Ambasadorul Marocului: Puţini ştiu că România a contribuit la creşterea elitei pe care o avem acum în sistemul nostru de guvernare
Uniunea Europeană se întoarce spre Africa, pentru că acolo este foarte mult potenţial, nu doar probleme. Dintre statele africane, Regatul Marocului este cel mai apropiat de Europa şi, în acelaşi timp, are cea mai mare influenţă pe continentul african. În toată această ecuaţie, România este într-o poziţie privilegiată. „În urmă cu 50 de ani aveam sute de profesori români în şcolile noastre. Puţini ştiu că România a contribuit la creşterea elitei pe care o avem acum în sistemul nostru de guvernare şi în instituţii”, spune Hassan Abouyoub, amabasadorul Marocului la Bucureşti, într-un interviu la „Pașaport diplomatic”.
Anul trecut, cu puţin timp înainte de vizita în România, Papa Francisc a vizitat în premieră o şcoală de imami, adică de preoţi musulmani. S-a întâmplat în Maroc, ţară unde a fost invitat chiar de regele Mohammed VI. De ce este important acest amănunt? Pentru că acolo se învaţă islamul moderat, se fac eforturi pentru combaterea fundamentalismului şi se promovează toleranţa religioasă. Regatul Marocului este diferit de restul statelor din Africa, iar latura religioasă a diplomaţiei sale este foarte importantă pentru stoparea răspândirii curentelor radicaliste pe continentul african.
Cristina Cileacu, jurnalist Digi24: Dle ambasador al Marocului, bine aţi venit la „Paşaport diplomatic” şi bine aţi venit în România, acesta este primul interviu de când aţi ajuns.
Hassan Abouyoub, ambasadorul Marocului în România: Mulţumesc foarte mult pentru invitaţie.
Cristina Cileacu: Se spune că din Maroc se văd luminile Europei, deci suntem foarte aproape, dar în acelaşi timp suntem destul de diferiţi. Marocul este diferit şi faţă de ţările din Africa şi față de ţările arabe, de asemenea. De ce atât de multe diferenţe?
Hassan Abouyoub: Este vina istoriei. În termenii civilizaţiei, noi suntem cea mai apropiată ţară, cea mai apropiată regiune de Europa, cu legături istorice, suntem un creuzet. Istoria Marocului are multe influenţe, din Africa, evident, din partea fenicienilor, vizigoţii, ostrogoţii, Roma etc. Deci, împărtăşim multe valori comune, ADN, cu Europa. Şi bineînţeles, cu lumea arabă. Marocul, aşa cum este stipulat şi în Constituţia noastră, este o ţară cu multiple identităţi. Este ceva foarte clar: suntem arabi, suntem berberi, suntem mediteraneeni, suntem africani, avem origini evreieşti, aşa cum scrie în Constituţie, deci toate acestea sunt foarte importante ca să explicăm că suntem unul dintre cele mai vechi state de la Mediterană.
Marocul, partener al NATO
Marocul este aliat non-NATO important. Şi-a câştigat acest statut pentru că împărtăşeşte aceeaşi viziune de securitate precum membrii aliaţi. Iar în regiunea din Nordul Africii, Maroc este văzut ca un foarte important factor de stabilitate.
Cristina Cileacu: Marocul este cunoscut pentru că este un aliat puternic al SUA, dar în regiune sunt de asemenea interesele Rusiei şi Chinei. Deci, unde se situează ţara dvs în acest creuzet de interese?
Hassan Abouyoub: Cred din nou, din cauza istoriei noastre, îmi amintesc mereu că prima noastră ambasadă în străinătate a fost în jurul anului 1600. Aşa că noi avem un fond ascuns, dacă vorbim despre relaţiile internaţionale. Asta înseamnă că de la începutul erei noastre de independenţă, din 1956, am ales să nu fim aliniaţi. Avem relaţii excepţionale cu SUA, suntem un aliat non-NATO, dar avem relaţii de aceeaşi calitate cu China, cu Rusia, cu Europa, evident, principalul nostru partener, pentru că noi credem în faptul că statul de drept la nivel internaţional este sigura soluţie să facem relaţiile dintre ţări, oameni, culturi să supravieţuiască problemelor uriaşe pe care omenirea le-a avut de înfruntat în ultimul secol. Aceasta este credinţa noastră profundă, care este exprimată şi în sistemul ONU şi cred că Marocul este una dintre puţinele ţări care nu şi-a schimbat părerea în ceea ce priveşte regulile internaţionale. Niciodată. În ciuda tuturor situaţiilor conflictuale pe care le trăim în regiunea noastră. Este una dintre specificităţile noastre, suntem deschişi tuturor curentelor, avem mai mult de 50 de acorduri de liber-schimb în toată lumea. Este un caz unic în regiune. Nu facem paradă de relaţiile noastre comerciale internaţionale, este credinţa puternică, că statele-naţiune, aşa cum au fost ele desenate de faimosul Tratat de la Westfalia, nu mai sunt valide. Noi credem cu tărie acest lucru.
Conflictele din ţările africane sunt mai rar aduse în atenţia presei din Estul Europei, dar ele există şi se desfăşoară din păcate. Influenţa marilor puteri nu ajută prea mult la soluţionarea lor, deşi din cauza acestor războaie creşte de pildă migraţia ilegală în Europa, deci suntem afectaţi.
Nelson Mandela a fost găzduit de Maroc
Cristina Cileacu: Pentru că diplomaţia este un avantaj pentru ţara dvs, pentru că nu aveţi prea multe resurse, care este implicarea Marocului în ajutarea vecinilor, pentru că sunt foarte multe conflicte în jurul dvs şi din acele conflicte rezultă şi multă migraţie, iar asta afectează şi regiunea, şi Europa.
Hassan Abouyoub: Marocul are rădăcini adânci în Africa. Dacă luăm istoria modernă, Marocul a fost unul dintre factorii majori din mişcările de independenţă (n.r. din Africa). Puţini ştiu că Mandela a fost găzduit de Maroc, la începutul anilor 60, iar Marocul este pricipalul furnizor de susţinere pentru mişcarea lui Mandela. Şi am făcut la fel aproape peste tot, pentru că noi credem că Africa ar trebui să îşi ia destinul în propriile mâini.
Bineînţeles, implicarile noastre au fost diferite. De exemplu, în menţinerea păcii, încă de la începutul independenţei noastre, am fost alături de ONU în Congo. Avem un fel de rol intelectual şi educaţional în Africa. Această influenţă este mai mare decât PIB-ul nostru, datorită acestei componente importante, istoria, cum am spus deja. Suntem o naţiune, cel puţin ca ţară musulmană, de 1400 de ani. Acest lucru are un impact major asupra altor relaţii pe care le avem, are un impact asupra întregului Magreb.
De ce regiunea Magreb nu se construieşte, nu se integrează? Pentru că alegerile pe care le-am făcut, care au fost destul de liberale, îndreptate împotriva celor non-liberale din zilele de început de independenţă, au creat această atmosferă de conflict cu fraţii noştri din Algeria şi acel conflict istoric pe care l-am avut cu regimul Gaddafi. Dar credem şi este o alegere constantă că integrarea Magrebului şi integrarea Africii este obligatorie.
Nu există vreo soluţie pentru Africa bazată doar pe naţiuni. Politicile, reformele, construirea de capacităţi pot fi realizate doar cu un efort colectiv. Este păcat că pierdem foarte mult timp în Magreb. Este păcat că în Africa, proiectul comun al africanilor pentru propriul lor destin este încă în urma aşteptărilor pe care le avem. Nu cred că putem importa tehnologie pur şi simplu, nu putem importa soluţii de-a gata, trebuie să ne reinventăm. Şi avem foarte multe resurse, vreau să spun resurse umane să facem asta. Noi credem cu tărie în acest lucru. Poţi vedea asta în Maroc în fiecare zi.
Cât de controlat este radicalismul în Maroc? „Le reprocesăm creierele”
Terorismul şi religia sunt conectate. Această legătură este puternică, iar statele afectate cel mai mult de teroare încearcă să educe populaţia să urmeze un alt model de viaţă: moderaţia.
Cristina Cileacu: Ţara dvs este binecunoscută în lumea serviciilor secrete pentru eficienţa în lupta împotriva terorii. Iar serviciile marocane lucrează cu diferite servicii secrete din toată lumea, ca să lupte împotriva acestei probleme. Dar în ţară aveţi şi oameni care au luptat în războaiele din Siria şi Irak. Ce se întâmplă acum cu ei şi cât de controlat este radicalismul în Maroc?
Hassan Abouyoub: O întrebare foarte interesantă, care mă duce din nou în istoria Africii.
Cristina Cileacu: Totul vine din istorie, dle ambasador.
Hassan Abouyoub: Nu doar, vin şi din relaţia cu Europa. Marocul, dacă trebuie să explic care este harta islamului, este cea mai vestică ţară, geografic vorbind. Şi din cauza istoriei noastre cu Spania, mă refer la Spania toleranţei şi dialogului, din secolele 13-14, avem o tradiţie de abordare ortodoxă a islamului, care este cel mai deschis islam.
Cristina Cileacu: Secular.
Hassan Abouyoub: Da. Deschis spre toate indentităţile, toate religiile şi regele este Comandantul Credincioşilor, asta înseamnă că regele, în această capacitate, are responsabilitatea să protejeze toate religiile, în special pe cele monoteiste. Dacă mergi în Maroc, ai biserici ortodoxe, ai sinagogi şi nu este nevoie să pui poliţia să le protejeze. În memoria şi comportamentul colectiv este ceva normal şi datorită acestui fapt, relaţia noastră cu islamul, în special în actuala Constituţie, este separarea religiei de politică, liderul religios, de rege. Regele este garantul unităţii islamului nostru. Datorită acestui lucru am fost în stare să dezvoltăm un model marocan, să educăm oamenii să nu cadă în islamul radical sau să fie victimele acestui islam radical multinaţional. Pregătim mulţi imami africani, lideri din societatea civilă şi facem asta şi în Europa, pentru simplul motiv că ne cunoaştem religia şi Europa nu a investit suficient în înţelegerea limbii arabe, araba nu este limba care să fie promovată semnificativ în universităţile europene.
Cristina Cileacu: Nu este o limbă simplă, dacă pot ...
Hassan Abouyoub: Nici franceza nu este pentru marocani, berberi, arabi... Deci, am dezvoltat acest model şi datorită acestei experienţe am fost capabili să-i luăm pe aceşti marocani radicalizaţi şi violenţi şi să-i transformăm în promotorii acestui islam. Le reprocesăm creierele. Acum avem foşti prizonieri în puşcăriile noastre, din cauza actelor teroriste pe care le-au comis, dar care acum conduc procese despre cum să fii moderat, procese de implementare a modelului marocan de islam.
Cristina Cileacu: Dar, scuze de întrerupere, nu este simplu să schimbi mentalităţi, iar războaiele din Siria şi Irak sunt recente şi nu este o chestiune de câţiva ani să schimbi ceea ce crede cineva.
Hassan Abouyoub: Ai avea dreptate, dacă ar fi un război intern, dar avem de a face cu războaie prin interpuşi, în Irak, în Siria, acum în Libia. Sirienii sunt sirieni. Cei care sunt manipulaţi, finanţaţi şi susţinuţi de puterile mari sunt, între paranteze, cei care preiau „chiria” oferită de superputeri.
Cristina Cileacu: Dar vorbeam despre marocanii care s-au radicalizat şi au luptat alături de Daesh.
Hassan Abouyoub: Aceşti oameni, mare parte dintre ei, apropo, sunt născuţi în Europa. Noi nu am avut prea mulţi oameni, aşa cum au avut alte ţări din regiune. Dar vorbesc despre marocanii din Maroc care au luat decizia de a fi violenţi şi să provoace acte teroriste în Casablanca, în Marrakesh etc. Pe aceştia îi reprogramăm şi ei n-au nimic împotrivă. Iar aceasta este soluţia.
„Minţile noastre nu sunt pregătite să facă faţă reţelelor sociale”
Cristina Cileacu: Dacă vorbim despre mentalităţile vestice şi regiuni precum Africa de Nord şi Maroc, în ţara dvs trăiesc un număr mare de tineri şi generaţia tânără foloseşte reţelele sociale, este stilul lor de viaţă, este parte din genetica lor. Dar este o problemă dacă vorbim despre folosirea reţelelor sociale în ţara dvs, dacă vorbim despre reţele şi politică. Există această sensibilitate legată de libertatea de exprimare legată de politica ţării pe reţelele sociale şi au fost arestaţi oamenii care au făcut asta. Explicaţi din acest punct de vedere, al unui marocan, vorbeam despre diferenţele de mentalitatea vestică şi cea din nordul Africii. De ce este aşa o mare problemă?
Hassan Abouyoub: Aceasta este o chestiune valabilă în toată lumea. În ceea ce priveşte vestul versus non-vestici mereu am această declaraţie ironică: noi suntem Vestul.
Cristina Cileacu: Magreb înseamnă „vest” în limba arabă.
Hassan Abouyoub: Noi suntem Vestul, voi sunteţi Estul. Creştinismul a apărut în Est. Perioada Renaşterii a fost datorată muncii uriaşe făcute de trei comunităţi religioase din Andaluzia. Fără traducerile din greacă a filosofiei şi ştiinţei făcute de savanţii noştri din Toledo, Granada şi din alte părţi, de cei care au venit din Damasc în acest creuzet, au creat bazele a ceea ce se numeşte civilizaţia vestică. Îmi pare rău să spun asta. În Maroc suntem relaxaţi când facem faţă acestor disturbări, mă refer la reţelele sociale care schimbă faţa politicii. Din cauza reţelelor sociale conducerea este pierdută. O conducere nu poate supravieţui pe termen lung din cauza presiunii venite dinspre televiziuni individuale, diferite sisteme de emisie, pentru că telefonul tău smart poate înlocui reţele de tv, comunicaţii şi telecomunicaţii. Problema o împărţim cu toate naţiunile din lume, minţile noastre nu sunt pregătite să facă faţă reţelelor sociale. Statele, de la nord, la sud, est, vest, au eşuat să joace şi să controleze aceste revoluţii incredibile şi din această cauză modelele democratice sunt expuse unor provocări mari, statele naţionale, la fel şi conducerea, aşa cum era intenţionată în era Westfaliană, este sub o mare ameninţare.
Relația Maroc - România
Cristina Cileacu: Sunteţi ambasadorul Regatului Maroc în România şi trebuie să vă întreb ce planuri aveţi pentru misiunea de aici?
Hassan Abouyoub: Avem sentimentul puternic că România, din punctul de vedere al geografiei, istoriei, este o platformă importantă pentru abordarea noastră globală pentru piaţa largă a Uniunii Europene. Am avut relaţii excelente în trecut cu toate aceste foste ţări est-europene. Cred că este timpul să reînnoim aceste parteneriate. Spun asta pentru că avem multe de făcut ca Maroc, aici. Suntem încă principalul vostru partener în Africa, eram mai mult decât atât. Eram mai mult de atât şi luam în calcul că Uniunea Europeană nu poate fi limitată la ceea ce de Gaulle numea „de la Atlantic la Urali”.
Uniunea Europeană cuprinde şi zona mediterană, întreaga zonă mediterană. Securitatea UE depinde de faptul dacă UE va fi suficient de înţeleaptă să integreze acest fond strategic în ecuaţia de securitate. Iar aici, datorită independenţei şi neutralităţii României în această regiune, puteţi juca un rol important. Aşa că încerc să-i conving pe bunii mei prieteni din România să se uite mai mult spre sud şi să se deschidă mai mult înspre economie, tehnologie şi educaţie culturală.
Şi sunt fericit să spun că avem mulţi studenţi marocani în România, că sunt fericiţi aici, cum şi noi am fost fericiţi în urmă cu 50 de ani să avem sute de profesori români în şcolile noastre. Şi este fantastic, pentru că acestea au creat o legătură incredibilă între oameni. Puţini români ştiu acest lucru, este păcat, dar România a contribuit la creşterea elitei pe care o avem acum în sistemul nostru de guvernare şi în instituţii.
Editor web: Luana Păvălucă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
