PAȘAPORT DIPLOMATIC. Partidele de extremă dreapta, tot mai vocale în țările Uniunii Europene
Luca Niculescu: Am văzut în ultimele luni victorii în Europa ale partidelor conservatoare, naționaliste sau anti-sistem. În ce măsură acest lucru va influența viața politică din Europa?
Jean Pierre Dubois, președintele Ligii Franceze a drepturilor omului: Cred că există un fel de criză de identitate a Europei și o criză de reprezentare democratică. Este o dificultate în a ne proiecta în viitor, există temeri. Continentul nostru îmbătrânește, contează mai puțin pe scena internațională decât înainte și trebuie să se adapteze unei lumi noi. Se va face asta, nu sunt pesimist pe termen lung, dar sunt tensiuni. Este o criză, vedem forțele naționaliste care spun că trebuie să revenim la națiuni. Cei mai mulți oameni își dau seama că nu are nici un sens, că nu ne putem închide fiecare în casele noastre, dar nici nu trebuie ignorate aceste neliniști pentru că dacă le ignorăm ele cresc și ne împiedică să gândim. Trebuie răspuns rațional, dar și înțelese aceste angoase. Trebuie explicat că alegerea nu este între a reveni în trecut și a pierde tot ceea ce avem. Trebuie articulate identitățile vechi și deschiderea către o lume nouă. Nu e ușor și sunt puțin neliniștit pentru că forțele politice în Europa sunt fixate în scheme vechi și că nu înfruntă mizele comune. Cred că mulți cetățeni se tem de Uniunea Europeană pentru nimeni nu mai înțelege care e proiectul politic al UE. Înainte știam, era vorba despre cele două blocuri, Est şi Vest. Astăzi nu mai ştim, nu pentru că oamenii sunt împotrivă, dar pentru că nu mai înțeleg unde vrem să îi ducem.
Dominique Guibert, președintele Asociatiei Europene pentru apărarea Drepturilor Omului: Cred că suntem într-o situație de anomie. Când te uiți la construcția europeană, la politica de austeritate, la felul în care cetățenii europeni sunt ținuți departe de deciziile politice, ai impresia uneori că ar putea exista o întoarcere la națiune, la ideea că națiunea contează, că valorile naționale contează. Asta înseamnă însă o îndepărtare din ce în ce mai mare de la ideile celor care au construit proiectul european. Cursul actual al Europei este perturbat și asta se vede la alegerile din fiecare țară. Trebuie să ne amintim totuși că există și o rată mare de absenteism la fiecare alegeri, de 40-45%.
Luca Niculescu: Care este este actualul drum al Europei, ideile, proiectele ei?
Dominique Guibert: Aș spune că actualul drum al Europei prezintă o viziune a dezvoltării economice și sociale care îi șochează pe cetățeni. Când spunem unei țări: atenție la pensii, atenție la creșterile salariale, atenție la piața muncii, evident că actorii locali sunt cei atinși. Ei se întorc atunci către Europa, iar Europa le spune că nu se poate altfel.
Este cazul țărilor care au memorandumuri cu finanțatorii internaționali : Grecia, Spania, Portugalia. Vă amintiți de clasamentul Uniunii Europene, care împarte țările UE în trei: cele care au memorandumuri cu finanțatorii, cele care nu au, și cele care nu au dar ar putea să aibă, cum este cazul Franței. După cum am văzut în Grecia, cetățenii nu sunt deloc fericiți când vine vorba de memorandumuri.
Instituţiile europene sunt acuzate că îi îndepărtează pe cetăţeni de posibilitatea de a se implica în luarea deciziilor care privesc întregul bloc comunitar. Iar acest lucru, spun europenii, produce decalaje sociale.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Luca Niculescu: Care e azi proiectul european? La început era vorba despre pace și prosperitate. Acum pacea pare că există, prosperitatea nu este peste tot...
Jean Pierre Dubois: Nu trebuie neglijată pacea. Generațiile care nu am cunoscut al doilea război mondial avem tendința să credem că problema nu mai există. Dar dacă ne uităm în Ucraina, vedem că riscurile există. Totuși, sigur că în Uniunea Europeană este pace, și acest lucru este un câștig enorm. Pentru a avea însă pace în continuare, nu trebuie că nivelul de viață al oamenilor să scadă prea mult. Este adevărat, criza socială are și dimensiuni conflictuale. Există în Europa oameni care vor să utilizeze conflictele sociale pentru a relansa conflicte. Când îl aud pe prim- ministrul unei țări vecine dumneavoastră care spune că este premierul a 15 milioane de maghiari realizez că Ungaria nu are decât 10 milioane de oameni. Știu că prim-ministrul respectiv s-a referit și la România și Slovacia. Este un joc periculos să reactivezi visele de Ungaria Mare sau chiar România Mare. Există o legătură între păstrarea păcii și gestiunea corectă a chestiunilor sociale. Criză socială poate reactiva conflictele. Uniunea Europeană poate oare să garanteze un anume tip de societate în care libertățile, viața privată și datele personale sunt protejate, unde avem dreptul la educație și protecție socială și unde luptăm cu discriminările și rasismul mai mult decât în alte părți? Dacă putem să arătăm cetățenilor că Europa le poate da un răspuns pozitiv în această chestiune, ceea ce nu înseamnă că dispar națiunile, dar înseamnă un proiect de societate mai uman, cred că oamenii vor fi mai interesați. Dar pentru moment, ei nu văd asta.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
