Rusia vs NATO | 60 de incidente grave într-un an

Data publicării:
incidente

Imaginile arată cum mai multe avioane militare şi un elicopter ale armatei ruse şicanează distrugătorul american USS Cook. Aparatele de tip Suhoi-24 şi Helix au zburat foarte aproape de nava americană. Şi nu o dată, ci de 11 ori, spun oficialii Statelor Unite! Ba mai mult, ei îi acuză pe piloţuii ruşi că au şi simulat un atac, la un moment dat, când un avion rusesc a zburat la doar 9 metri de USS Cook. A fost una dintre cele mai agresive şi periculoase interacţiuni militare dintre Statele Unite şi Rusia. Este descrierea pe care o face armata americană.

Dar această confruntare, care a avut loc la mijlocul lunii aprilie, nu este nicidecum singulară.

În primul an de la anexarea Crimeei, adică din martie 2014 şi până în martie 2015, au existat cel puţin 60 de incidente periculoase în spaţiul euroatlantic, atât pe mare, cât şi în aer, conform unui raport făcut de European Leadership Network, un think tank cu sediul în Londra specializat în probleme militare.

Tom Frear, research fellow, European Leadership Network: „Cele mai multe dintre aceste incidente - ca să păstrăm o viziune de ansamblu - sunt de rutină. Se referă la avioane care zboară din Rusia în exclava Kaliningrad. Pot fi avioane de transport sau o rotaţie de avioane de luptă care zboară din provincia Leningrad în provincia Kaliningrad. Acestea nu ajung, de regulă, în spaţiul aerian al NATO. Sunt zboruri de rutină. Totuşi, am observat o creştere mare a incidentelor în care avioane ruseşti se comportau foarte iresponsabil: au interceptat avioane de recunoaşte şi de culegere de informaţii care zburau în spaţiul aerian internaţional; am mai văzut avioane ruseşti care au vrut să demonstreze că erau înarmate şi au mers foarte aproape de avioane NATO neînarmate. Aceste lucruri contravin acordurilor internaţionale dintre SUA şi Federaţia Rusă”.

În imagini, un MiG rusesc ajunge la 20 de metri de un F16 norvegian. Pilotul a fost nevoit să facă o manevră bruscă pentru a evita o coliziune, au explicat forţele aeriene ale Norvegiei.

Un alt incident, mai puţin grav însă, este surprins de alte imagini, filmate dintr-un avion militar francez, care are lângă el un aparat al aviaţiei ruse.

Dar şi mai periculos e că incidentele dintre Rusia şi Occident nu sunt doar militare.

În martie 2014, un avion de linie al companiei Scandinavian Airlines s-a trezit la doar 100 de metri distanţă de un avion de luptă rusesc care zbura cu transponderul oprit. Adică avea oprit tocmai aparatul care ar fi făcut ca radarul avionului de pasageri să-l depisteze.

Un incident la fel de periculos a avut loc ulterior şi la sud de oraşul suedez Malmo. O aeronavă de pasageri care decolase din Danemarca a fost la un pas de coliziune cu un avion militar rusesc. Şi de această dată, aparatul de zbor al aviaţiei ruse zbura cu transponderul oprit.

Tom Frear, research fellow, European Leadership Network: „Aceste aparate de zbor ruseşti - bombardiere sau avioane de recunoaştere - care zboară fără transpondere, nu pot fi văzute de controlorii de trafic civili. Nu e neapărat ilegal, pentru că nu încalcă reglementările ONU care vizează traficul aerian civil, dar care nu se aplică şi în cazul avioanelor militare. Am văzut, deci, două incidente în care avioane ruseşti au ajuns la o distanţă de câţiva metri de avioane de cursă civile, în care erau aproximativ 200 de civili!”.

Siguranţa traficului aerian civil a mai fost pusă pericol şi în 2015, când avioane militare ruseşti s-au apropiat periculos de mult de spaţiul aerian al Marii Britanii, potrivit BBC. Avioanele ruseşti au fost interceptate de aviaţia militară britanică şi escortate până într-o zonă de siguranţă.

Interesant e că numărul incidentelor militare periculoase a scăzut în timpul misiunii Rusiei în Siria. De aici vine şi îngrijorarea că, pe măsură ce Rusia îşi întoarce privirea de la războiul din Siria, tensiunile din Europa vor creşte din nou periculos de mult.

Tom Frear: „Am văzut numărul acestor incidente scăzând considerabil de la momentul de vârf -2014 şi începutul lui 2015 - mai ales din cauza unor constrângeri logistice de partea forţelor aeriene ruse. În mare, nu au mai reuşit să menţină ritmul din 2015. De asemenea, un alt motiv a fost concentrarea asupra Siriei. Folosirea bombardierelor şi a avioanelor de alimentare în zbor pentru misiunea din Siria nu au mai lăsat Rusia cu dotările necesare pentru a se comporta la fel în nordul Europei.”

În acest moment, nu există un acord între NATO şi Rusia cu privire la evitarea şi, mai ales, la gestionarea unor incidente militare de acest fel. Există acorduri bilaterale, dar ele nu prea ajută. Şi, totuşi, în Siria a fost posibil. Statele Unite şi Rusia au negociat un asemenea acord, menit să evite o confruntare sau un accident între cele două armate, care susţineau, parţial, tabere opuse în acest conflict. Acordul a funcţionat. Iar motivul pentru care NATO nu reuşeşte să ajungă la o înţelegere similară aici, în Europa, se află în interiorul Alianţei, nu la Moscova:

Tom Frear: „Este vorba despre o opoziţie care vine din partea NATO, din partea unor state membre. Ţările Baltice, în primul rând, se tem că orice fel de schimb de informaţii cu Federaţia Rusă le-ar afecta securitatea naţională. Este o îngrijorare foarte legitimă, desigur, şi ea trebuie abordată. Totuşi, în trecut, Rusia a dat semnale că ar accepta un asemenea acord multilateral.”

Rusia s-a apărat mereu spunând că nu a încercat să provoace nave sau avioane NATO. Mai mult, autorităţile de la Moscova au acuzat NATO că vine, cu patrulele şi exerciţiile sale, prea aproape de graniţele Federaţiei, gesturi pe care Vestul le-a pus pe seama anexării Crimeei şi a războiului din estul Ucrainei. Dincolo de acest ping pong cu acuzaţii, incidentele din ultimii doi ani nu au avut alte urmări în afara declaraţiilor revoltate care au venit din Washington sau din diverse capitale europene.

Toate, cu excepţia acestui moment, când Turcia a doborât un avion militar rusesc, în apropiere de graniţa sa cu Siria. Incidentul a deteriorat dramatic relaţia dintre Ankara şi Moscova şi a tensionat şi mai mult relaţia Rusiei cu NATO în general. Mai presus de orice, a arătat cât de periculoase sunt aceste confruntări şi, mai ales, cât de grave pot fi consecinţele în care una dintre părţile implicate reacţionează impulsiv.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri