Nimic nu a putut consola durerea unui soţ şi tată care şi-a pierdut familia într-o singură noapte. Nici solidaritatea mondială, nici lacrimile rudelor venite la înmormântare. Copleşit de emoţie, Abdullah Kurdi a mărturisit că singura lui dorinţă este ca nicio altă familie să nu mai treacă prin acest coşmar.
„Conducătorii ţărilor arabe, nu ale celor europene, ci cei de aici trebuie să înţeleagă prin ce a trecut familia mea şi să le ofere ajutor celor care au nevoie. Nu îmi doresc nimic altceva”, a spus Abdullah Kurdi, tatăl copiilor înecaţi.
Familia lui Abdullah fugise din Siria de frica teroriştilor. Bunicul copiilor a povestit cum 11 dintre rudele lor au fost ucise în ofensivele Statului Islamic din ultimele luni. Nu plecaseră spre Europa pentru un trai decent, pentru bani mai mulţi, plecaseră pentru a-şi salva viaţa. Şi cu viaţa au plătit pentru această dorinţă. Dacă iniţial se vorbea despre o cerere de azil în Canada, respinsă de autorităţile de peste ocean, o rudă a declarat că acest demers nu a fost făcut niciodată.
„Nu am făcut cerere de azil pentru Abdullah. Aşa cum am mai spus, pot să susţin financiar un singur frate, aşa că am decis că voi începe cu Mohammad, fratele meu mai mare. Pentru că fiii lui nu au mers la şcoală în ultimii trei ani. Nu-mi pot imagina cum este pentru un tată sau o mamă să-şi vadă copiii murindu-le în braţe fără să aibă vreo putere să-i salveze”, a spus Tima Kurdi, mătuşa copiilor înecaţi.
În timp ce în Kobani avea loc înmormântarea lui Aylan, a mamei şi a fratelui său, patru bărbaţi suspectaţi că ar fi intermediat călătoria lor spre Europa apăreau în faţa magistraţilor din Bodrum sub acuzaţia de trafic de persoane. Toţi cei patru sunt cetăţeni sirieni, iar familiile lor susţin că sunt nevinovaţi şi că la rândul lor încercau să ajungă, prin orice mijloace, în Grecia.