Iranul vrea să îşi joace cartea de mare putere în Orientului Mijlociu. A reluat dialogul cu Occidentul după acordul nuclear încheiat anul trecut, dar îşi menţine avertismentele la adresa Statelor Unite pentru a-şi apăra interesele în regiune. S-a implicat în războiul din Siria, în încercarea de a-l menţine pe Bashar al-Assad la putere, şi critică virulent politica Arabiei Saudite, pe care o acuză că susţine grupările teroriste. Şi, pentru a dovedi lumii, că este nu doar o forţă politică, ci şi una militară, Iranul şi-a scos în stradă rachetele, tancurile, avioane de luptă şi trupele de infanterie.
Demonstraţia de forţă a avut loc exact în ziua în care s-au împlinit 36 de ani de la izbucnirea războiului dintre Iran și Irak. Regimul de la Teheran a arătat ce rachete are în dotare, unele cu rază de acţiune de până la 2.000 de kilometri. Pe unul dintre transportoare a fost scris mesajul: "Dacă liderii regimului sionist fac un pas greșit, Republica Islamică va distruge Tel Avivul și Haifa".
Un mesaj direct de ameninţare la adresa Israelului, care săptămâna trecută a primit din partea Statelor Unite un ajutor militar record, în valoare de 38 de miliarde de dolari, pe o perioadă de zece ani. Iranul nu a fost deloc încântat că duşmanul său tradiţional are la dispoziţie o asemenea sumă pentru a-şi moderniza armata şi a anunţat că îşi va creşte capacităţile de apărare.
În relaţia cu Statele Unite, Iranul pare să joace pe două fronturi. Vrea dialog politic şi cooperare economică, dar nu renunţă la gesturi de provocare şi intimidare. O dovadă este incidentul de luna trecută, din apropiere de Strâmtoarea Ormuz, cale navigabilă vitală pentru comerțul internațional.
Josh Earnest, purtător de cuvânt al Casei Albe: „Nu este clar care a fost intenţia ambarcaţiunilor iraniene, dar acţiunea lor este inacceptabilă, având în vedere că nava Statelor Unite era în apele internaţionale. Acest gen de acţiuni şi incidente sunt îngrijorătoare şi pot escalada fără motiv tensiunile.”
Din punct de vedere economic, însă, Iranul vrea să profite cât mai mult de oportunităţile oferite de încheierea acordului nuclear. Aflat la New York, la Adunarea Generală a ONU, preşedintele Hassan Rohani i-a invitat pe investitorii americani în ţara sa.
Hassan Rohani, preşedintele Iranului: „Oficiali de la Boeing au făcut mai multe vizite la Teheran. Sincer vorbind, nu văd nicio problemă pentru companiile americane să investească în Iran.”
Relaţia Iranului cu Statele Unite e condiţionată, însă, de un alt mare actor politic din Orientul Mijlociu: Arabia Saudită, cu care americanii au relaţii bune.
Care este raportul de forţe dintre cele două ţări? Iranul este principala putere islamică șiită în regiune, în timp ce regatul saudit este liderul musulmanilor sunniți. În Siria, Iranul a trimis mii de militari și consilieri în sprijinul regimului Assad, în timp ce Arabia Saudită susține forțele de opoziție. Teheranul și Riadul se confruntă indirect și în Yemen. Relațiile diplomatice bilaterale au fost rupte la începutul anului, după ce grupuri de iranieni au atacat reprezentanțe diplomatice saudite, ca răspuns la executarea în Arabia Saudită a unui cleric șiit.
Hassan Rohani, preşedintele Iranului: „Dacă regiunea vrea să treacă de la actualele tendinţe periculoase la dezvoltare şi stabilitate, anumite ţări trebuie să înceteze să-şi mai bombardeze vecinii şi să nu mai susţină grupările teroriste. Şi să-şi asume responsabilitatea, compensând pentru greşelile trecutului. Dacă guvernul saudit este serios atunci când îşi prezintă viziunea pentru dezvoltare şi securitate regională, trebuie să pună capăt politicilor care dezbină, să nu mai propăvăduiască ideologia urii şi să nu mai încalce drepturile vecinilor.”