Politicieni ruşi au respins vineri cererile ţărilor G7 ca Rusia să restituie Ucrainei controlul centralei atomice de la Zaporojie, în timp ce vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, i-a acuzat pe „sceleraţii” de la Kiev că doresc să creeze un nou Cernobîl. Fostul președinte rus a lansat o ameninţare voalată la adresa aliaţilor occidentali ai Ucrainei, care au acuzat Rusia că este responsabilă de riscul unei catastrofe nucleare prin operațiunile militare din apropierea centralei nucleare.
„Sceleraţii de la Kiev şi susţinătorii lor par să fie dispuşi să pună la cale un nou Cernobîl”, a scris Dmitri Medvedev vineri pe Telegram. Actualul vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse a ocupat în trecut atât funcția de premier al Rusiei, când președinte era Vladimir Putin, cât și funcția de preşedinte al țării, când Vladimir Putin era premier.
„Rachetele şi proiectilele de artilerie cad tot mai aproape de reactorul centralei nucleare de la Zaporojie şi de instalaţiile de stocare a izotopilor radioactivi. Ei spun că a fost Rusia (cea care atacă). Iese în evidenţă chiar şi pentru publicul rusofob naiv că aceasta este 100% o minciună. Nici măcar ONU nu o crede”, a adăugat Medvedev, potrivit Reuters și dpa, preluate de Agerpres.
„Ei spun că aceasta se întâmplă din pură întâmplare, un fel de «nu am avut intenţia». Ce pot spune? Să nu uităm că şi Uniunea Europeană are centrale nucleare. Iar accidente se pot întâmpla şi acolo”, a continuat oficialul rus, declaraţie comentată de Reuters ca o ameninţare voalată la adresa Occidentului.
Îngrijorări privind situația de la centrala nucleară Zaporojie
Centrala de la Zaporojie se află sub controlul trupelor ruse încă de la începutul agresiunii militare asupra Ucrainei, dar personalul centralei este ucrainean. Mai multe instalaţii ale sale au fost lovite în ultimele zile de obuze sau de rachete despre care nu este clar de unde provin.
Ucraina şi Rusia se acuză reciproc pentru aceste atacuri, în timp ce trupele ruse au lansat din apropierea acestei centrale bombardamente de artilerie, mizând pe faptul că armata ucraineană nu ar risca să atace acel perimetru.
Totuşi, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a semnalat că analizele preliminare efectuate de experţii săi indică faptul că nu există „o ameninţare imediată” de securitate nucleară după recentele atacuri, deşi acestea au provocat unele pagube instalaţiilor şi i-au limitat conexiunile la reţelele electrice.
În acest timp, politicieni ruşi de rang înalt au respins cererea statelor din G7 ca Rusia să restituie Ucrainei controlul centralei atomice de la Zaporozjie.
„Nu şi din nou nu”, a spus Konstantin Kosacev, vicepreşedinte al camerei superioare a parlamentului rus, Consiliul Federaţiei. Acelaşi refuz a fost exprimat şi de preşedintele comisiei de politică externă a Dumei de Stat, Leonid Sluţki, care în plus a acuzat Ucraina de „terorism nuclear”.
Câte reactoare nucleare sunt în Europa
În Europa sunt 171 de reactoare nucleare funcționale, inclusiv în Rusia și Ucraina. Mai bine de jumate, adică peste 100 de unități, se află în Uniunea Europeană, potrivit Digi24.
56 dintre ele sunt în Franța. Alte șapte sunt în Belgia și Spania. România și Bulgaria au câte două reactoare fiecare.
În total, 13 state ale Uniunii Europene au centrale atomo-electrice. Franța, Germania, Spania și Suedia sunt cele mai mari producătoare de energie nucleară - trei sferturi din totatul European.
Dar cea mai mare centrală nucleară din Europa este în Ucraina - cea de la Zaporojie. Aproape jumătate din curentul ucrainean este produs de fisiunea atomilor. Un eventual dezastru la vreuna dintre centralele ucrainene ar putea să fie catastrofal pentru toată Europa, dar și pentru Rusia.
Editor : Bogdan Păcurar
