Exclusiv Ce urmează pentru Cisiordania și Fâșia Gaza și cum arată ziua de după război. „Există un plan pentru reconstrucția Palestinei”
În Orientul Mijlociu, pacea pare o iluzie. Deși diplomația din foarte multe state este implicată în rezolvarea crizelor și războaielor care apar unele după altele, rezultatele sunt departe de așteptări. Situația din Fâșia Gaza este critică, israelienii spun că au dreptul să se apere, iar bătălia cu terorismul s-a transferat și pe teritoriul Libanului. Între timp, în Cisiordania, după atacul Hamas din 7 octombrie anul trecut, palestinienii și-au schimbat guvernul și încearcă la rândul lor, să vină cu soluții. Ministrul de Externe al Autorității Palestiniene, Varsen Aghabekian, a făcut prima sa vizită externă de când și-a preluat mandatul, în România, și a vorbit despre ziua de după război.
Un pas mare în relațiile palestiniene
Autoritatea Palestiniană, din Cisiordania și Hamas, din Fâșia Gaza au avut două viziuni diferite față de cum trebuie să se raporteze la relația cu Israelul, că să pună capăt ocupației israeliene și să formeze un stat pentru palestinieni. Dacă Fatah, partidul care guvernează teritoriile ocupate, a fost mereu pentru negocieri și alte metode pașnice de presiune, Hamas a ales, așa cum am văzut în 7 octombrie anul trecut, atacul direct asupra Israelului vecin. Mai trebuie spus că Fâșia Gaza nu era o zonă ocupată de israelieni, însă era o închisoare în aer liber, pentru că israelienii controlau intrările din Gaza. Am văzut consecințele atacului Hamas de anul trecut, în prezent Fâșia Gaza este o ruină. Ce urmează pentru palestinienii din cele două teritorii?
Cristina Cileacu: Dnă ministru, înainte de 7 octombrie 2023, relația dintre cele două partide principale ale populației palestiniene, vorbesc despre Fatah și Hamas nu era foarte bună. Războiul a schimbat ceva în această privință, având în vedere situația pe care o suportă acum toți palestinienii?
Varsen Aghabekian: Catastrofa care a lovit întreaga populație palestiniană din Gaza și efectul său de extindere asupra Cisiordaniei și probabil asupra zonei în ansamblu schimbă invariabil totul. Și astăzi, cred mai mult ca niciodată, noi, ca palestinieni, ne-am dat seama că singura cale de urmat este să avem un front unificat al tuturor palestinienilor, pentru a putea face față provocărilor viitoare. Provocările sunt foarte mari. Astăzi, ne confruntăm cu o catastrofă, o criză umanitară de o amploare masivă care poate fi înfruntată doar dacă suntem uniți. Și sperăm că ne îndreptăm în această direcție.
Cine va guverna Fâșia Gaza
Autoritatea Palestiniană are puteri reduse, iar în privința Fâșiei Gaza implicarea să era limitată. Hamas a reprezentat politica din Gaza și avea altă abordare. Condițiile crâncene impuse de riposta dură a Israelului, după ce luptătorii Hamas au măcelărit și au răpit cetățeni israelieni, pe 7 octombrie 2023, fac acum Fatah să se implice mai mult în sprijinul populației din Fâșie, care este lipsită de mijloacele de supraviețuire.
Cristina Cileacu: Situația din Gaza este extrem de rea, este critică, așa cum ați spus. Ce ajutor poate oferi guvernul din Cisiordania populației din Gaza?
Varsen Aghabekian: Autoritatea Palestiniană, cu directive din partea președintelui și a conducerii palestiniene, prim-ministrul, este foarte dornică în primul rând să oprească războiul. Nu se poate face prea mult dacă Gaza este bombardată și oamenii sunt măcelăriți zilnic. Așadar, prima prioritate este obținerea sprijinului internațional cât este posibil pentru a ajuta la oprirea acestui război și apoi, pentru ca Autoritatea Palestiniană să poată și să fie împuternicită să deservească și Fâșia Gaza. Autoritatea Palestiniană trebuie să intre în Fâșia Gaza, astfel încât să poate începe să evalueze amploarea pagubelor, care sunt nevoile imediate, care sunt nevoile pe termen mediu, care sunt nevoile pe termen lung și să poată fi mai aproape de propriul personal, care se află deja în Fâșia Gaza. Autoritatea Palestiniană nu a părăsit niciodată Fâșia Gaza. Personalul nostru a fost pe teren înainte de război, în timpul războiului și va continua să fie în Gaza după război. Deci, odată ce războiul se oprește și vom putea lucra în ambele părți ale statului Palestina, atunci ne putem gândi cum putem mobiliza personalul și să răspundem nevoilor imediate ale populației, care credem că vor fi extinse, deoarece amploarea pagubelor și distrugerii din Fâșia Gaza este de neimaginat. Și pentru orice autoritate pe cont propriu, va fi extrem de dificil să se așeze și să pună pe hârtie estimările acestor daune.
Ziua de după război
Sunt tot felul de idei pentru reconstrucția Fâșiei Gaza, care să fie implementate de a două zi după ce războiul din prezent se va încheia. Dar, din nou, este neclar dacă ce mai rămâne din Hamas în regiune va fi de acord cu propunerile Fatah, din Cisiordania. Mai mult, israelienii au și ei propriile idei, având în vedere că atacul de anul trecut a distrus bruma de încredere care exista între cetățenii celor două popoare. Așa că sunt multe întrebări fără răspuns, legate de ziua de după și o posibilă pace. În mod sigur niciuna dintre părți nu își va schimba mentalitatea față de restul, rămâne de văzut dacă măcar își va îmbunătăți atitudinea și vor pune toți pe primul loc viața civililor palestinieni și israelieni.
Cristina Cileacu: Înseamnă că Autoritatea Palestiniană are un plan pentru Fâșia Gaza după ce războiul se încheie?
Varsen Aghabekian: Da, planurile au fost elaborate și nu sunt schițe, ci sunt documente rulante, ceea ce înseamnă că sunt modificate pe măsură ce evoluțiile au loc pe teren. Fiecare minister și-a pus propriile planuri cu privire la modul în care va aborda ziua următoare și este un plan unificat pentru ziua de după (n.r. de după război), pentru reconstrucția Palestinei, care integrează planurile tuturor ministerelor. Deci exercițiul a fost realizat. Este un proces continuu. Dar da, suntem pregătiți. Suntem pregătiți, dar trebuie să fim împuterniciți să facem acest lucru și trebuie să putem face acest lucru.
Cristina Cileacu: Și Hamas este de acord cu aceste planuri?
Varsen Aghabekian: În ultimă instanță, Hamas are proprii săi oameni în Fâșia Gaza, iar oamenii sunt devastați, iar Autoritatea Palestiniană este responsabilă pentru poporul palestinian. Deci, într-un fel sau altul, va exista un acord a doua zi după (n.r. după război), cu toată lumea care va participa pentru a vedea cum poate fi gestionat acest lucru. Și sunt încrezătoare că Hamas va continua cu Autoritatea Palestiniană pe o singură linie.
Ostaticii israelieni, moneda de negociere
Răpirea cetățenilor israelieni și mutarea lor forțată în Fâșia Gaza a șocat întreagă lume. Felul în care populația palestiniană din Gaza lovea inclusiv cadavrele israelienilor uciși în atacul terorist din 7 octombrie 2023, este o dovadă de ură profundă între cele două popoare. Reacția Israelului continuă să fie una de o duritate extremă, numărul uriaș de victime palestiniene este la fel de șocant. 101 ostatici israelieni sunt încă ținuți captivi în Gaza. Eșecul negocierilor pentru eliberarea lor nu face decât să motiveze Israelul să susțină războiul, iar consecința imediată înseamnă și mai mulți palestinieni uciși în bombardamente.
Cristina Cileacu: Benjamin Netanyahu spune că Israelul nu va opri războiul din Gaza până când ostaticii care au fost luați de Hamas anul trecut, pe 7 octombrie, nu vor fi eliberați. Este Autoritatea Palestiniană angajată în vreun fel cu Hamas și alți negociatori din zonă, pentru a ajuta la eliberarea ostaticilor israelieni din Gaza?
Varsen Aghabekian: Sunt mai multe entități care sunt angajate pe acest front, dar Netanyahu poate spune oricând orice vrea. Este evident că Netanyahu vrea să extindă acest război, mai degrabă decât să-l oprească. Nu este vorba de eliberarea ostaticilor, pentru că, chiar dacă ostaticii vor fi eliberați mâine, este discutabil dacă Netanyahu va opri acest război, deoarece ceea vine de la Netanyahu și guvernul său dominat de coloniști de dreapta reflectă o ideologie de expansiune, o ideologie a hegemoniei în întreaga regiune. Și, de fapt, hărțile pe care le-au prezentat recent, fie că este Netanyahu, care le prezintă de ceva timp, fie Smotrich (n.r. ministrul de finanțe israelian), care a spus recent că nu este vorba doar Fâșia Gaza sau Cisiordania ca fiind aspirația noastră, ci mult mai departe, să mergem în părți din Iordania, probabil întreaga Iordania, părți din Siria, părți din Liban, părți din Irak și chiar în Arabia Saudită. Deci cred că va fi nevoie de mult mai mult decât problema ostaticilor, pentru a-l opri pe Netanyahu și aspirațiile sale.
Cristina Cileacu: Dar ar putea fi o modalitate de a pune capăt sau cel puțin de a încerca să se pună capăt războiului, eliberarea acestor ostatici?
Varsen Aghabekian: Eliberarea ostaticilor este un lucru, dar din nou, orice discuție despre eliberarea ostaticilor ar trebui să fie în paralel cu discuția despre eliberarea ostaticilor palestinieni. Și spun ostatici pentru că avem peste 11.000 de palestinieni reținuți ilegal în lagărele de detenție israeliene. Cei mai mulţi dintre ei au fost reţinuţi fără nicio acuzaţie. Deci, dacă vorbim despre eliberarea ostaticilor, cred că ar trebui să fie peste tot, pentru toată lumea.
Planurile Israelului pentru Gaza
Zonă de tampon. Asta pare să își dorească israelienii să facă din nordul Fâșiei Gaza. Distrugerea aripii militare a organizației Hamas nu este suficientă, în viziunea Israel, având în vedere instabilitatea securității din zonă. Dacă planul devine realitate, înseamnă că pe mica fâșie de pământ de pe malul Mediteranei se va reduce aria unde poate locui populația palestiniană. Adică, închisoarea în aer liber care era Gaza, va avea "o curte" subdimensionată pentru câți oameni trăiesc acolo. Indiferent de implicările internaționale, Benjamin Netanyahu, premierul Israelului, pare hotărât să nu cedeze și să își ducă planurile, oricare ar fi ele, la capăt. Un lucru este sigur, palestinienii vor fi cei dezavantajați.
Cristina Cileacu: Israelul nu prezintă planuri clare pentru Gaza, pentru ziua de după, de după posibilitatea de a pune capăt războiului. Dar ce vedem acum, așa cum este vizibil acum, se pare că partea de nord a Gazei nu se va mai întoarce niciodată la palestinieni. Care este părerea dvs despre asta? Adică, cum puteți lucra în continuare în aceste condiții?
Varsen Aghabekian: Asta este ceea ce vedem ca fiind în curs de dezvoltare pe teren. Dar din nou, acesta este Netanyahu și aspirațiile sale. Dar Mahmoud Abbas (n.r. președintele Autorității Palestiniene) este foarte clar în acest sens. Și a spus asta foarte clar la Națiunile Unite. El a spus că, dacă vom ajunge la un acord, vor fi toate teritoriile palestiniene, nici măcar un centimetru, a spus asta foarte clar, și lumea și comunitatea internațională în general trebuie să pună în aplicare acest lucru. Ei trebuie să găsească instrumente la Națiunile Unite care, dacă este necesar, să oblige Israelul să respecte dreptul internațional, pentru că dacă vrem pace în regiune, vrem pace bazată pe dreptul internațional. Și dreptul internațional este foarte clar despre ce este pacea. Vorbește despre două state, vorbește despre statul Palestina ca fiind 22% din teritoriu, care include toată Gaza, Ierusalimul de Est și Cisiordania, fără ca nicio parte să fie luată. Deci, dacă vrem să vorbim despre ziua de după, sunt reguli pentru ziua de după și aceasta ar trebui să satisfacă și nevoile palestinienilor, care au fost grav afectați și devastați de peste un an acum.
Un guvern nou în Cisiordania
Noul guvern de la Ramallah al Autorității Palestiniene este unul tehnocrat. Principalul său obiectiv este încetarea războiului din Gaza, dar și ideea importantă a unirii populației palestiniene din cele două teritorii sub o guvernare unică. De aceea, în noul executiv au fost numiți și miniștri din Gaza.
Cristina Cileacu: Acum aveți un nou guvern ca Autoritate Palestiniană în Cisiordania și printre ei este un guvern tehnocrat, în primul rând, și printre colegii dvs. aveți și cinci miniștri din Gaza. Cum lucrați? Din Ramallah, de unde, adică, care este modul în care funcționează acest guvern?
Varsen Aghabekian: Toți miniștrii au sediul în Ramallah, dar avem filialele noastre și avem oamenii noștri în diferite părți ale Cisiordaniei și din Fâșia Gaza. De exemplu, ministrul sănătății are oameni din minister care lucrează la fața locului în Gaza. Când au avut această campanie de poliomielită, campania de vaccinare, personalul ministerului, medicii, asistentele medicale, asistenții sociali, toți împreună lucrau la campanie. Așa că lucrăm de la distanță cu oamenii noștri din Fâșia Gaza. Dar sunt sigur că odată ce vom putea intra în Gaza, lucrurile se vor mișca diferit.
Viața din teritoriile ocupate
Cisiordania este delimitată de Israel de un gard de beton înalt de 9 metri. Iar pe teritoriile unde Autoritatea Palestiniană ar trebui să guverneze, sunt construite multe colonii israeliene, care practic fură din pământul palestinienilor. Situația dintre coloniști și locuitorii din teritoriile ocupate nu a fost niciodată una calmă, iar înainte de atacul Hamas din 7 octombrie 2023, grupări ale coloniștilor israelieni aveau obiceiul să hărțuiască populația palestiniană din Cisiordania.
Cristina Cileacu: Cum este situația din Cisiordania? Pentru că, desigur, după atacul din 7 octombrie anul trecut, Cisiordania a fost închisă, a fost sigilată. Și chiar înainte de atacul Hamas asupra Israelului, în Cisiordania,am văzut atacuri ale coloniștilor împotriva populației civile din Cisiordania. Cum este acum situația acolo?
Varsen Aghabekian: Situația este foarte amenințătoare, pentru că în Cisiordania, ne confruntăm cu armata, forțele armate obișnuite de ocupație israeliană și ne confruntăm și cu, coloniștii. Și acești coloniști și-au intensificat atacurile asupra Cisiordaniei. I-am văzut arzând livezi, atacând ferme, otrăvind vite, atacând mașini, trecători și așa mai departe. Violența lor se intensifică zi de zi pentru că au primit undă verde de către oamenii din guvern. Aveți miniștri care sunt ei înșiși coloniști, iar acești coloniști susțin populația coloniștilor din Cisiordania. Deci avem coloniștii și armata. Avem o mulțime de restricții, mai mult decât înainte de 7 octombrie, punctele de control au crescut, zonele de închidere au crescut invadările sau incursiunile în zona A, care este total sub control palestinian au crescut, avem incursiuni în taberele de refugiați, atacuri aeriene asupra taberelor, zilele trecute mai mult de o duzină de oameni au fost uciși de un atac aerian în taberara din Tulkarm deci, situația din Cisiordania este la fel de amenințătoare ca și în altă parte.
Cine câștigă când nimeni nu cedează
Cristina Cileacu: Având aceste atacuri: mai întâi am avut, desigur, ocupația israeliană și atacurile coloniștilor împotriva palestinienilor din Cisiordania. Apoi am avut atacul Hamas asupra Israelului. Încrederea, nivelul de încredere dintre palestinieni și israelieni, oricât de scăzut a fost, cred că a dispărut între timp. Cum vedeti situația pe termen lung? Pentru că niciuna dintre aceste două populații, israelienii sau palestinienii, nu va renunța vreodată la ideea de a avea fiecare propriul stat. Cum vedețe pe termen lung ideea de a trăi împreună, pentru că nimeni nu va părăsi zona?
Varsen Aghabekian: Nivelul de încredere, da, este la cea mai scăzută cotă. Dar, în ultimă instanță, nu plecăm nicăieri ca palestinieni și am spus asta.
Cristina Cileacu: Și nici israelienii.
Varsen Aghabekian: Și nici israelienii nu vor pleca nicăieri. Trebuie să începem să credem că acest pământ va avea ambele popoare. Un popor și-a creat deja statul prin partiție, prin munca la ONU și își construiesc statul de ceva timp. Acum, este timpul ca cealaltă parte să-și construiască propriul stat, ca palestinieni. Deci, până când toată lumea nu va respecta dreptul internațional, această problemă nu va fi rezolvată. Palestinienii au spus de când au început procesul de negocieri, nu vom recurge la violență, ci vom accepta ceea ce spune legea internațională. Și astăzi, Curtea Internațională de Justiție a spus acest lucru foarte clar. Acesta a spus că această ocupație este ilegală, trebuie încetată și trebuie luate măsuri și pentru încetarea ocuăpației în termen de 12 luni. 123 de țări s-au adunat în spatele hotărârii Curții Internaționale de Justiție, sperăm că alte țări vor veni și vor spune că aceasta este singura cale de rezolvare a acestei probleme, și singura modalitate de a face acest lucru este ca statul Palestina să fie creat pe cele 22% din teritoriu, așa cum este recunoscut la ONU, și să trăiască în pace și siguranță, umăr la umăr lângă vecinul său, Israel. Și acest lucru se va întâmpla pentru ca ambele state să trăiască în securitate, dacă se lucrează la securitatea ambelor state. Nu poate fi un stat sigur, în timp ce celălalt stat este nesigur.
Normalizarea relațiilor, în Orientul Mijlociu
Terorismul este blestemul Orientului Mijlociu. Pe de o parte sunt state care îl susțin și îl finanțează, pe de altă parte sunt țări care suferă masiv de pe urma lui. Nimeni nu vrea terorism, dar acest fenomen oribil continuă să existe în regiune și chiar să fie exportat în toată lumea. Normalizarea relațiilor dintre arabi și israelieni a fost începută la propunerea fostului președinte american, Donald Trump. Atacul Hamas din 7 octombrie 2023 a încetinit procesul, dar nu l-a oprit. Ideea nerostită a Acordurilor Abraham este că statele care au relații economice solide vor fi mai puțin dispuse să înceapă războaie între ele. Până atunci însă, ne uităm la ce se întâmplă în Orientul Mijlociu și continuăm să ne întrebam dacă pacea este doar o iluzie pentru regiune.
Cristina Cileacu: Și cum rămâne cu ajutorul pe care l-ați primit de la alte state arabe, având în vedere situația de acum în întregul Orient Mijlociu? Cu implicarea? Am văzut Acordurile Abraham, de exemplu. Israel, înainte de 7 octombrie, a început să se reangajeze cu unele țări arabe. Între timp, desigur, aveți sprijinul tuturor statelor arabe din regiune. Iranul se agită, de asemenea, peste toată această situație și creează propriile probleme în ele. Vedeți în toată această, nu știu, dezordine, să o numim foarte simplu, este vreun fel de lumină care să apară în curând?
Varsen Aghabekian: Personal sunt o persoană foarte optimistă, în ciuda durității și a dificultăților. Nu cred că arabii îi vor părăsi pe palestinieni. Cred că sunt multe eforturi diplomatice la nivel politic, la nivel de diplomație internațională, din diferitele capitale arabe. Arabii, în cele din urmă, dacă este pace între Israel și Palestina, normalizarea ar fi un lucru firesc de făcut. Dar a normaliza relațiile cu o țară care ocupă un alt popor arab, nu are sens. Deci, ceea ce cerem este, în primul rând, ca Israelul să respecte dreptul internațional și să permită materializarea statului palestinian. Și atunci normalizarea va fi un dat, va fi o dezvoltare naturală. Și aș dori să reamintesc de Inițiativa Arabă de Pace, din 2002, care a spus și a dat Israelului normalizarea relațiilor pe un platou de argint, dacă statul Palestina este înființat și trăiește în pace și securitate în vecinătate. Deci, odată ce se întâmplă acest lucru, cred că este în interesul întregii regiuni.
Editor : Loredana Bancăș
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
