Premierul interimar olandez, Mark Rutte, viitorul secretar general al NATO, a fost criticat de unii lideri europeni la summitul UE desfăşurat joi şi vineri pentru refuzul său ca Olanda să contribuie prin emiterea de datorie comună la finanţarea unor proiecte europene de apărare, a declarat premierul polonez Donald Tusk, potrivit Reuters.
Liderii celor 27 de state membre ale UE s-au reunit la summit pentru a discuta - pe lângă numirile în posturile europene cheie în urma alegerilor europarlamentare - despre necesitatea reducerii dependenţei energetice, creşterea capacităţilor generale de apărare şi consolidarea bazei tehnologice şi industriale a sectorului european al apărării, în contextul războiului din Ucraina.
Au fost astfel dezbătute propuneri pentru finanţarea comună a unor proiecte europene în sectorul apărării, dar ei s-au lovit aici de opoziţia lui Rutte şi a cancelarului german Olaf Scholz.
"Toată lumea, aproape toată lumea, i-a amintit cu voce tare lui Mark Rutte că va fi în curând secretar general al NATO şi prin urmare ar trebui să facă totul pentru a asigura că Europa nu economiseşte bani şi resurse" pe seama apărării, a spus premierul polonez în faţa presei.
"El (Rutte) are o personalitate puternică, este un politician experimentat, dar am văzut o roşeaţă pe chipul său când l-au atenţionat: "Stai puţin, omule, tu (ca viitor secretar general al NATO), ar trebui să mobilizezi pe toată lumea să cheltuie mai mult pentru apărare, nu mai puţin", a indicat Donald Tusk, citat de Agerpres.
De partea sa, Rutte a declarat presei după summit că discuţiile privind finanţarea sectorului apărării au fost "dure".
"Este clar că unele ţări se opun acestei idei, care nu era oficial pe masă, dar care a fost mult adusă în discuţie la reuniune, despre utilizarea euroobligaţiunilor pentru cheltuielile de apărare", a explicat premierul interimar olandez. "Germanii şi noi ne-am opus, eu am fost foarte clar împotrivă, dar am ajuns la concluzii comune", a completat Rutte.
Olanda pledează de mult timp pentru disciplină fiscală în UE şi se opune emiterii de datorie comună.
Cancelarul german Olaf Scholz a spus la rândul său după summit că Uniunea Europeană nu ar trebui să se implice în finanţarea achiziţiilor de armament sau în bugetele naţionale de apărare, ci să-şi concentreze eforturile pe promovarea unei mai bune coordonări a industriilor de apărare.
În schimb, Tusk a spus că a fost "foarte supărat" când a auzit argumentele celor care se opun finanţării în comun a proiectelor europene de apărare.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susţinut joi la summitul european că UE va avea nevoie în următorul deceniu de circa 500 de miliarde de euro pentru industria de apărare, dar fără a detalia tema finanţării acestei sume.
Ea a menţionat doar posibilitatea emiterii din nou de datorie comună, la fel ca în cazul planului european de relansare post-pandemie, idee agreată de unele state membre, dar faţă de care altele sunt reticente, cum s-a văzut de altfel că este cazul Germaniei şi Olandei.
Comisia Europeană a propus anterior o nouă strategie în materie de apărare pentru care a prevăzut o finanţare suplimentară de 1,5 miliarde de euro destinată sectorului militar-industrial, reprezentanţii companiilor din acest sector considerând-o insuficientă, la fel şi comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton.
Acesta din urmă a propus în ianuarie crearea unui fond de 100 de miliarde de euro pentru creşterea capacităţilor de producere de armament în Uniunea Europeană pentru a susţine Ucraina în faţa Rusiei, recunoscând totuşi că iniţiativa sa implică numeroase probleme de rezolvat, în special găsirea surselor de finanţare.
Editor : A.P.
