FOTO: Markus Marcetic
ACTUALIZARE 13:45 Premiul Nobel la fizică revine anul acesta japonezului Takaaki Kajita și canadianului Arthur B. McDonald pentru cercetări în domeniul fizicii cuantice. Este vorba despre descoperirea oscialațiilor neutrinului, care demonstrează că aceste particule au masă. Neutrinul este o particulă neutră din punct de vedere electric, extrem de ușoară. Ea nu este influențată de forțele electromagnetice.
Existența acestei particule a fost postulată de fizicianul Wolfgang Pauli în 1930. El a postulat în 1930 necesitatea existenței unei particule pentru a reda unele caracteristici observate la dezintegrarea beta a neutronilor, care puneau sub semnul întrebării legile de conservarea energiei și momentului cinetic. La Congresul Solvay din 1933 Pauli a susținut că aceasta se explică prin faptul că nucleul radioactiv ar emite în același timp cu electronul și o altă particulă care, la sugestia lui Enrico Fermi, a obținut numele de neutrino, ceea ce în italiană înseamnă „micul neutron”.
Fizicienii Takaaki Kajita (56 de ani) și Arthur B. McDonald (72 de ani) au făcut experimente care demonstrează că neutrinii își schimbă identitatea, ceea ce înseamnă că au masă. Descoperirea ne ajută să înțelegem secretele funcționării materiei și se poate dovedi crucială în modul în care privim universul. După fotoni, particulele luminii, neutrinii sunt cei mai numeroși în cosmos, iar Pământul este „bombardat” constant de aceștia. Mulți neutrini iau naștere din reacțiile dintre radiațiile cosmice și atmosfera Pământului. Mii de miliarde de neutrini trec prin corpul nostru în fiecare secundă, aproape nimic neputând să-i oprească, arată Comitetul Nobel de la Stockholm în comunicatul în care își motivează alegerea făcută.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
În prezent, în întreaga lume, continuă experimentele care au drept scop captarea neutrinilor și examinarea proprietăților lor. Noi descoperiri despre cele mai ascunse secrete ale lor ne vor schimba probabil modul în care acum înțelegem istoria, structura și viitorul universului, spune Comitetul Nobel.
Înainte de anunțarea câștigătorilor, presa specula că şanse mari aveau anul acesta doi astronomi americani care au studiat materia întunecată, substanţa ce reprezintă 85 la sută din totalul materiei din Univers.
Anul trecut, premiul a fost câştigat de trei cercetători, doi japonezi şi un american de origine japoneză, care au inventat tehnologia LED, care stă azi la baza multora dintre electrocasnicele din casele noastre.
Printre laureaţii Premiului Nobel pentru Fizică se numără savanţi celebri precum Albert Einstein, Niels Bohr sau Marie Curie. Numai două femei au luat, însă, în mai bine de un secol de când se acordă distincția, premiul Nobel la fizică: Marie Curie, în 1903, și Maria Goeppert, în 1963.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
John Bardeen, inventatorul tranzistorului și autorul teoriei superconductivității, este singura persoană care a luat premiul Nobel de două ori - în 1956 și în 1972.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Toţi câştigătorii primesc o diplomă, o medalie şi o recompensă financiară. În prezent, premiul Nobel este în valoare de aproape 855.000 de euro.
Gala decernării premiilor Nobel va avea loc pe 10 decembrie la Stockholm.
Primul Nobel pentru Fizică a fost decernat pentru prima dată în 1901.