Primăvară Arabă, iarnă economică
Primăvara arabă, mişcarea ce trebuia să aducă democraţia în Orientul Mijlociu şi-n nordul Africii, a costat regiunea peste 600 de miliarde de dolari. La 6 ani distanţă visul pare năruit - trei ţări sunt în război; în celelalte sărăcia e şi mai mare iar drepturile oamenilor sunt şi mai puţin respectate. Până şi singura poveste de relativ succes - Tunisia- dezamăgeşte. Drepturile omului sunt încălcate flagrant iar reformele cu adevărat adânci nu par să mai sosească. Pentru regiune, salvarea ar putea veni tocmai din ceva ce aparent e un dezastru financiar - ieftinirea petrolului.
17 Decembrie 2010. Tunisianul de 26 de ani, Mohamed Bouazizi, e pălmuit şi scuipat de mai mulţi oficiali fiindcă vindea legume pe stradă. Bouazizi îşi dă foc şi la 18 zile moare din cauza rănilor. Aşa s-au aprins proteste de amploare în Tunisia pentru a se extinde apoi în toată regiunea măcinată de autoritarism, corupţie, abuzuri şi sărăcie. Patru dictatori au fost răsturnaţi de la putere iar în 3 ţări - Siria, Libia şi Yemen - încă există războaie.
La 6 ani, primul calcul economic făcut de un organism internaţional arată că regiunea a pierdut până acum 614 miliarde de dolari. ONU a observat că sărăcia a crescut, la fel şi datoria publică, şomajul şi corupţia. În cazul extrem, Siria, pierderile financiare au fost de peste 250 de miliarde de dolari.
Efectele s-au simţit şi în ţările vecine unde criza refugiaţilor a mâncat mult din bugetele naţionale. Acestea au înregistrat deficite bugetare de 243 de miliarde de dolari. În ţările afectate indirect, turismul a plonjat; la fel şi sumele trimise din străinătate de cei care în anii calmi lucrau în state precum Siria. Conflictele au pus presiune pe ţările care au pierdut o mare parte a populaţiei, au pus presiune pe ţările care au primit refugiaţii, şi cel mai mult, pe populaţia dislocată, care acum are acces limitat la piaţa muncii, la educaţie şi la servicii de sănătate.
Primăvara arabă a costat regiunea 6% din PIB. În momentul de faţă, câştigurile, de orice natură, ale mişcării sunt greu de văzut. ONU arată că incertitudinile politice şi economice încă pun sub semnul întrebării viitorul regiunii. Mai ales că în multe ţări guvernul central nu funcţionează aşa cum sperau protestatarii. Chiar şi acolo unde s-a schimbat puterea fără violenţă, noile guverne nu au venit cu reforme economice pentru a rezolva problemele care au condus la primăvara arabă.
Scăderea preţului la petrol le-ar putea face bine ţărilor producătoare, arată concluzia paradoxală a ONU. Ar forţa diversificarea economiei, modernizarea statului şi o distribuţie mai corectă a avuţiei. Ţiţeiul a început să cadă pe burse la mijlocul lui 2014 şi până azi a ajuns la mai puţin de jumătate din preţul de atunci. În luna ianuarie a acestui an s-a atins cel mai mic preţ din ultimii 13 ani, ceea ce a lovit puternic Orientul Mijlociu.
Până la o transformare organică însă, statele care au trecut prin şocul primăverii arabe au nevoie de ajutor extern. ONU arată că America Latină şi ţările balcanice au primit mult mai multă susţinere financiară pentru a-şi reveni după conflict comparativ cu statele arabe.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
