Live Text Bombardamente la centrala Zaporojie, în apropiere de locul unde sunt depozitate materialele radioactive. SUA cer zonă demilitarizată
Suntem în ziua cu numărul 169 a războiului pornit de Vladimir Putin în Ucraina. Separatiştii proruşi au acuzat forţele ucrainene că au bombardat miercuri o fabrică de bere din oraşul Doneţk, provocând un incendiu şi scurgeri de amoniac toxic. ONU a anunțat că primele exporturi de grâu ucrainean sunt aşteptate săptămâna viitoare, în timp ce Ucraina a evitat intrarea în incapacitate de plată după ce a obţinut amânarea plății datoriilor externe. Kievul spune că va elibera Hersonul până la finalul anului, iar Volodimir Zelenski susține că durata războiului depinde direct de pierderile pe care le va suferi Rusia, acesta fiind principalul lucru la care ar trebui să se gândească toţi cei care ajută Ucraina. Joi s-au înregistrat noi bombardamente în zona centralei nucleare de la Zaporojie, în apropiere de o zonă cu materiale radioactive depozitate.
Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Ucraina se pregătește pentru o „tragedie” la centrala nucleară din Zaporojie
ACTUALIZARE 21.10 Ministrul ucrainean de interne a declarat joi că Ucraina trebuie să fie pregătită pentru orice scenariu la centrala nucleară de la Zaporojie - aflată sub controlul trupelor ruse și care a fost lovită din nou de bombardamente -, inclusiv pentru evacuarea oamenilor din zonă, informează Reuters.
Oficialii locali ucraineni și cei instalați de Rusia la conducerea regiunii Zaporojie s-au acuzat reciproc pentru o nouă serie de bombardamente care au avut loc joi la centrala nucleară – cea mai mare din Europa – situată în sudul Ucrainei.
„Centrala se află începând de astăzi nu doar în mâinile inamicului, ci și în mâinile unor nespecialiști care ar putea permite producerea unei tragedii”, a declarat ministrul ucrainean de interne, Denis Monastyrsky, într-un interviu acordat Reuters.
„Desigur, este greu să ne imaginăm măcar amploarea tragediei care ar putea avea loc dacă rușii își continuă acțiunile acolo”, a spus el.
În ultimele zile, Ucraina a avertizat asupra riscului unui dezastru nuclear de tipul celui produs în era sovietică la centrala de la Cernobîl.
„Acest lucru înseamnă pentru noi că trebuie să ne pregătim pentru orice scenariu. Serviciile de urgență împreună cu Ministerul de Interne discută acum diferite scenarii, inclusiv cel al evacuării”, a adăugat ministrul ucrainean de interne.
Oficial pro-rus: Nu s-au înregistrat scurgeri radioactive la Zaporojie
ACTUALIZARE 20:43 După bombardamentele de joi asupra centralei nucleare ucrainene de la Zaporojie nu s-a înregistrat nicio scurgere radioactivă, susţine un oficial din administraţia de ocupaţie pro-rusă.
„La ora actuală nu s-a constatat nicio contaminare la staţie şi nivelul radioactivităţii este normal”, a scris pe Telegram şeful administraţiei locale civile şi militare instalate în regiunea din sudul Ucrainei controlată de Rusia, Evgheni Baliţki, potrivit AFP, preluată de Agerpres.
Operatorul ucrainean al centralei a informat însă, potrivit AFP, că mai mulţi senzori de radiaţii de la cea mai mare centrală nucleară din Europa au fost avariaţi.
Rusia şi Ucraina se acuză reciproc de noile bombardamente din perimetrul centralei, la fel ca după primele lovituri, de săptămâna trecută.
Baliţki a afirmat joi că proiectilele au căzut în apropierea unui depozit unde se găsesc câteva tone de deşeuri radioactive, iar o lovitură directă asupra depozitului „ar face tot teritoriul impropriu pentru viaţă”.
În înregistrări video din zonă se vede ridicându-se fum; acesta provine, potrivit oficialului citat, de la un incendiu declanşat pe câmp, după ruperea unei linii electrice.
Centrala de la Zaporojie este controlată din martie de forţele ruse care au invadat Ucraina.
Ministrul britanic al apărării, despre „operațiunea specială” a Rusiei: „3 zile sunt acum peste 150 de zile”
ACTUALIZARE 20:36 Ministrul britanic al apărării, Ben Wallace, a declarat joi că este improbabil ca Vladimir Putin să reuşească vreodată să ocupe Ucraina. El spune că puterea de atac a rușilor scade pe zi ce trece, iar Moscova se vede nevoită să-și îngusteze tot mai mult obiectivele militare în Ucraina.
„Trei zile sunt acum peste 150 de zile şi aproape şase luni, cu pierderi uriaşe atât de echipament, cât şi, într-adevăr, de personal rusesc”, a mai spus ministrul britanic al apărării.
Kievul vrea să evacueze civilii din Doneţk până la venirea iernii
ACTUALIZARE 20:24 Guvernul de la Kiev încearcă să evacueze două treimi din locuitorii regiunii Doneţk din estul Ucrainei, înainte de venirea iernii, a declarat joi vicepremierul Irina Verşciuk, citată de Reuters.
În partea din Doneţk controlată de forţele ucrainene trăiesc circa 350.000 de oameni, iar 220.000 dintre aceştia - din care 52.000 de copii - trebuie să plece deoarece riscă să nu se poată încălzi la iarnă, din cauza distrugerilor provocate de război infrastructurii, a precizat ea.
Autorităţile afirmă că măsura este "obligatorie", dar cetăţenii pot cere să fie exceptaţi, completând un formular prin care îşi declară intenţia de a rămâne la casele lor.
De la 1 august au fost evacuaţi 3904 localnici, a arătat Vereşciuk.
Ea a avertizat că evacuarea s-ar putea extinde şi în alte zone din Ucraina afectate de invazia rusă, cum ar fi Herson, Harkov şi Zaporojie.
Regiunea Doneţk face parte din Donbas, bazinul carbonifer şi industrial din estul Ucrainei pe care Rusia a anunţat că intenţionează să îl controleze în întregime.
SUA cer zonă demilitarizată în jurul centralei de la Zaporojie
ACTUALIZARE 20:02 Statele Unite sprijină apelurile pentru instituirea unei zone demilitarizate în jurul centralei nucleare Zaporojie, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, potrivit Reuters.
„A lupta în apropierea unei centrale nucleare este periculos și iresponsabil - și vom continua să cerem Rusiei să înceteze toate operațiunile militare la sau în apropierea centralelor nucleare ucrainene și să restituie controlul total Ucrainei. Sprijinim apelurile Ucrainei de a fi instituită o zonă demilitarizată în jurul centralei nucleare”, a spus purtătorul de cuvânt citat.
Noi bombardamente asupra centralei nucleare Zaporojie
ACTUALIZARE 17:22 Compania ucraineană de stat Energoatom a anunțat că centrala nucleară de la Zaporojie a fost bombardată și joi, indicând Rusia ca autor al atacului, scrie Reuters.
Potrivit Energoatom, centrala a fost lovită de cinci ori, inclusiv în apropiere de locul unde sunt depozitate materialele radioactive, dar nimeni nu a fost rănit, iar situația rămâne sub control.
Tot joi, agenția rusă de presă TASS a scris că Ucraina a bombardat centrala pentru a doua oară joi, citând administrația locală din zonă, instalată de Rusia.
Reuters nu a putut verifica informațiile din surse independente.
Germania nu e de acord ca turiștilor ruși să li se interzică intrarea în UE
ACTUALIZARE 16:40 Cancelarul german Olaf Scholz (SPD) s-a declarat joi împotriva propunerii de a nu mai fi acordate vize turistice pentru cetăţenii ruşi în țările UE, aşa cum cer Ucraina, Letonia, Estonia şi Finlanda, dar a promis, în schimb, sporirea ajutorului financiar şi militar destinat Ucrainei.
Cancelarul german susține că la nivelul UE au fost adoptate sancţiuni „pertinente” împotriva persoanelor din jurul Kremlinului. „Acesta este războiul lui (Vladimir) Putin. Şi îmi este greu să înţeleg acest fel de cereri”, a spus Olaf Scholz la o conferinţă de presă axată pe criza energetică şi războiul din Ucraina.
Cancelarul Scholz a insistat în timpul acestei conferințe de presă că Vladimir Putin „este cel responsabil pentru acest război”, nu ansamblul populaţiei ruse, iar o astfel de măsură generală de interzicere a vizelor pentru cetăţenii ruşi „ar fi îndreptată împotriva întregii populaţii, inclusiv a celor nevinovaţi”.
Cancelarul a promis, în schimb, sporirea ajutorului financiar şi militar destinat Ucrainei pentru ca aceasta să poată respinge agresiunea rusă. Guvernul de la Berlin, detaşându-se de practica postbelică a Germaniei de a nu oferi ajutoare militare, a furnizat Ucrainei „arme foarte eficiente şi vom continua să facem acest lucru în viitorul apropiat”, a asigurat cancelarul social-democrat german, potrivit agenţiei dpa, preluată de Agerpres.
Cât despre un eventual acord de pace care să pună capăt războiului din Ucraina, el a spus că în această ţară va fi pace numai dacă ea va fi mulţumită cu condiţiile unui astfel de acord.
Întrebat, în context, dacă ar accepta ca fostul cancelar social-democrat Gerhard Schröder, cunoscut ca un apropiat al Kremlinului, să acţioneze ca mediator între Germania şi Rusia pentru soluţionarea disputelor generate de reducerea livrărilor de gaz rusesc, Scholz a răspuns iniţial „nu ştiu”, adăugând apoi că o asemenea acţiune ar fi „lăudabilă”.
Maria Zaharova acuză Letonia de „xenofobie animalică” după ce Parlamentul leton a desemnat Rusia drept „stat sponsor al terorismului”
ACTUALIZARE 16.08 Rusia a condamnat joi în termeni duri rezoluția adoptată de parlamentul leton care o desemnează drept stat care sponsorizează terorismul, Maria Zaharova acuzând o „xenofobie animalică” de partea letonă, scrie Reuters.
„Ținând cont că este lipsită de orice substanță cu excepția xenofobiei animalice din spatele acestei decizii, este necesar să le spunem ideologilor că sunt neonaziști”, a reacționat Zaharova, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, pe canalul ei de Telegram.
Rezoluţia menţionează că „Letonia recunoaşte acţiunile Rusiei în Ucraina drept un genocid ţintit împotriva poporului ucrainean” şi cheamă la creşterea susţinerii militare, financiare, umanitare şi diplomatice pentru Ucraina.
Rusia pretinde că a fost nevoită să-şi trimită forţele armate în Ucraina pentru a „denazifica” o ţară despre care susţine că este condusă de neonazişti, termen pe care l-a folosit şi pentru a-i categorisi pe criticii săi din ţările baltice.
Ucraina şi Occidentul au respins utilizarea acestui termen de către Rusia drept propagandă menită să justifice un război de cucerire în stil imperialist, comparându-i pe ucraineni cu invadatorii nazişti germani din Al Doilea Război Mondial.
Citește continuarea AICI
Incendiu la o bază militară cu recruți de lângă Moscova
ACTUALIZARE 14.30 Un incendiu a izbucnit la o bază militară pentru recruți din Dolgoprudny, un oraș din regiunea Moscova, scrie publicația ucraineană The Kyiv Independent.
Conform presei ruse, recruții și alți membri ai personalului au fost evacuați.
Unul dintre „oligarhii lui Putin” critică dur invazia Ucrainei. „Nu am nicio intenție să trăiesc într-un buncăr, ca Putin” (BBC)
ACTUALIZARE 14.15 Boris Mints este unul dintre puținii afaceriști bogați din Rusia care au criticat invazia din Ucraina și pe Vladimir Putin, scrie BBC, asta în ciuda faptului că a fost inclus de Congresul Statelor Unite pe „lista lui Putin” a oligarhilor care au beneficiat de pe urma relației apropiate cu președintele rus.
Majoritatea persoanelor din elita rusă a ales calea tăcerii în privința războiului pentru a evita să devină o țintă a persecuțiilor din partea Kremlinului. Acest comportament are o explicație simplă, potrivit lui Mints: „Tuturor le este frică”. Oricine îl critică pe Putin în public „are motive să se teamă pentru siguranța personală”.
Într-un interviu realizat prin e-mail, Mints a spus pentru BBC că „nu are nicio intenție să trăiască într-un buncăr, ca Putin”.
Miliardarul de 64 de ani, care și-a construit averea prin compania sa de investiții O1 Group, fondată în 2003 și vândută în 2018, a spus că în Rusia „modul obișnuit” de a pedepsi un proprietar de afacere pentru „lipsa de toleranță” pe care o afișează față de regimul de la Moscova este să „îi intenteze un proces penal inventat împotriva afacerii sale”.
Citește continuarea AICI
Liderul separatiștilor proruși din Doneţk spune că procesul împotriva combatanților de la Azov va începe până la sfârșitul verii
ACTUALIZARE 13.45 Şeful administraţiei separatiste susţinute de Rusia în regiunea Doneţk (estul Ucrainei) a declarat miercuri că un proces al combatanţilor capturaţi din regimentul ucrainean Azov va avea loc până la sfârşitul verii, cel mai probabil în Mariupol, oraş-port la Marea Azov, relatează Reuters joi.
Regimentul Azov, o unitate a Gărzii Naţionale a Ucrainei cu origini de extrema-dreaptă şi ultranaţionaliste, a atras atenţia internaţională pentru rezistenţa de care a dat dovadă în timpul asediului rusesc asupra combinatului siderurgic din Mariupol, unde aceştia se repliaseră împreună cu civili, notează Agerpres.
După ce au luptat săptămâni în şir din buncărele şi tunelurile oţelăriei, sute de luptători ai regimentului Azov s-au predat în luna mai forţelor susţinute de Rusia.
Chiar dacă prizonierii de la Azov nu au fost oficial inculpaţi la 2 august, Curtea Supremă a Rusiei a decis că regimentul este o organizaţie teroristă, deschizând calea punerii sub acuzare a combatanţilor capturaţi.
Ucraina, care ea însăşi a judecat şi condamnat o serie de soldaţi ruşi pentru crime de război comise împotriva civililor săi, susţine că cei de la Azov sunt prizonieri de război, meritând protecţia Convenţiilor de la Geneva.
„Primul proces va avea loc probabil la Mariupol şi va fi organizat înainte de sfârşitul verii”, a declarat jurnaliştilor Denis Puşilin, liderul autoproclamatei Republici Populare Doneţk, în timpul unei vizite organizate de Ministerul rus al Apărării.
Puşilin s-a exprimat din închisoarea Olenivka, în regiunea Doneţk, unde 53 de prizonieri de război ucraineni, inclusiv combatanţi Azov, au fost ucişi în 29 iulie în bombardamentele de care Ucraina şi Rusia se acuză reciproc.
El a spus că procesul preconizat să înceapă la Mariupol ar fi deschis pentru presă şi reprezentanţi internaţionali. „Sarcina este să organizăm procesul cât mai deschis, pentru ca nimeni să nu aibă îndoieli”, a mai spus Puşilin.
Rusia menţionează în mod regulat regimentul Azov în sprijinul afirmaţiei sale că Ucraina ar fi controlată de „fascişti”, notează Reuters.
Media de stat ruse i-au comparat pe luptătorii Azov cu naziştii din cel de-al Doilea Război Mondial, a căror înfrângere de către Uniunea Sovietică rămâne esenţială pentru identitatea naţională rusă.
Deşi, după cum atrag atenţia observatorii, în rândurile armatei sovietice au luptat nu doar ruşii, ci şi reprezentanţii tuturor celor 15 republici componente ale URSS, inclusiv Ucraina.
Kievul declară că regimentul Azov a fost reformat de originile sale radicale şi că nu are nimic de-a face cu politica. Regimentul însuşi s-a distanţat de opiniile fondatorului său naţionalist. Regimentul neagă acuzaţiile de fascism, nazism şi rasism şi susţine că Rusia răspândeşte dezinformare despre regiment.
Unele media ucrainene consideră că Kremlinul vrea să se răzbune pe cei de la Azov pentru că dacă nu ar fi fost rezistenţa acerbă a acestora Rusia prelua controlul oraşului-port Mariupol încă din 2014, când ducea războiul din Ucraina prin miliţiile separatiste pe care le finanţa şi alimenta cu oameni şi arme. Apoi, trei luni de la începutul invaziei în 24 februarie, militari ucraineni, printre care şi combatanţi ai regimentului Azov au ţinut în loc la Mariupol unităţi ruseşti care nu au putut să fie trimise în special în nordul Ucrainei pentru capturarea Kievului. Moscova şi-a dorit foarte mult controlul asupra acestui port la Marea Azov întrucât el asigură un coridor terestru între Crimeea anexată şi Donbas.
Ucraina raportează noi atacuri intense în sud și est
ACTUALIZARE 12.57 Rusia a atacat zeci de ţinte militare şi civile în încercarea de a-şi stabili controlul deplin asupra regiunilor Lugansk şi Doneţk, în estul Ucrainei, cu 120 de rachete care au lovit zona din jurul oraşului Nikopol (sud) în cursul nopţii, au declarat responsabili ucraineni, citaţi de Reuters.
Totodată, autorităţile ucrainene semnalează joi noi atacuri intense ale trupelor ruse în diferite sectoare din est şi sudul ţării, cu cel puţin zece morţi în zonele Bahmut şi Nikopol, potrivit EFE.
În zona Bakhmut, în regiunea Doneţk, au fost înregistrate atacuri de artilerie împotriva a nouă localităţi, cu cel puţin şapte morţi şi şase răniţi, potrivit informaţiilor Statului Major al armatei ucrainene, preluate de agenţia de presă Ukrinform.
Guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk, Valentin Reznicenko, a declarat că trei persoane au fost ucise, iar alte şapte rănite - inclusiv o adolescentă de 13 ani - în bombardamentele de la Nikopol, în sudul ţării, după ce în jur de 120 de rachete ruseşti Grad au lovit zona, notează Agerpres.
Aproximativ 40 de clădiri rezidenţiale au fost avariate în diverse localităţi din această regiune, pe lângă trei şcoli şi mai multe magazine, precum şi instalaţii electrice, ceea ce a privat de alimentarea cu energie circa 6.000 de persoane, potrivit autorităţilor regionale ucrainene.
Echipele de salvare continuă să cerceteze printre dărâmăturile clădirilor rezidenţiale în căutarea persoanelor dispărute.
În această regiune, au fost înregistrate atacuri împotriva a cinci localităţi miercuri seara, potrivit Ukrinform.
„Inamicul îşi concentrează eforturile pe stabilirea unui control total asupra teritoriilor regiunilor Lugansk şi Doneţk”, indică Statul Major ucrainean în buletinul său zilnic, menţionând peste 60 de aşezări şi ţinte militare.
Lupte grele se dau joi în jurul localităţii Piski din regiunea Doneţk, în timp ce mai spre vest, Ucraina a acuzat forţele ruse că folosesc o centrală nucleară pentru a-şi proteja artileria.
Un oficial al autoproclamatei Republici Populare Doneţk, susţinută de Rusia, a declarat că Piski, pe linia frontului, la 10 km nord-vest de capitala provinciei Doneţk, se află sub controlul forţelor ruse şi separatiste.
„Este fierbinte la Piski. Oraşul este al nostru, dar rămân puncte de rezistenţă risipite în nord şi vest”, a declarat Danil Bezsonov pe Telegram.
Oficialii ucraineni au negat că oraşul puternic fortificat, cu rol-cheie în apărarea Doneţkului, ar fi căzut, notează Reuters, care nu a putut verifica aceste informaţii în mod independent.
Zona minieră Donbas, compusă din regiunile Lugansk şi Doneţk, a devenit obiectivul principal al Rusiei după ce nu a reuşit să ocupe capitala Kiev la începutul războiului în februarie. Lugansk este de acum aproape complet sub controlul Rusiei, dar Doneţk încă mai rezistă.
Oleksii Arestovici, un consilier prezidenţial ucrainean, a declarat într-un interviu postat pe YouTube că „mişcarea ruşilor spre Piski” a fost „fără succes”.
Guvernatorul ucrainean al regiunii Lugansk, Serhii Gaidai, a declarat pentru televiziunea ucraineană că Rusia trimite un număr tot mai mare de mercenari în regiune, inclusiv combatanţi ai grupului Wagner.
„Am avut odată oraşe ucrainene paşnice. Am fost aruncaţi în Evul Mediu... Oamenii pleacă acum pentru că le este frică să îngheţe la iarnă”, afirmă Gaidai.
Ucraina a acuzat miercuri Rusia că a ucis cel puţin 13 persoane şi a rănit 10 cu rachete trase din jurul unei centrale nucleare capturate în centrul ţării, ştiind că ar fi riscant ca forţele ucrainene să riposteze la aceste atacuri.
„Laşii de ruşi nu mai pot face nimic aşa că lovesc oraşele ascunzându-se ignobil la centrala atomică din Zaporojie”, a declarat într-o postare pe reţele de social media şeful administraţiei prezidenţiale de la Kiev, Andrii Iermak.
Ucraina spune că aproximativ 500 de militari ruşi se află pe teritoriul centralei din Zaporojie, unde tehnicienii ucraineni îşi continuă munca.
Armata ucraineană a comunicat că forţele ruse au bombardat şi alte câteva zone din regiunea Zaporojie în ultimele ore, Rusia nu a comentat însă aceste alegaţii, iar Reuters notează că nu a putut să verifice într-o manieră independentă aceste informaţii.
Parlamentul leton a desemnat Rusia stat care sprijină terorismul
ACTUALIZARE 12.35 Parlamentul leton, Saeima, a desemnat Rusia ca fiind un stat care sprijină terorismul, relatează The Guardian.
Într-un comunicat, Saeima a cerut Uniunii Europene să împiedice turismul cetățenilor din Rusia:
„Rusia oferă sprijin și finanțare pentru regimuri și organizații teroriste de mulți ani, direct și indirect, ca cel mai mare furnizor de arme pentru regimul Assad din Siria și ca executant, cum ar fi otrăvirea familiei Skripal sau împușcarea avionului MH-17. În Ucraina, Rusia a ales o tactică similară, crudă, imorală și ilegală, folosind arme și muniții imprecise și interzise la nivel internațional, vizând brutalitatea disproporționată împotriva civililor și a locurilor publice”.
O fostă angajată a centralei de la Zaporojie e speriată de ce fac rușii: „Nu înțeleg ce e o centrală nucleară și cum să o controleze”
ACTUALIZARE 11.50 În timp ce Ucraina și Rusia dau vina una pe alta pentru bombardamentele din jurul celei mai mari centrale nucleare din Europa, o fostă angajată de la Zaporojie vorbește despre consecințele acestor atacuri, care ar putea fi catastrofale, relatează NBC: Femeia spune că se teme pentru foștii ei colegi de la centrala din orașul Enerhodar, relatează NBC News.
„Oamenii de acolo sunt foarte triști. Este înfricoșător pentru ei să lucreze acolo”, a spus Aliona, în vârstă de 37 de ani. NBC News nu i-a dezvăluit numele de familie, deoarece încă mai are rude în regiunea Zaporojie, aflată sub controlul Rusiei, și se teme de repercusiuni. De asemenea, soțul ei este în armata ucraineană.
Aliona a spus că nu mai lucrează ca inginer la centrala nucleară de când forțele ruse au capturat-o, în martie. Femeia ține însă legătura cu unii dintre foștii ei colegi de muncă de la centrală, unde lucrau aproximativ 11.000 de oameni înainte de invazia rusă. Numărul angajaților care lucrează în prezent acolo este necunoscut.
„Sunt speriată să știu că ei sunt acolo”, a spus Aliona despre forțele ruse care au preluat controlul centralei, adăugând că nu crede că acestea „înțeleg ce este o centrală nucleară și cum să o controleze”.
„Fac lucruri atât de lipsite de sens încât mă sperie”, a spus ea.
Citește continuarea AICI
Consiliul de Securitate al ONU se reune;te joi pentru a discuta despre criza de la centrala nucleară de la Zaporojie
ACTUALIZARE 11.46 Consiliul de Securitate al ONU va organiza joi o reuniune de urgență pentru a aborda criza de la centrala nucleară Zaporojie din Ucraina. Întâlnirea este programată să aibă loc la ora 15:00 (19:00 GMT), potrivit unei declarații emise de organul de supraveghere al ONU pentru securitatea nucleară.
O sursă diplomatică a declarat agenției France-Presse că cele 15 națiuni membre ale consiliului se vor reuni la cererea Rusiei, unul dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate - alături de Marea Britanie, China, Franța și Statele Unite. - care dețin drept de veto asupra rezoluțiilor ONU.
Ministerul britanic al Apărării: Capacitatea industrială militară a Rusiei este acum sub presiune semnificativă
ACTUALIZARE 11.40 În analiza de joi dimineață, Ministerul britanic al Apărării vorbește despre impactul războiului asupra exporturilor militare ale Rusiei.
Potrivit Londrei, în prezent, capacitatea industrială militară a Rusiei este sub presiune semnificativă, iar credibilitatea multora dintre sistemele sale de arme a fost subminată de asocierea lor cu performanța slabă a forțelor ruse în războiul din Ucraina.
ISW: Deruta persistă la Moscova după atacul de marţi asupra bazei aeriene Saki din Crimeea
ACTUALIZARE 11.20 Deruta persistă la Moscova după atacul de marţi asupra bazei aeriene Saki din Crimeea (peninsula ucraineană anexată în 2014 de Rusia), la peste 225 de kilometri de liniile de apărare ruseşti, atac care a distrus cel puţin opt avioane de luptă ruse şi mai multe clădiri, apreciază joi Institutul pentru Studiul Războiului din SUA (ISW), citat de EFE.
Potrivit ISW, imagini din satelit confirmă informaţiile forţelor aeriene ucrainene potrivit cărora cel puţin opt avioane de luptă ruseşti au fost distruse în urma acestui atac, contrazicând astfel afirmaţiile Rusiei că exploziile nu au deteriorat niciun avion şi nici nu au fost rezultatul vreunui atac.
Media ruse au publicat versiuni contradictorii despre ceea ce s-a întâmplat marţi la baza aeriană din Novofiodorvka.
Pe de o parte, Ministerul rus al Apărării declarase marţi că au explodat muniţii într-un loc în care erau depozitate pe aerodrom din cauza unui act de neglijenţă, dar nu a unui atac, şi a mai spus că niciun avion nu a fost avariat.
Bloggerul de război rus Rîbar a declarat la 10 august că explozia nu a fost cauzată probabil de un atac cu rachetă şi a emis ipoteza că aceasta ar putea avea drept cauză neglijenţa şi nerespectarea normelor de securitate sau că un mic elicopter care transporta o bombă a lovit parcarea din apropiere.
Aceste versiuni contradictorii din media ruse, întâlnite de asemenea printre milbloggerii locali, relevă faptul că oficialii Ministerului Apărării de la Moscova au teorii contradictorii despre atac pe care le împărtăşesc presei, transmite Agerpres.
Totodată este posibil, potrivit ISW, ca Kremlinul să nu fi reuşit să-şi coordoneze operaţiunea informaţională pentru a nega că Ucraina a efectuat un atac cu succes în spatele liniilor ruseşti.
Forţele ruse de la baza aeriană probabil ştiu deja ce s-a întâmplat, dar s-ar putea să nu înţeleagă încă cum sau de unde exact au efectuat atacul forţele ucrainene, notează ISW.
Responsabilii ucraineni joacă pe confuzia evidentă a Rusiei în jurul atacului pentru a ascunde capabilităţile cu rază lungă ale Ucrainei, adăugă institutul american specializat în probleme militare.
Un oficial ucrainean a declarat, sub rezerva anonimatului, pentru The New York Times că atacul a fost efectuat cu ajutorul forţelor de gherilă (partizani). Un alt responsabil ucrainean, care de asemenea a dorit să-şi păstreze anonimatul, a afirmat pentru The Washington Post că în spatele exploziei s-ar afla forţele speciale ucrainene, în timp ce alţi oficiali ucraineni s-au referit implicit la atac, dar nu au revendicat în mod deschis responsabilitatea Ucrainei.
ISW indică faptul că nu este încă în măsură să evalueze în mod independent ce a provocat exploziile de pe aerodrom: imaginile din satelit arată mai multe cratere şi urme de arderi, dar astfel de daune ar fi putut fi cauzate de multe lucruri: forţe speciale, rezistenţa ucraineană sau rachete, la faţa locului sau de la distanţă.
Kremlinul şi-ar fi schimbat planurile în ceea ce priveşte calendarul anexării teritoriilor ocupate în Ucraina, care ar putea fi amânat, mai relevă analiştii ISW, citaţi de agenţia de presă Unian.
„Anexarea face mai greu de imaginat o soluţie negociată a războiului în orice condiţii pe care Ucraina sau Occidentul le-ar putea accepta, demonstrând că Kremlinul se opune în mod fundamental încheierii războiului în alte condiţii decât prin capitularea Ucrainei”, subliniază experţii ISW.
Ministrul ucrainean al apărării a refuzat să comenteze o posibilă implicare a armatei sale în exploziile de la un depozit de muniţii din Crimeea, estimând la o conferinţă de presă miercuri la Copenhaga că acestea s-ar fi datorat ţigărilor, notează AFP.
„Cred că militarii ruşi de pe acest aerodrom au uitat o regulă foarte simplă +de a nu fuma în locuri periculoase+. Asta e tot”, a afirmat ironic Oleksii Reznikov, aflat în vizită în Danemarca pentru o întâlnire cu ţările donatoare pentru Ucraina, sub egida acestei ţări scandinave şi a Marii Britanii.
Președinția Ucrainei: Este vital să terminăm faza activă a războiului înainte de venirea iernii
ACTUALIZARE 10.40 Șeful de cabinet al președintelui Volodimir Zelenski, Andrii Iermak, spune că faza activă a războiului din Ucraina trebuie să se termine înainte de venirea iernii, pentru că persistă riscurile de atac din partea agresorilor ruși asupra infrastructurii de alimentare cu energie și căldură în țară.
Armata rusă atacă deja astfel de infrastructuri, a spus Iermak: „Acesta este unul dintre motivele pentru care vrem să luăm măsuri maxime pentru a pune capăt fazei active a războiului până la sfârşitul toamnei”.
Armata ucraineană face tot posibilul pentru a recuceri teritoriul ocupat de ruşi, a subliniat oficialul de la Kiev, avertizând că atât timp cât trupele ruse îşi consolidează mai mult poziţiile pe teritoriul Ucrainei, cu atât devine mai dificil de realizat acest obiectiv.
Rusia, care a invadat Ucraina în 24 februarie, ocupă aproximativ o cincime din ţara vecină, inclusiv Peninsula Crimeea, pe care o anexase deja în 2014. În prezent, nu există niciun indiciu privind o potenţială soluţie negociată.
General-maiorul Dmitri Marcenko din armata ucraineană consideră că faza activă a războiului în Ucraina se poate încheia înainte de sfârşitul anului prin recucerirea regiunii Herson.
Citește continuarea AICI
Imaginile din satelit îi contrazic pe ruși: baza Saki din Crimeea e puternic avariată, iar avioanele sunt distruse după atacul de marți
ACTUALIZARE 09.30 Mai multe imagini din satelit arată daunele majore și mai multe avioane de război rusești distruse la baza aeriană Saki din Crimeea, în urma exploziilor de la începutul acestei săptămâni, scrie BBC.
La baza Saki din vestul Crimeei, condusă de ruși, s-au produs marți, cel puțin 12 explozii, iar o persoană a fost ucisă.
Un oficial ucrainean, sub protecția anonimatului, a declarat pentru New York Times că „aceasta a fost o bază aeriană de la care decolau în mod regulat avioane pentru atacuri împotriva forțelor noastre din teatrul de operațiuni din sud”. Oficialul nu a vrut să dezvăluie tipul de armament folosit în atac și s-a rezumat doar la a spune că „a fost folosit un dispozitiv de fabricație exclusiv ucraineană”.
Ucraina nu și-a asumat însă oficial responsabilitatea atacului, dar aceste noi dovezi sugerează posibilitatea unui atac țintit, scrie BBC.
Imaginile de la Planet Labs din SUA arată suprafețe mari de teren ars rămase în urma incendiilor care au izbucnit.
Imaginile realizate înainte și după exploziile de marți, obținute de la Planet Labs, care monitorizează sute de fluxuri prin satelit peste Ucraina, sunt prima confirmare independentă că baza ar fi putut fi deteriorată. Până acum, nu au fost multe detalii despre amploarea impactului exploziilor. Nu este clar însă cum a fost deteriorată baza sau de ce.
Citește continuarea AICI
Separatiştii ruşi acuză că ucrainenii au bombardat o fabrică de bere din Doneţk
ACTUALIZARE 09.10 Separatiştii proruşi au acuzat forţele ucrainene că au bombardat miercuri o fabrică de bere în oraşul Doneţk din regiunea cu acelaşi nume din estul Ucrainei, provocând un incendiu şi scurgeri de amoniac toxic, informează joi DPA şi Reuters, citând autorităţile locale.
Incendiul la fabrica de bere Doneţk din cartierul Kalininski al oraşului a fost declanşat de tiruri ale artileriei ucrainene. Gazul toxic s-a răspândit şi a afectat o suprafaţă de 2 kilometri, a declarat miercuri apărarea teritorială a separatiştilor din Doneţk.
Populaţiei i s-a cerut să stea în casă şi să închidă ferestrele.
Amoniacul - cunoscut pentru mirosul înţepător - este folosit ca agent de răcire în fabricarea berii.
Ministerul pentru situaţii de urgenţă din autoproclamata Republică Populară Doneţk, susţinută de Rusia, a declarat că un obuz a lovit o linie de amoniac noaptea târziu, declanşând un incendiu. Imaginile Reuters de la faţa locului arată flăcări care luminează cerul deasupra unei părţi a oraşului, precum şi pompieri care poartă măşti. Într-o poză pare să se vadă un cadavru întins pe pământ.
Trei civili au fost ucişi miercuri în Doneţk în urma bombardamentelor ucrainene, potrivit separatiştilor. Informaţiile nu pot fi verificate independent, notează DPA, citată de Agerpres.
Lupte grele au loc frecvent în jurul Doneţkului, cel mai mare oraş din regiunea Donbas în estul Ucrainei, situat la doar câţiva kilometri distanţă de ceea ce a fost principala linie de front între trupele ucrainene şi separatiştii susţinuţi de ruşi din 2014.
Lituania opreşte din nou intrarea unor mărfuri ruseşti în Kaliningrad
ACTUALIZARE 08.50 Căile ferate lituaniene au anunţat miercuri că suspendă tranzitul către Kaliningrad pentru anumite mărfuri ruseşti al căror volum a atins limitele planificate.
Aflat între Polonia şi Lituania, teritoriul rusesc Kaliningrad este în mare parte aprovizionat cu ajutorul trenurilor din Rusia continentală.
„Mediile unor coduri de produse au fost deja atinse”, a declarat transportatorul public feroviar lituanian intervievat de AFP, potrivit Agerpres.
Acestea includ produse din fier şi oţel, cherestea, îngrăşăminte şi etilenglicol.
„Atunci când cantitatea de mărfuri specifice transportată atinge mediile anuale fixe, cererile de transport sunt respinse şi transportul acestora nu se efectuează”, conform sursei citate.
Tranzitul feroviar spre Kaliningrad a fost reluat în iulie, conform „orientărilor europene”, după ce fusese oprit luna precedentă de Vilnius în numele sancţiunilor europene ce vizează importurile de mărfuri ruseşti, impuse în urma invadării Ucrainei de către trupele ruse.
Citește continuarea AICI
Câteva dintre cele mai importante informații din ziua precedentă:
- Marina Ovsiannikova, jurnalista din Rusia care a întrerupt în direct jurnalul unui post de televiziune de stat în timp ce ţinea un afiş anti-război, a fost reţinută miercuri şi este cercetată pentru că a „discreditat” armata lui Putin.
- Ucraina evită intrarea în incapacitate de plată după ce a obţinut amânarea plății datoriilor externe.
- Cel puțin 7 morți în urma unui bombardament asupra unui oraș din Donețk.
- Oficial ucrainean: Rușii nu mai pot folosi linia de cale ferată care leagă Crimeea de sudul Ucrainei.
- G7 cere Rusiei să predea Ucrainei centrala nucleară de la Zaporojie.
- Kuleba salută demisiile angajaților Amnesty International.
- Danemarca trimite instructori militari în Marea Britanie pentru a antrena soldați ucraineni.
Editor : Georgiana Marina | Marco Badea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
