VIRTUAL. Ziduri între oameni

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Acum un sfert de secol, cea mai puternică naţiune din Europa dărâma Zidul Berlinului, simbolul Cortinei de Fier ce a divizat după al Doilea Război Mondial bătrânul continent. Atunci, în 1989, în toată lumea erau 16 ţări în care erau ridicate astfel de ziduri între oameni. Acum, în 2015, sunt de patru ori mai multe. 65 de ţări, o treime dintre statele lumii, nu au găsit altă metodă de a calma spiritele între oameni diferiţi. Statele Unite, cea mai mare democraţie a lumii speră să închidă poarta drogurilor aduse de vecinii mai săraci de la Sud. India, a doua cea mai numeroasă naţiune a lumii a construit un gard de 2.000 de kilometri în calea milioanelor de imigranţi din Bangladesh. Israel, Cipru sau Irlanda sunt doar câteva exemple de ţări divizate de orientările religioase. Diferenţele de credinţă sau doar de nivel de trai ridică bariere de beton sau de sârmă între vieţi. Cea mai apropiată, la doi paşi de România.

Uniunea Europeană pare nepregătită să întâmpine cel mai mare val de refugiaţi din istoria sa. Mii şi mii de oameni vin pe apă şi pe uscat în căutarea dreptului la viaţă.

Refugiat din Siria: „Dacă ajung în Europa, cred că va fi mai bine, mai bine decât viaţa mea în Siria. Am plecat, pentru că ne era frică, ne temeam, erau bombe, război, crime, moarte, ISIS, Nusra, regimul sirian. De aceea am plecat din Siria”.

Mohammed Yasin, imigrant din Afganistan: „Am ajuns noaptea. Dimineaţa e foarte frig. Mai ales pentru copii, se îmbolnăvesc. Vă rog să ne ajutaţi. Suntem şi noi oameni şi suferim. Gândiţi-vă la copiii noştri. Uitaţi-vă la ea! În Siria, era ca un înger. Acum e ca o cerşetoare, tratată ca un animal. E neajutorată”.

Hosam Allali, imigrant din Alepp, Siria: „Aici, viaţa e grea. Nu dormim, nu mâncăm, e foarte greu. Voi merge în Europa. Poate Norvegia, poate Suedia, Germania. Nu ştiu exact. Nu ştiu unde să mă duc”.

Nu numai poveştile acestor oameni sunt impresionante. Şi cifrele dau fiori. De la începutul acestui secol, peste 40.000 de oameni au murit în încercarea de a se refugia în altă ţară. Numai în 2015, mai mult de 2.000 dintre ei şi-au găsit sfârşitul în drumul spre Europa, majoritatea înghiţiţi de apele Mediteranei. De la începutul acestui an, peste 200.000 de oameni au forţat graniţele Uniunii Europene. De zece ori mai mulţi, peste două milioane, sunt, încă, în Turcia. Visul lor este acelaşi. Acelaşi pe care îl aveam şi noi, românii, înainte de căderea Zidului Berlinului: o viaţă în Vest!