Un spital din capitala Liberiei, Monrovia. Într-o curte, o ambulanţă care aduce alţi bolnavi. Oamenii sunt pe jumătate goi, pentru că hainele devin inutile. Corpurile bolnavilor devin de nerecunoscut. Angajaţii spitalului păstrează precauţi distanţa şi le cer bolnavilor să coboare singuri din maşină.
Cu ultimele puteri, unul dintre pacienţi încearcă să iasă din ambulanţă. Acesta este epuizat de boală şi cade din picioare, chiar lângă maşină, şi acolo rămâne, pentru că nimeni nu are curaj să-l atingă. După câteva minute, scena halucinantă se repetă cu un copil gol-puşcă. Băiatul se îndreapăt împleticindu-se către clinică, dar boala îl răpune, se împiedică şi se întinde pe caldarâm. Acolo rămâne şi el.
Angajaţii din curte spun că doar cei din interiorul spitalului au costume speciale de protecţie.
Sunt scene apocaliptice, în care compasiunea şi umanitatea par să fi dispărut cu desăvârşire. Totul, în condiţiile în care în toate cele trei ţări aflate în focarul iniţial - Liberia, Sierra Leone şi Guineea, domneşte haosul. După nouă luni de la izbucnirea epidemiei, oficial aproape 3.000 de oameni au murit şi peste 5.700 au fost contaminaţi. De fapt, sunt şanse reale ca numărul infectărilor să fie mult mai mare. Şi răul cel mare abia acum pare să vină.
„Este o creştere importantă a numărului de infectări, cu sute care se pot transforma în mii de cazuri pe săptămână. Dacă nu reuşim să punem capăt foarte curând acestei epidemii, din dezastruoasă, situaţia ar putea deveni catastrofală”, spune Christopher Dye, director de strategie la Organizația Mondială a Sănătății.
Practic, nu există zi în care să nu fie raportat un nou deces în vestul Africii, dar şi în Nigeria şi Congo, alte două ţări cu focare. Experţii spun că ritmul de creștere a numărului de victime a depăşit cele mai pesimiste estimări şi avertizează că dacă nu se iau măsuri suplimentare de îmbunătăţire a sistemului medical, Ebola ar putea decima populaţia din vestul Africii ani buni de acum încolo.