Un scenariu tot mai invocat: Rusia se pregătește să ocupe estul Ucrainei. Ce face România?
Presa de la Moscova scrie că trupele şi tancurile ruseşti au fost concentrate în mai multe puncte importante, la doar 7 kilometri de graniţele Ucrainei. Ar fi vorba de 700 de tancuri şi transportoare blindate, 240 de elicoptere și avioane de luptă, 150 de piese de artilerie și 100 de lansatoare de rachete cu reacție.
Secretarul american al Apărării a cerut explicaţii omologului său rus. „Mi-a spus că ei nu intenţionează să treacă graniţa în Ucraina”, a precizat Chuck Hagel.
Analiştii militari de la Washington cred însă că armata rusă ar fi gata să ocupe oraşele Harkov, Lugansk şi Doneţk, din estul Ucrainei, apoi pe cele de pe litoralul nordic al Mării Azov, pentru a crea o legătură terestră între Federaţia Rusă şi peninsula Crimeea.
Pe de altă parte, trupele ruse din Crimeea i-au eliberat pe soldaţii ucraineni capturaţi în urma ocupării bazelor din peninsulă. Printre cei ţinuţi prizonieri timp de trei zile s-a numărat şi colonelul care, luna trecută, a sfidat trupele ruseşti care au blocat baza de la Belbek.
„Dacă am fi folosit armele pe care le aveam la dispoziţie împotriva forţelor speciale ruseşti, credeţi-mă, am fi fost făcuţi bucăţi”, a declarat colonelul Iuri Mamciur, comandant al unei brigăzi de aviație.
Armata rusă pare că lasă trupele ucrainene, cu excepţia flotei, să se retragă din Crimeea. Zeci de tancuri ale armatei ucrainene urmează să fie urcate într-un tren, pentru a fi transportate în Ucraina continentală.
Premierul spune că Ucraina e în pragul falimentului
Premierul Ucrainei spune că nu mai sunt bani în conturi. Prim-ministrul arată e nevoie de măsuri de austeritate pentru ca ţara să depăşească această perioadă dificilă, mai ales că Rusia a dublat preţul gazelor livrate Ucrainei, după schimbarea de regim de la Kiev.
„În 2014, ţării îi vor lipsi 289 de miliarde de hrivne, adică întregul buget pe anul în curs. Dacă nu vom lua măsuri, prevăd falimentul şi o scădere a PIB-ului de 10%”, a avertizat Arseni Iaţeniuk, premierul Ucrainei.
Prima dintre ele a fost anunţată deja: majorarea prețului gazelor naturale pentru consumatorii casnici cu 50 la sută începând de la 1 mai. Măsura, foarte nepopulară pentru populaţie, a fost luată la cererea Fondului Monetar Internațional, în schimbul unui ajutor de până la 18 miliarde de dolari, acordat pentru o perioadă de doi ani.
Uniunea Europeană, dar şi alte state, s-au oferit, de asemenea, să ajute Kievul. În total, Ucraina va primi de la comunitatea internaţională 27 de miliarde de dolari.
România trebuie să-și regândească politica de apărare
În aceste condiţii, România, ca şi alte state est-europene, urmăreşte cu atenţie orice acţiune a Moscovei în fostul spaţiu sovietic. Preşedintele Traian Băsescu atrage atenţia că în zona pretenţiilor teritoriale ale Rusiei ar putea intra şi teritorii aflate în imediata apropiere a ţării noastre.
„Că o fi Transnistria, că o fi și Republica Moldova, că urmează regiunea de sud a Ucrainei, de la Crimeea către Odesa și de la gurile Dunării până la brațul Chilia... Impredictibilitatea Federației Ruse ne obligă să analizăm variante, dar şi posibilități de reacție”, a declarat președintele Traian Băsescu.
Președintele spune că România trebuie să-și regândească politica de apărare, iar aceasta ar însemna alocarea unui buget adecvat armatei. O primă reacţie a guvernului ar trebui să fie, consideră şeful statului, rectificarea bugetului armatei, care trebuie să se apropie de nivelul de finanţare convenit cu NATO, dar niciodată atins: 2 la sută din PIB.
„Când în estul și nordul frontierelor se petrec evenimente ca cele care au dus la pierderi teritoriale, acest lucru nu poate lăsa conducerea politică a ţării şi nici armata în afara unor reacţii (...) Prima reacţie este creşterea capacitrăţii de reacţie a armatei. Asta înseamnă alocarea unor resurse suplimentare odată cu rectificarea”, a spus președintele Traian Băsescu.
Pentru acest an, bugetul pus la dispoziţia MApN este de numai 1,4% din Produsul Intern Brut.
Îngrijorat de subfinanţarea sectorului militar s-a arătat miercuri şi preşedinte Statelor Unite, Barack Obama.
„Situaţia din Ucraina ne reaminteşte că libertatea nu este gratis şi trebuie să fim dispuşi să plătim pentru tehnică, pentru personal, pentru specializarea atât de necesară, pentru a ne asigura că forţa NATO este una credibilă, dar şi un mijloc eficient de intimidare a inamicului”, a declarat liderul de la Casa Albă.
Noua putere de la Kiev şi-a anunţat intenţia de a include România în mai multe exerciţii militare comune, sub umbrela NATO.
Dar până atunci, cele două ţări au semnat un acord de cooperare militară.
Experţii în evaluarea unor eventuale riscuri cred că România s-a bazat, până acum, pe confortul oferit de sprijinul american în cadrul alianţei NATO, însă ţara noastră trebuie să-şi reconsidere politicile relaţiilor bilaterale.
„Nici Statele Unite nu mai pot să își permită să susțină modestia implicarii celorlalți membri. Așa încât, fiind perioadă de criză, bugetele obligă la noi achiziții de echipamente, exerciții, prezente”, consideră Liviu Mureșanu, președintele Fundației Eurisc.
Eventuale reconfigurări ale politicii de apărare a României în interiorul NATO ar putea avea loc, susţine ministrul apărării, Mircea Duşa, după summitul NATO din septembrie.
În orice caz, situația din Ucraina a fost discutată joi în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării. „Membrii Consiliului au evaluat și situaţia internaţională provocată de evenimentele din Ucraina din ultima perioadă, implicaţiile majore în plan regional și global ale acestora, precum şi rolul ţării noastre în susţinerea comunităţii româneşti din Ucraina”, se arată în comunicatul transmis după ședința CSAT.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
