia rusă în Ucraina, apreciază sursa citată de Agerpres, precizând însă că nu există suspiciuni privind încălcarea sancţiunilor împotriva Rusiei sau nerespectarea angajamentelor anunţate public.
Potrivit Reuters, datele imprimate pe ambalaje dovedesc că producţia de bere din mărcile de top a continuat şi după comunicatele privind retragerea de pe piaţa rusă.
Carlsberg şi Heineken au anunţat încă din 9 martie că încetează producţia şi distribuţia în Rusia, la scurt timp după data de 24 februarie, când Moscova a declanşat războiul din Ucraina. În 11 martie, Anheuser-Busch InBev, care operează în Rusia în parteneriat cu producătorul de bere Anadolu Efes din Turcia, a comunicat că a cerut suspendarea licenţei pentru Bud.
Citește continuarea AICI
ISW: Serviciile de informații ucrainene cred că Rusia a folosit circa 60% dintre rachetele de înaltă precizie pe care le avea
ACTUALIZARE 09.05 În evaluarea de joi noapte spre vineri dimineață, Institutul pentru Studiul Războiului din Washington (ISW) susține că, așa cum se desfășoară ostilitățile pe front în acest moment, forțele rusești nu vor reuși să avanseze prea mult în săptămânile următoare.
Experții ISW mai spun că Rusia a efectuat atacuri la sol limitate în regiunea Herson, la est de Siversk și la sud de Bakhmut. De asemenea, rușii au efectuat un atac nereușit, la sol, la nord de Harkov.
ISW sugerează că ritmul operațional actual al Rusiei nu diferă semnificativ de operațiunile sale dinaintea declarării unei pauze oficiale în campania militară și că, cel mai probabil, forțele ruse nu vor reuși să facă prea mari progrese în perioada următoare.
Totodată, ISW citează în ultima sa evaluarea și serviciile de informații ucrainene, care spun că Rusia a folosit între 55 și 60% dintre rachetele de înaltă precizie pe care le avea înainte de începerea războiului.
Forțele ruse vor continua probabil să-și folosească rezervele de sisteme de arme sovietice de mai mică precizie, dar puterea acestor lovituri, în comparație cu impactul loviturilor ucrainene generate de sistemul HIMARS oferit de Occident, este probabil să rămână limitată.
Zelenski, mesaj după vizita soției sale în SUA: „Senatorii americani pregătesc recunoașterea acţiunilor Rusiei în Ucraina ca genocid”
ACTUALIZARE 08.50 În mesajul de joi noapte adresat națiunii, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că primul rezultat real al vizitei soţiei sale Olena Zelenska în SUA este reprezentat de un proiect de rezoluţie inițiat de câţiva senatori americani cu privire la recunoaşterea ca genocid a acţiunilor Rusiei în Ucraina, scrie agenția Ukrinform.
„În urmă cu câteva luni, grupul nostru de experţi condus de Iermak şi McFaul a sugerat recunoaşterea acţiunilor Rusiei împotriva Ucrainei ca genocid. Şi iată primul rezultat real al vizitei primei doamne a Ucrainei în SUA – senatorii Ritsch, Cardin, Wicker, Blumenthal, Portman, Shaheen şi Graham au prezentat un proiect de rezoluţie cu privire la recunoaşterea acţiunilor Rusiei în Ucraina ca genocid. Rezoluţia menţionează că acţiunile Rusiei în Ucraina, care includ deportarea forţată în Rusia şi uciderea ţintită a civililor ucraineni în timpul atrocităţilor în masă sunt genocid împotriva poporului Ucrainei. Senatorii au prezentat rezoluţia la scurt timp după ce Olena a rostit un discurs în Congresul SUA”, a transmis Volodimir Zelenski.
Liderul de la Kiev a precizat că în proiectul de rezoluţie se arată că senatul SUA condamnă Rusia pentru comiterea actelor de genocid împotriva poporului Ucrainei, face un apel ca SUA, împreună cu NATO şi cu aliaţii UE, să susţină guvernul Ucrainei pentru a preveni alte acte de genocid din partea Rusiei împotriva poporului ucrainean şi susţine tribunalele şi anchetele penale care îi vizează pe liderii politici şi militari ai Rusiei pentru acte de agresiune, crime de război, crime împotriva umanităţii şi genocid.
Citește continuarea AICI
Cristian Diaconescu, despre vizita ministrului de externe al Ungariei la Moscova: „Nu vă supărați, așa ceva e mult prea mult!”
ACTUALIZARE 07.50 Gestul Ungariei de a-l trimite la Moscova pe ministrul de externe Peter Szijjarto ca să ceară mai mult gaz chiar în momentul în care Uniunea Europeană vrea să renunțe la dependența energetică de Rusia este inadmisibil și trebuie să primească un răspuns adecvat din partea Bruxelles-ului, pentru că pentru Moscova, are o valoare mult mai mare decât ar putea părea la prima vedere, consideră fostul ministru de externe Cristian Diaconescu.
Rusia se aşteaptă să îşi dezvolte relaţia „strategică” pe care o are cu Ungaria, în ciuda sancţiunilor adoptate de Uniunea Europeană împotriva Moscovei, a declarat joi şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov. El l-a primit - foarte cordial - pe omologul său de la Budapesta, Peter Szijjarto, venit la Moscova să ceară mai mult gaz rusesc, deși Bruxelles-ul se pregătește de o sistare completă a importurilor de la Gazprom.
„Sunt foarte curios care este reacția Bruxelles-ului în fața gestului Ungariei. Nu vă supărați, e mult prea mult, o spun și mă uit în cameră: așa ceva e mult prea mult!”, a afirmat Cristian Diaconescu, joi seară, la Digi24.
Citește continuarea AICI
Serviciile militare canadiene: Rusia este incapabilă să-și atingă obiectivele în Ucraina
ACTUALIZARE 07.40 „Din cauza pierderilor considerabile de personal și echipament, probabil că Rusia nu mai are capacitatea militară de a-și îndeplini ambițiile în Ucraina”, a transmis Comandamentul de Informații al Forțelor Canadiene.
Potrivit raportului, Rusia „este acum forțată să-și reducă obiectivele strategice, oferind în același timp o nouă abordare publică pentru controlul teritorial fragmentat pe care a reușit să-l obțină”.
„Rusia a avut întotdeauna ambiții geografice maximaliste în Ucraina. Eforturile eșuate ale Moscovei de a captura Kievul și orașele din nord-estul Chernihiv, Sumî și Harkov la începutul invaziei demonstrează aceste ambiții teritoriale semnificative cu mult dincolo de Donbas”, precizează Comandamentul de Informații al Forțelor Canadiene.
Șeful MI6: Capacitatea Rusiei de a spiona în Europa s-a redus la jumătate de la începutul invaziei în Ucraina
ACTUALIZARE 07.30 Șeful Serviciului de Informații Externe al Marii Britanii, MI6, crede că Rusia și-a redus capacitatea de a spiona în Europa „la jumătate”, după expulzarea a peste 400 de ofițeri de informații ruși din mai multe țări europene și arestarea mai multor spioni acoperiți care se dădeau drept civili, relatează CNN.
De când Rusia a invadat Ucraina, în februarie, țările europene au expulzat „aproximativ 400 de ofițeri de informații ruși care operau sub acoperire diplomatică” în Uniunea Europeană, a spus Richard Moore, șeful MI6,
„Și considerăm că acest lucru le-a scăzut probabil la jumătate capacitatea de a-și face operațiunile de spionaj pentru Rusia în Europa”, a spus Moore.
O serie de „ilegali” - sau spioni ruși care operează sub acoperire adâncă și se dau drept civili obișnuiți - au fost, de asemenea, expuși și arestați în ultimele luni, a adăugat el.
Printre cele mai recente informații legate de războiul din Ucraina:
- Deputat ucrainean: Exporturile de cereale vor fi reluate din trei porturi în caz de acord cu Rusia.
- Ucrainenii îi acuză pe ruși că au depozitat muniție, arme și explozibili în centrala nucleară de la Zaporojie.
- Pelosi i-a cerut lui Blinken să desemneze Rusia drept stat terorist.
- Medvedev amenință UE și Ucraina: Europenii vor îngheța de frig în casele lor. Ucraina poate să dispară de pe harta lumii.
- Banca centrală a Ucrainei a devalorizat joi moneda hrivna cu 25%faţă de dolarul american, pentru a ajuta ţara să facă faţă impactului economic în creştere al războiului cu Rusia.
Editor : Marco Badea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
