PAȘAPORT DIPLOMATIC. Abdallah Abu Rahma apără drepturile omului dincolo de zidul din Cisiordania
Nouă ani de proteste neîntrerupte și mutarea zidului de pe pământurile lor. Oamenii din satul palestinian Bil'in au atras prin determinarea lor atenţia comunităţii internaţionale. Lupta pentru teren este continuă în Cisiordania iar, singurii care au reuşit să obţină o victorie recunoscută sunt cei care au protestat paşnic.
Zidul care separă Cisiordania de teritoriul israelian este, de fapt, un complex format din plăci de beton, garduri, sârmă ghimpată, fâşii de nisip, zone cu monitorizare electronică, drumuri de patrulare şi zone-tampon între zid şi gard.
Lungimea zidului este de aproximativ 700 de kilometri, de 4 ori mai mare decât lungimea fostului zid de la Berlin.
Trecerea de o parte şi de altă a zidului se face prin porţi controlate de militari israelieni. În funcţie de zona unde locuiesc, palestinienii au acte de identitate de categorii diferite, care reglementează unde au acces şi unde nu.
„Acest loc este intrarea spre Ierusalim şi aceasta este una dintre porţile pe care israelienii le-au pus aici pentru a îi opri pe palestinieni şi pentru a le verifica cărţile de identitate. Dacă sunt din Cisiordania nu li se permite să intre pe teritoriul israelian. Doar israelienii şi cei din Ierusalim, care au carte de identitate de culoare albastră, nu cel de culoare verde, cum avem noi, doar aceştia au voie în această zonă înconjurată de un zid foarte lung”, spune Abdallah Abu Rahma, un apărător al drepturilor omului din Bil'in.
„Există acest zid în jurul Cisiordaniei şi nu este permis nimănui să treacă dincolo de zid. Este un sistem complicat, cu electricitate, cu camere şi cu pereţi înalţi peste care este foarte greu să treci. De aceea au făcut aceste porţi, sau puncte de trecere de frontieră, una dintre ele este cea de aici de la Kalandia. Pe lângă aceastea, cel mai cunoscut şi mai mare spital în Ierusalim şi mulţi pacienţi care trebuie să meargă acolo au nevoie de permise, de ambulanţe”, adaugă acesta.
O zonă de rezistență
Activistul nu este de acord cu cei care spun că încetarea acestor atacuri teroriste s-a produs pentru că a apărut zidul.
„Credem că nu este adevărat. Au spus lumii şi media că acesta este un zid făcut din motive de securitate, dar de fapt ei doar confiscă tot mai mult pământ, mai mult de 13% din pământul din Cisiordania este după acest zid. Dacă ar fi fost şi ar fi, aşa cum spun ei, pentru motive de securitate, de ce nu l-au construit la graniţa lor? La graniţele stabilite la 4 iunie 1967, după al doilea război dintre arabi şi israelieni. Dar l-au pus pe terenul nostru, în Cisiordania, încearcă să ne distrugă vieţile pentru că acest teren de dincolo de zid este bogat în apă, în gaz, petrol, plin de resurse naturale, bun pentru agricultură şi este important pentru noi să îl folosim”, acuză Abdallah Abu Rahma.
„Dar au pus zidul aici pe terenul nostru şi au început să construiască colonii. Dacă ar fi vorba despre securitate, ar fi putut să pună zidul aproape de oraşele lor, sau aproape de coloniile pe care le-au construit. Nu să îl pună aici şi să înceapă să construiască mai multe colonii aici. Pentru aceasta noi considerăm că nu este un zid de protecţie, este un zid economic, este pentru a confisca pământul şi pentru a ne face viaţa tot mai complicată, ca să ne forţeze să plecăm de pe pământul nostru şi de asemenea din Cisiordania”, susține activistul pentru drepturile omului.
Protestele degenerează deseori în lupte între demonstranţii palestinieni şi forţele de ordine israeliene. Deşi militarii israelieni folosesc arme cu gloanţe de cauciuc şi gaze lacrimogene, protestatarii sunt deseori răniţi. Cu toate acestea, ei revin în mod regulat să protesteze.
Abdallah Abu Rahma explică și de ce punctul de control Kalandia este considerat o zonă a rezistenţei palestiniene.
„Pentru că un număr mare de oameni au de suferit din cauza acestui zid şi al acestui punct de control. Şi aceşti oameni încearcă să sublinieze suferinţa lor, protestează în semn de refuz a ceea ce aduce acest zid şi ocupaţia. Şi tot aici este şi tabăra de refugiaţi Kalandia, unde sunt oameni care au fost deportaţi acum 65 de ani de pe terenurile lor, în 1948. Şi pe lângă acest lucru mai au şi zidul. Sunt mii, sute de mii de oameni care au de suferit din cauza acestui punct de control şi de aceea sunt foarte des ciocniri în zonă, mai ales vinerea. Vin, încearcă să treacă dincolo de zid, spre Ierusalim şi soldaţii îi opresc, îi împuşcă şi încep bătălia aici, în această zonă”, spune activistul pentru drepturile omului.
Printre noile metode de luptă se numără graffitiurile, pe care le-am văzut şi la Kalandia. În fiecare zi apar noi desene pe ziduri, fiecare dintre ele reprezintă ceva aparte.
„Este un alt fel de exprimare legată de refuzul zidului, un alt fel de rezistenţă non-violentă, desenăm pe zid. Ceea ce am desenat este personajul Handala. Acesta este un simbol al Palestinei, o caricatură, un personaj care refuză să privească la ceilalţi şi stă cu spatele la toată lumea în semn de protest. Vom putea să vedem faţa lui Handala după ce Palestina nu va mai fi un teritoriu ocupat. Prin prezenţa lui ne exprimăm suferinţa şi nu vrem să ne bucurăm cât timp suferim din cauza sistemului ocupaţional şi în mod deosebit din cauza zidului”, explică Abdallah Abu Rahma.
„În spatele acestui zid este pământul nostru. Este vorba despre mai mult de 25% din terenurile noastre în spatele acestui zid. Şi înainte, strămoşii noştri depindeau de resursele de dincolo de zid şi de livezile de măslini care acum sunt tot acolo. Acum acest zid este între noi şi pământul nostru”, mai spune acesta.
„Dacă vorbim despre graniţele din 1967, linia verde este mai departe de aici cu 4 km. Asta înseamnă că aceste construcţii sunt ridicate în Cisiordania. Acestea sunt pe teritoriul nostru, nu în spatele graniţei originale. Asta se aplică în această zonă din jurul satului meu, dar şi pe tot teritoriul Cisiordaniei cam 13% din pământuri sunt în spatele zidului. Iar acest pământ este prea important pentru palestinieni, prea important pentru viitorul ţării noastre, pentru că toate resursele noastre sunt în spatele acestui zid”, adaugă activistul pentru drepturile omului.
„Putem trăi împreună, palestinienii cu israelienii”
Chiar şi în interiorul zidului, pe teritoriul Cisiordaniei, există trei zone, în interiorul cărora palestinienii au grade diferite de autonomie în faţa autorităţilor israeliene. Abdallah Abu Rahma spune care ar fi soluţia care i-ar mulţumi.
„În primul rând să înlăturăm acest sistem, zidul, punctele de control, drumurile separate, toate acestea. Visul meu este să trăiesc aici în pace, fără nicio problemă. Putem trăi împreună, palestinienii cu israelienii. Vinerea sunt şi câţiva israelieni care vin să protesteze alături de noi, în acţiunile noastre. Nu avem nicio problemă cu ei. Avem probleme doar cu soldaţii şi coloniştii care ne-au luat pământul. Din această cauză, visul meu de a trăi împreună, fără nicio problemă, fără ocupaţie, fără luptă, fără sânge, aceasta este visul meu: să îndepărtăm zidul, să trăim pe pământul nostru”, afirmă activistul pentru drepturile omului.
Bil'in este însă şi locul în care protestul nonviolent şi acţiunile juridice au condus la rezultate. În 2007, curtea supremă israeliană a decis mutarea unei porţiuni de 1,7 kilometri de zid în afara locului unde a fost amplasat iniţial. Deşi decizia a fost aplicată câţiva ani mai târziu, fermierii palestinieni şi-au recăpătat zeci de hectare de teren pierdut anterior.
Datorită unei strategii bazate pe idei creative, protestele vor continua. „Dar în acţiunile noastre încercăm să păstrăm protestele comune: palestinieni, israelieni şi străini. Aceste lucruri ne ajută să obţinem mici victorii, precum cea de mutare a zidului şi avem speranţa că putem continua zidul să mutăm şi mai departe zidul şi colonia, ca să ne eliberăm pământurile şi nu protestăm doar aici la Bil'in”, mai spune Abdallah Abu Rahma.
Pe 10 ianuarie 2014, ministerul israelian pentru spaţii locative a dat publicităţii planuri de construcţie a 1400 de noi locuinţe în Cisiordania şi Ierusalimul de est.
Anuntul a fost făcut la patru zile după întâlnirea secretarului de Stat american, John Kerry, cu primul ministru israelian şi preşedintele Autoritatii Palestiniene. „Avansăm şi începem să eliminăm cele mai dificile obstacole pe care le mai avem de trecut”, a spus oficialul american, în urma acestei întâlniri.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
