Moartea unui bărbat în regiunea Kayes, din vestul Mali, bătut şi torturat de cei care-l considerau "un sclav răsculat", a provocat o vie emoţie într-o ţară în care sclavia încă mai există în unele regiuni, practică moştenită de secole din tată în fiu. Pe reţelele sociale din Mali au circulat în ultimele zile înregistrări video cu bărbaţi legaţi unii de alţii cu sfori la picioare şi cu bătăi precum cea primită de Diango Cissé, tânărul "sclav" care a murit vineri în localitatea Tamora.
Martori contactaţi de EFE au explicat că Tamora şi alte localităţi din regiunea Kayes "sunt adevărate centre de violenţă în aer liber, lagăre de oprimare pentru cei care se cred stăpâni cu drept de viaţă şi de moarte asupra celorlalţi".
Pe fondul violenţei de zi cu zi, aceste persoane care trăiesc în sclavie "caută să se elibereze de sub acest jug", aşa cum a încercat Cissé, victimă a unei practici "demne de alte timpuri", dar care încă supravieţuieşte, a explicat Goudia Konaté, preşedintele Asociaţiei pentru Schimbarea Mentalităţii pentru Dezvoltare (ACMED).
Konaté a dat asigurări că fenomenul funcţionează în virtutea descendenţei, în sensul că "urmaşii acestor 'sclavi' moştenesc această condiţie", care este o realitate de secole în Mali.
Presupuşii "stăpâni" sunt persoane care afirmă că sunt descendenţi ai celor care au pus piatra de temelie a unor sate şi se consideră "nobili" proprietari de terenuri cultivabile, afirmă Konaté. "Toţi ceilalţi sunt pentru ei oameni de joasă speţă, din categorii sociale care nu au niciun fel de drepturi", continuă el.
Însă în ultima perioadă, aceşti "sclavi" îşi revendică drepturile. "Femeile şi bărbaţii ai căror părinţi şi bunici au fost trataţi ca sclavi vor acum să se emancipeze. Nu mai vor să fie trataţi şi nici numiţi sclavi. Pledează pentru egalitate între toate straturile societăţii", spune Konaté.
Şi se trezesc faţă în faţă cu nişte "stăpâni" care consideră că tradiţia trebuie să continue. Toate acestea - afirmă preşedintele ONG - pe fondul pasivităţii autorităţilor. "Am văzut un subprefect sau un prefect care a îndrăznit să afirme într-o conferinţă că el însuşi este proprietar de sclavi", a relatat el.
În satele din Mali afectate de sclavie nu există "niciun fel de relaţie matrimonială între cei care se consideră şi se autointitulează 'nobili' şi cei care sunt consideraţi şi numiţi 'sclavi'''. Nu doar victimele în sine, ci şi rudele aşa-numiţilor "sclavi" suferă din plin consecinţele acestei stări de fapt. "E la fel ca în toate situaţiile de criză, primele victime sunt o mamă care îşi pierde fiul sau o soţie care îşi pierde soţul în aceste înfruntări, dar s-a întâmplat că au fost jefuite hambare de cereale şi au fost incendiate prăvălii", explică Konaté. Ba chiar "stăpânii" le-au interzis familiilor să-şi înmormânteze rudele ucise pentru că acestea nu au dorit să le recunoască statutul de "sclavi", scrie Agerpres.
Preşedintele organizaţiei neguvernamentale crede că "autorităţile la toate nivelurile sunt conştiente de problemă, dar se prefac că nu ştiu despre ce este vorba în faţa organizaţiilor internaţionale pentru drepturile omului". Şi asta în condiţiile în care an de an fenomenul sclaviei prin descendenţă se soldează cu decese, leziuni şi persoane strămutate în interiorul ţării, nu doar la Kayes, ci şi în regiunea Koulikoro (sud-estul Mali).
Konaté şi-a exprimat totodată temea că, pe fondul crizei politice şi de securitate în care se află Mali, cu grupări jihadiste foarte active în teritoriu, această problemă va deveni "un factor favorabil teroriştilor" şi celor care încearcă să-i atragă pe aceşti "sclavi" pentru a le susţine cauza.
Pentru ACMED, atât statul Mali, cât şi alte ţări unde există această problemă - Konaté menţionează Senegalul, Gambia şi Mauritania - trebuie să se implice mai mult, prin măsuri juridice drastice şi prin sensibilizarea populaţiei. Asociaţia propune ca "femei influente, bărbaţi influenţi, artişti, femei şi bărbaţi din mass media să-şi aducă contribuţia la eradicarea acestui fenomen care durează de prea multă vreme".
Editor : A.P.
