În timp ce ministrul ucrainean de externe își încheie vizita în Africa, țara lui riscă să plătească scump pe plan diplomatic pentru că i-a ajutat pe rebelii separatiști din nordul statului Mali să le dea o lovitură grea membrilor grupării Wagner la finalul lunii trecute, scrie BBC. În afară de pierderile foarte mari suferite de mercenarii ruși, armata maliană a pierdut și ea zeci de soldați. Pentru mulți africani, incidentul este doar unul dintre multele cazuri în care puteri externe rivale exploatează continentul în cel mai sângeros mod cu putință pentru a-și regla conturile.
În ambuscada din apropiere de Tinzaouten de pe 27 iulie ar fi fost uciși 84 de luptători Wagner și 47 de soldați malieni.
A fost o lovitură grea suferită de gruparea Wagner, condusă cândva de Evgheni Prigojin, dar care între timp a ajuns sub controlul ministerului rus al apărării.
Doar două zile mai târziu, purtătorul de cuvânt al serviciului de informații militare al Ucrainei (GUR), Andrii Iusov, a spus că rebelii Tuareg din Mali „au primit informațiile necesare, și nu doar informații, care le-au permis [să desfășoare] cu succes o operațiune militară împotriva criminalilor de război ruși”.
Mai multe rapoarte apărute apoi au indicat faptul că forțele speciale ucrainene i-au instruit pe separatiști cum să folosească drone de atac.
O declarație încă și mai importantă a fost cea venită din partea blocului regional al Comunității Economice a Statelor din Africa de Vest (Ecowas), care cu toate că are propriile sale probleme diplomatice cu regimurile militare din Mali, Niger și Burkina Faso, a criticat pe ocolite Kievul.
Organizația și-a declarat „ferma dezaprobare și condamnare a oricărei ingerințe externe în regiune care ar putea constitui un pericol pentru pace și securitate în Africa de Vest și orice încercare de a trage regiunea în actualele confruntări geopolitice”.
Militanți jihadiști au participat în atacul asupra mercenarilor Wagner
Furia statelor din vestul Africii a fost cu atât mai mare cu cât au apărut informații conform cărora unii militanți jihadiști s-au alăturat separatiștilor Tuareg în atacul din Tinzaouaten.
Ministerul senegalez de externe l-a chemat pe ambasadorul ucrainean din Dakar pentru a protesta împotriva Kievului, după ce a postat un videoclip pe Facebook despre comentariile lui Iusov.
Ministerul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, se afla într-un tur al Africii prin Malawi, Zambia și Mauritius săptămâna trecută. După cuvintele aspre venite din partea Ecowas și a Senegalului, s-ar putea ca oficialul ucrainean să fie nevoit acum să pornească într-o nouă misiune diplomatică prin Africa de Vest.
Acțiunile Kievului în Mali vor fi interpretate de multe guverne subsahariene, chiar și dintre cele care nu au încredere în Moscova, drept un aventurism militar extern nefolositor, ceea ce ar putea dăuna relațiilor cultivate cu mari eforturi de diplomația ucraineană în ultimii doi ani.
În termeni strict militari, ajutorul pe care ucrainenii l-au oferit rebelilor din Mali pentru a produce cea mai mare înfrângere a grupului Wagner în Africa a fost un mare succes pentru Kiev.
În ultimii doi ani, numărul de mercenari Wagner, care acum se numesc Corps Africa, din Mali a ajuns la 2.000.
Înfrângerea din Tinzaouaten a fost cu atât mai șocantă cu cât armata maliană și forțele Wagner reușiseră să cucerească Kidal, „capitala” rebelilor Tuareg, în luna noiembrie a anului trecut.
Incidentul din apropiere de granița cu Algeria semnalat reînceperea ofensivei separatiștilor, susținută, de această dată, de un nou partener.
Bătălia pentru supraviețuire a Ucrainei s-a extins în Africa
Forțele speciale ucrainene au mai participat în raiduri cu drone și în Sudan, în sprijinul regimului militar al generalului Abdel Fattah al-Burhan. Rivalul său, generalul Mohamed Hamdan Dagalo, cunoscut sub numele de „Hemedti”, este susținut în acest război civil de mercenarii Wagner.
Unii analiști militari ucraineni, precum Evgheni Dikii, fost comandant al batalionului Aidar al armatei ucrainene, susțin că intervențiile militare ale Ucrainei în Africa fac parte din bătălia pentru supraviețuire pe care ucrainenii o poartă împotriva forțelor ruse începând din 2022.
Administrația prezidențială a lui Volodimir Zelenski, însă, nu privește lucrurile în termeni atât de simpli. Lupta contra Moscovei nu se poartă doar pe câmpul de luptă. Diplomația și relațiile comerciale sunt și ele la fel de importante.
Prin relațiile pe care Kievul încearcă să le formeze cu țările africane, Ucraina caută să recupereze din terenul pierdut în sfera diplomației în primele trei decenii după câștigarea independenței, atunci când era preocupată mai mult de probleme interne.
În timp ce Rusia a moștenit prezența diplomatică globală a fostei Uniuni Sovietice, națiunile care de-abia și-au câștigat independența în anii '90 au fost nevoite să își construiască rețeaua diplomatică de la zero.
Având la dispoziție resurse limitate, Kievul a reușit să deschidă doar opt ambasade pe tot continentul african – în Algeria, Angola, Egipt, Etiopia, Kenya, Nigeria, Senegal și Africa de Sud.
Acum, ucrainenii încearcă să își extindă cât mai repede rețeaua de ambasade din Africa, anunțând deja următoarele 10 misiuni diplomatice pe care le vor deschide.
Kievul oferă mai mult decât o cooperare diplomatică. Opt țări subsahariene au beneficiat deja de pe urma inițiativei „Grain from Ukraine” (Cereale din Ucraina).
Aventurile militare controversate ale Kievului împotriva mercenarilor ruși din Africa riscă să arunce în aer toată bunăvoința diplomatică și beneficiile economice pe care Ucraina speră să le câștige prin strategia sa de îmbunătățire a relațiilor cu statele din regiunea subsahariană.