Războiul Israelului din Gaza face parte dintr-o confruntare globală mai amplă care implică marile puteri a căror ancorare în regiune este din ce în ce mai mare. Pe de o parte se află Statele Unite, care urmăresc să consolideze alianțele cu statele arabe moderate, iar pe de altă parte se află Rusia, care își întârește legăturile cu Iranul și, împreună cu China și Coreea de Nord, încearcă să își slăbească rivalul occidental, scrie ynetnews.com din Israel.
Henry Kissinger a afirmat cândva că „Israelul nu are politică externă, ci doar politică internă”, dar în acest moment, această afirmație pare să se aplice în egală măsură și Statelor Unite. Pentru administrația Biden, politica externă a SUA în cele mai puțin de 100 de zile rămase până la alegerile prezidențiale din noiembrie se reduce la un singur obiectiv: prevenirea unui război la scară largă în Orientul Mijlociu, în special a unuia care ar putea implica trupe americane și ar exacerba sentimentul de haos de care beneficiază Donald Trump și care ar putea duce la realegerea sa, comentează autorii analizei.
Obiectivul administrației Biden: prevenirea unui război regional
Dincolo de calculele politice imediate, prevenirea unui război regional a fost un obiectiv principal pentru administrația Biden începând cu 7 octombrie, când Hamas a lansat un atac fără precedent asupra Israelului. Administrația a dat în mare măsură frâu liber Israelului în Gaza, concentrându-se în același timp asupra amenințărilor mai largi reprezentate de Iran și aliații săi.
Statele Unite au vizat grupurile proxi și au emis avertismente deosebit de puternice la adresa actorilor ostili din regiune, de la mișcarea șiită libaneză proiraniană Hezbollah la rebelii yemeniți houthi. Mișcările lor militare foarte mediatizate din ultimele săptămâni sunt menite să împiedice situația să scape de sub control - o sarcină care a devenit mult mai dificilă chiar și în ultimele două săptămâni.
Și-au pierdut răbdarea lui Guvernul condus de Netanyahu
Pe termen lung, SUA încearcă să își consolideze alianțele în lumea arabă, în special cu Arabia Saudită, Iordania și Qatar. În timp ce angajamentul administrației Biden față de apărarea Israelului rămâne neclintit, președintele și echipa sa și-au pierdut în mod clar răbdarea cu Guvernul condus de Benjamin Netanyahu.
Ei sunt profund frustrați de faptul că un acord pe masă - care ar putea returna ostaticii israelieni din Gaza, reduce tensiunile și consolida în mod semnificativ legăturile SUA și ale Israelului cu Arabia Saudită - este blocat în mod repetat din aceleași motive care l-au determinat pe Kissinger să facă celebra sa afirmație.
Tensiune în SUA
Pe măsură ce se apropie alegerile, tensiunea din SUA, deja la niveluri nesănătoase, nu va face decât să crească. Ultimul lucru de care au nevoie democrații este ca Orientul Mijlociu să domine din nou prima pagină a ziarelor. Kamala Harris, candidata democrată la alegerile prezidențiale, a precizat în mod clar la un miting de campanie de acum două zile că nu intenționează să lase Gaza să devină o povară, așa cum a fost pentru Biden.
Când protestatarii propalestinieni i-au întrerupt discursul la un miting masiv în Detroit, ea i-a lăsat să strige pentru un moment înainte de a spune: „Dacă vreți ca Trump să câștige, continuați. Dacă nu, eu vorbesc acum”. Deși acest lucru i-ar putea cauza unele probleme cu stânga, aplauzele mulțimii au sugerat că majoritatea democraților chiar nu doresc să audă mai multe despre Orientul Mijlociu, iar administrația Biden va face tot posibilul pentru a se asigura că nu trebuie să audă - cel puțin până la 5 noiembrie.
În opinia sa, Rusia este o putere globală egală cu SUA. Politica sa externă este condusă de această presupunere și urmărește să diminueze influența, puterea și statutul Americii în întreaga lume, inclusiv în Orientul Mijlociu.
Despre axa Rusia-China-Iran-Coreea de Nord
Invazia rusă în Ucraina în februarie 2022 a creat o tensiune fără precedent cu Washingtonul și cu multe democrații occidentale, în timp ce, de asemenea, a strâns legăturile Rusiei cu China, Iranul și Coreea de Nord - accentuând cooperarea în materie de securitate între aceste națiuni.
Această axă Rusia-China-Iran-Coreea de Nord este unită de sancțiunile severe impuse fiecăreia dintre ele de către SUA. Toate au ca scop reducerea dominației americane și schimbarea ordinii globale dintr-o lume unipolară condusă de SUA într-una multipolară, scriu cei doi autori ai analizei publicate de ynetnews.com.
Politica Rusiei față de Israel, legată de interesele sale mai largi
Politica Rusiei față de Israel - pe fondul escaladării dramatice de săptămâna trecută și al riscului unui război la scară largă între Israel și Hezbollah, care ar putea implica participarea directă a Iranului - este strâns legată de interesele sale mai largi în regiune, dar și de războiul din Ucraina.
În ultimele săptămâni, Rusia și-a sporit implicarea în evoluțiile din jurul Israelului. Ea a aprofundat cooperarea în materie de securitate cu Teheranul și, potrivit unor surse occidentale, a furnizat Iranului chiar și sisteme avansate de război electronic și sisteme de apărare aeriană și ar putea să-i furnizeze în curând avioane de luptă avansate Su-35. Președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, a fost la Moscova săptămâna aceasta pentru a se întâlni cu președintele rus Vladimir Putin - un alt semn al încercării Rusiei de a-și afirma influența în regiune.
Iranul, aliat important pentru Rusia în războiul din Ucraina
Iranul a fost un aliat important pentru Rusia în războiul din Ucraina, furnizând mii de drone, echipamente și expertiză tehnologică. La apogeul tensiunilor dintre Israel, Iran și Hezbollah, săptămâna trecută, secretarul Consiliului rus de Securitate, Serghei Șoigu, fost ministru al Apărării, a vizitat Teheranul. Acesta s-a întâlnit cu omologul său iranian, Ali Akbar Ahmadian, precum și cu noul președinte iranian, Masoud Pezeshkian, și cu șeful Armatei iraniene, înainte de a pleca după doar câteva ore.
Potrivit Reuters, care citează două surse iraniene, în timpul vizitei, Șoigu a transmis un mesaj din partea lui Vladimir Putin liderului suprem iranian Ali Khamenei, îndemnându-l să „răspundă cu reținere împotriva Israelului” și sfătuindu-l să nu vizeze civili israelieni în represaliile iraniene așteptate ca răspuns pentru uciderea lui Ismail Haniyeh la Teheran.
Războiul din Gaza și Israel servește intereselor Rusiei
Războiul continuu din Gaza și din nordul Israelului din ultimele zece luni servește intereselor Rusiei, scrie ynetnews.com. Acesta a deturnat atenția și resursele militare ale SUA și Occidentului de la Ucraina și a exacerbat diviziunile politice interne din Europa și SUA. Rusia a acuzat chiar direct Washingtonul că este responsabil pentru război, susținând că eșecul acestuia de a rezolva disputa israeliano-palestiniană a contribuit în mod semnificativ la declanșarea războiului - o poziție care rezonează în lumea arabă și musulmană.
Slăbirea puterii și influenței SUA, inclusiv în Orientul Mijlociu, este o prioritate absolută pentru Moscova și aproape orice mijloc de a atinge acest obiectiv este considerat acceptabil. Continuarea tensiunilor și, eventual, escaladarea acestora până la un război la scară largă, ar putea servi în mare măsură intereselor Rusiei, consolidându-i poziția regională în condițiile în care influența SUA în Orientul Mijlociu este în continuă scădere.
Editor : Marina Constantinoiu
