Thailanda. Cele trei variante pentru scoaterea copiilor din peşteră - una mai riscantă decât alta

Situaţia devine disperată în Thailanda, unde 2.000 de oameni luptă din răsputeri pentru salvarea celor 12 copii captivi într-o peşteră.

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Au trecut aproape două săptămâni de când elevii sunt izolaţi de restul lumii, iar situaţia se complică. Ploile se vor intensifica şi e foarte probabil ca peştera să fie inundată complet. Operaţiunea a făcut şi o victimă - un fost scafandru de elită al marinei a murit în subteran, după ce a rămas fără oxigen. Între timp, autorităţile primesc o ofertă de ajutor.

Citiţi şi:

Operațiune contracronometru pentru salvarea copiilor din Thailanda. Veste proastă de la autorități

Miliardarul Elon Musk spune că firmele lui s-ar putea implica, aducând echipamente de pompare a apei şi baterii performante.

Autorităţile iau în calcul trei variante pentru salvarea copiilor. Prima şi cea mai grea pentru aceştia ar fi întoarcerea prin peşteră, care îi ia şase ore unui scafandru profesionist. Băieţii ar urma să primească măşti cu oxigen şi ar fi însoţiţi pe tot traseul, care trece prin galerii complet inundate.

A doua variantă ar fi săparea unui puţ până la locul unde se află copiii. Una riscantă având în vedere terenul instabil şi faptul că nu există hărţi precise pentru zona unde sunt blocaţi aceştia.

Tudor Marin, speolog: „E o grosime a stratului de calcar de aproximativ 500 de metri, înseamnă un foraj foarte lung. Nu există drum de acces, suntem într-o pădure tropicală, cu un relief foarte, foarte variat, poate că ar dura luni de zile să creezi un drum de acces ca un utilaj de mare tonaj să meargă să foreze acolo”.

O a treia variantă ar fi aşteptarea trecerii musonului, care ar dura câteva luni şi ar fi una riscantă, pentru că, până atunci, ploile torenţiale ar putea inunda şi galeria unde se află refugiaţi copiii.