Meteorologii confirmă suspiciunile Greenpeace despre un posibil incident nuclear în Rusia. Moscova, acuzată de mușamalizare
Serviciul național de meteorologie Rosgidromet a confirmat un raport Greenpeace despre concentrații „extrem de ridicate” ale izotopului radioactiv Ruthenium-106 depistate în luna septembrie în anumite părți din Rusia, trezind astfel suspiciunea unei mușamalizări a acestor date de către autoritățile de la Moscova.
Probele de „aerosoli radioactivi de la stațiile de monitorizare din Argaiaș și Novogorny conțin radioizotopul Ru-106”, a anunțat Rosgidromet, precizând că datele înregistrate vizează perioada 25 septembrie – 1 octombrie, transmite The Guardian.
Cea mai mare concentrație a fost depistată în Argaiaș, un sat din regiunea Celeabinsk, în sudul Uralilor. Nivelul de radioizotopi Ru-106 a depășit aici de 986 de ori gradul natural de poluare, a precizat serviciul național rusesc de meteorologie.
Filiala din Rusia a Greenpeace a cerut organului de reglementare a activităților nucleare, Rosatom, să „deschidă o anchetă aprofundată” și să publice rezultatele privind „eventuala mușamalizare a unui incident nuclear” la Maiak, cea mai mare uzină nucleară rusească.
De altfel, Maiak are un trecut morbid, aici petrecându-se unul dintre cele mai grave dezastre nucleare din istorie. Pe 29 septembrie 1957, la ora locală 16:22, la 1.400 de kilometri distanță de Moscova, în centrala nucleară Maiak din orașul sovieitc Oziorsk, sistemul de răcire al unui rezervor, care conținea peste 70 de tone de deșeuri lichide, s-a defectat. Nimeni nu a observat. Temperatura a crescut, apa s-a evaporat și până la explozie nu a mai fost decât un pas. Baza de beton care cântărea 160 de tone a bubuit, dezlănțuind un nor radioactiv din nitrat de amoniu și acetați. La zece ore de la momentul exploziei, norul avea să se deplaseze la 350 de kilometri distanță de Oziorsk. Circa 1.000 de kilometri pătrați au fost contaminați cu Cesiu-137 și Stronțiu-90. Cum au răspuns autoritățile comuniste accidentului? Practic, dezastrul de la uzina Maiak a reprezentat scena de repetiții pentru felul în care, decenii mai târziu, aveau să procedeze în cazul Cernobîl: au declanșat imediat o blocadă informațională, niciun detaliu nu trebuia să transpire în exteriorul URSS. Aproximativ 15.000 de persoane din satele apropiate de zona centralei nucleare au fost evacuate. Dar abia pe 6 octombrie 1957.
La mijlocul lunii octombrie, subliniază cotidianul britanic The Guardian, Rosatom a emis un comunicat de presă în care preciza că „în eșantioanele testate în perioada 25 septembrie – 7 octombrie, inclusiv în sudul Uralului, nu s-a găsit nicio urmă de Ruthenium-106, cu excepția Sankt Petersburgului”.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Luni, Rosgidromet a anunțat că izotopul Ru-106 a fost detectat în Tatarstan și în sudul Rusiei, ajungând în cele din urmă în „toate statele europene, începând din Italia și înaintând spre nordul Europei” pe 29 septembrie. Agenția de meteorologie nu a precizat însă nicio sursă specifică de poluare din Rusia, dar satul Argaiaș este situat la aproximativ 30 de kilometri distanță de uzina Maiak.
Pe 9 noiembrie, Institutul francez de Radioprotecție și Siguranță Nucleară (IRSN) a emis un raport în care se afirma că Ru-106 fusese înregistrat în Franța între 27 septembrie și 13 octombrie, adăugând că un accident nuclear era posibil să se fi petrecut în Rusia sau Kazahstan.
România
Contactat pe 10 noiembrie de Digi 24, președintele Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare, Rodin Traicu, a dat asigurări că nu a existat „niciun pericol” pe teritoriul României.
„Nici nu a existat un pericol referitor la emiterea unor radiații de către acest radionutrit artificialul 106, care a fost detectat cu concentrații mai mari pe la jumătatea lunii septembrie, începutul lunii octombrie, inclusiv deasupra României”, a declarat Rodin Traicu.
El a precizat că zona de concentrare a fost „pe zona de sud și sud-est a României, pe zona Giurgiu, Alexandria, București, Ilfov și Constanța”.
Potrivit acestuia, CNCAN a primit o informare la jumătatea lunii septembrie de la Agenția Internațională de Energie Atomică de la Viena cu privire la „măsurători care ridicau o creștere a acestui radionutrit în țări limitrofe României, este vorba de Austria, Ungaria, Ucraina”.
„Am activat celula de criză începând să facem monitorizări zilnice împreună cu rețeaua națională de monitorizare a radiațiilor nucleare prin laboratorul de referință din București”, a punctat el.
Întrebat dacă poate fi vorba despre un accident nuclear, în măsura în care autoritățile din Rusia neagă, Rodin Traicu a spus că „acestea sunt speculații”.
„Nivelul creșterii radiațiilor și impactul lor asupra mediului și populației este redus, a scăzut sub limita de detecție. La noi a ajuns o creștere a nivelului de radiații nesemnificativă. Este greu să ai indicatori care să arate de unde a fost emis un nor cu o radiație foarte mare”, a precizat directorul CNCAN.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
