Grecia figurează în toate marile proiecte de infrastructură energetică din sudul continentului. Este unul dintre elementele esenţiale în arhitectura independenţei şi securităţii energetice.
Rolul său geopolitic a crescut odată cu proiectul TAP - conducta transadriatică - lansat în 2003. Statul elen devine robinetul de energie al Europei prin distribuirea către celelalte ţări din sudul continentului a gazelor naturale exploatate de Azerbaidjan în Marea Caspică. Proiectul ar urma să fie finalizat în 2018.
Grecia a fost inclusă şi în proiectul gazoductului South Stream, iniţiat în 2007. Conductele de pe teritoriul său urmau să transporte gaze naturale din Rusia către Italia. Construcţia a fost abandonată anul trecut.
În iunie, premierul elen Alexis Tsipras a convenit la Sankt Petersburg, cu preşedintele rus Vladimir Putin, intrarea Greciei în proiectul Turkish Stream. Costurile lucrărilor ar urma să fie acoperite în întregime de Moscova, în timp ce Atena şi-a luat angajamentul să plătească ulterior partea sa de contribuţie.
Din perspectiva României, cel mai important proiect este cel cunoscut sub denumirea de coridorul vertical, interconectarea reţelelor de gaze naturale din România, Bulgaria şi Grecia.
„Există un angajament clar al Guvernului grec, ca şi al Guvernului bulgar, pentru realizarea acestui proiect. Trebuie să vedem cum evoluează situaţia şi în funcţie de asta să luăm măsuri”, a declarat Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe.
Pentru experţi, instabilitatea din Grecia va avea cu certitudine un impact asupra derulării proiectului coridorului vertical.
„Ceea ce se întâmplă acum în Grecia nu va ajuta derularea acestui proiect. Nu putem spune care sau dacă va fi un impact negativ. Dar ceea ce se întamplă sigur nu va avea un impact pozitiv”, spune Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei.
La confluenţa dintre Africa şi Orientul Mijlociu, în extremitatea sud-estică a Uniunii Europene, Grecia a devenit în ultimele luni şi o poartă de intrare pe continent a refugiaţilor alungaţi din ţările natale de conflicte şi foamete. În primele şase luni ale acestui an, 68.000 de imigranţi au ajuns pe ţărmul elen.
Nu în ultimul rând, Grecia este o componentă majoră a strategiei de apărare a Alianţei Nord-Atlantice. NATO are mai multe centre de coordonare, la Atena şi Salonic, şi utilizează o bază militară din Creta, în comun cu marina americană.