Paştele în lume. Cum au întâmpinat credincioşii din Grecia, Egipt şi Rusia Învierea lui Iisus Hristos

Credincioşii ortodocşi din toată lumea au sărbătorit Învierea lui Iisus. La Moscova, slujba a fost condusă de Patriarhul Chiril al Moscovei şi al întregii Rusii, ca în fiecare an. În Grecia, oamenii şi-au arătat bucuria prin focuri de artificii grandioase, chiar în curţile bisericilor. La Cairo, slujba a avut loc în condiţii de securitate sporite, din cauza recentelor violenţe religioase.

Rusia

La miezul nopţii, în întreaga Moscovă au răsunat clopotele care au dat vestea Învierii lui Isus, iar oamenii s-au grăbit să primească Lumina adusă de la Ierusalim. La slujba de Înviere au participat preşedintele Vladimir Putin şi premierul Dimitri Medvedev, dar şi primarul Moscovei, Serghei Sobianin.

Slujba de Înviere la Moscova. Preşedintele Vladimir Putin a venit la catedrala Hristos Mântuitorul fără soţia sa

Creştinii ortodocşi şi greco-catolici din toată lumea sărbătoresc Învierea lui Iisus Hristos

Grecia

Bisericile din toată Grecia, fie ele de pe continent sau din insule, au tras clopotele ca să anunţe Învierea Domnului. După ce enoriaşii au luat lumina sfântă de la preoţi, au fost aprinse mii de artificii, una dintre tradiţiile moderne de Paşte. Urmăriţi în materialul video alăturat imagini de la Messolonghi.

Egipt

Paştele a fost sărbătorit şi de către comunitatea coptă din Egipt, care reprezintă 10% din populaţia ţării. Liderul Bisericii de aici, Papa Tawadros al II-lea, a condus prima sa slujbă de Paşte de la întronizare, la Cairo, în condiţii de securitate sporită.

La slujbă a participat şi ambasadorul american în Egipt, alături de numeroşi oponenţi ai preşedintelui Mohammed Morsi.

„Următoarele două luni sunt periculoase. Este un risc de război mondial”. Avertismentul ministrului de Externe al Ungariei

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Din Japonia până în Africa, 12 procente dintre cei peste 2,2 miliarde de creştini din lume sunt ortodocşi

Trei sferturi din populaţia creştin-ortodoxă trăieşte în Europa de Est, 15% în Africa de Nord şi de Est şi restul în comunităţi izolate în Orientul Mijlociu, Asia-Pacific şi în America. Biserica Ortodoxă Rusă are cel mai mare număr de credincioşi. Peste 90% din etnicii ruşi, deci peste 100 de milioane aşadar, se declară ca fiind creștini ortodocşi.

Fie că se declară de rit vechi sau nou, ortodocşii consideră că fac parte din singura Biserică, Sfântă, Universală şi Apostolică, întemeiată de Iisus Hristos şi cei 12 apostoli, cu 2000 de ani în urmă. Spre deosebire de catolicii reuniţi sub umbrela papalităţii, bisericile ortodoxe sunt autonome, sub conducerea mai multor patriarhi. Între toţi, patriarhul ecumenic de la Constantinopol este considerat un părinte - sau un frate mai mare - în semn de recunoaştere a faptului că pe vremea Imperiului Bizantin exista un singur cap al creştinătăţii.

„Putem vorbi de prezenţă ortodoxă peste tot în lume începând din Japonia, pe cealaltă coastă a Statelor Unite ale Americii, din nordul extrem al ţărilor nordice în ţările baltice şi în Africa de Sud, Australia şi în sudul Americii de Sud”, arată preotul Ioan Armaş, secretar la biroul de Relaţii Inter-bisericeşti şi Comunităţi Religioase externe al Patriarhiei.

Etiopia, singura ţară majoritar ortodoxă din afara Europei

În Europa există 13 ţări cu majoritate ortodoxă. Din Serbia şi România până în Rusia şi Grecia, bisericile naţionale au rămas credincioase ritului ortodox pentru că au fost creştinate pe filiera bizantină. După schisma din 1054, au păstrat legăturile cu Patriarhia de la Constantinopol, spre deosebire de Papa de la Roma care s-a rupt de biserica răsăriteană. La fel a făcut şi biserica creştină din Etiopia, unde tradiţia spune că s-ar afla una din cele mai căutate relicve biblice, Chivotul Legii, care adăposteşte „Cele zece porunci” date lui Moise de Dumnezeu. De altfel, Etiopia este singura ţară majoritar ortodoxă din afara Europei.

Printre cele mai puternice patriarhii se află cea de la Moscova, aflată în plină ascensiune după prăbuşirea Uniunii Sovietice.

Pe de altă parte, după căderea Cortinei de Fier, milioane de ortodocşi - mai ales din ţările Europei de Est - au migrat în vestul continentului, în America Latină, Asia şi Australia. „Dacă populaţia Uniunii Europene este de aproximativ 500 de milioane de locuitori, prin prezenţa României a Bulgariei, a Greciei şi a Ciprului, ponderea ortodocşilor este undeva la 10-12%”, explică preotul Constantin Stoica, purtător de cuvânt al Patriarhiei Române.

Milioane de ortodocşi trăiesc în ţări din Orientul Mijlociu - Turcia, Egipt, Siria, Israel şi Liban. La Alexandria sau Antiohia funcţionează unele dintre cele mai vechi patriarhii, ca şi la Ierusalim, cel mai sfânt loc al creştinătăţii.