Jared Kushner, ginerele candidatului republican la Președinția SUA, fostul președinte Donald Trump, vrea să transforme o zonă sălbatică din Albania într-o stațiune de lux. Cu fonduri saudite și enervând ecologiștii, care se tem că proiectul său ar putea distruge un ecosistem delicat.
Într-una dintre numeroasele sale călătorii în Albania din ultimii ani, Jared Kushner a făcut drumeții de-a lungul unei porțiuni de coastă mediteraneană cu dune de nisip virgine și plaje cu faleze. Locul, a spus el într-un interviu, a fost „magnific” și „natural”. De asemenea, a spus el, a fost o „ocazie incredibilă” pentru visele sale de a dezvolta proiecte de lux. „Este un loc în care oamenilor le-ar plăcea să se afle”.
Fond privat finanțat în mare parte de investitori din Arabia Saudită
Acum, Kushner încearcă să transforme această porțiune din Albania în genul de stațiune de lux cu care s-ar lăuda socrul său, fostul președinte Donald Trump.
Acesta ar fi cel mai mare proiect al lui Kushner, folosind o parte din fondul său de capital privat de aproximativ 3 miliarde de dolari - finanțat în mare parte de investitori din Arabia Saudită și din alte state petroliere din Orientul Mijlociu - aducând turismul internațional într-o zonă care a stagnat sub ani de comunism și neglijență, scrie The Washington Post.
Reacțiile negative la nivel local și internațional
Dar proiectul de dezvoltare planificat de Kushner se confruntă cu reacții negative la nivel local și internațional din cauza potențialului său impact negativ asupra mediului. Grupurile de conservare avertizează că construcția de vile și camere de hotel ar putea distruge un habitat pentru pelicani, flamingo și mai multe specii pe cale de dispariție și ar putea submina eforturile internaționale de a păstra unul dintre ultimele ecosisteme de coastă sălbatice din Marea Mediterană.
„Sunt foarte îngrijorat”, a declarat Ryan Gellert, directorul general al companiei de activități în aer liber Patagonia, care a colaborat cu Albania pentru a conserva un sistem fluvial sălbatic nu departe de potențialul sit al lui Kushner. Într-un interviu, Gellert a spus că sistemul de râuri depinde de o deltă sănătoasă. „Este o zonă uimitoare, unică în întreaga Mediterană. Iar ideea de a dezvolta această zonă, în special în absența unui plan general, este o idee foarte proastă.”
A doua oară când se asociază cu guverne din Balcani prietenoase cu Trump
Această evoluție este cel puțin a doua oară când Kushner se asociază cu guverne din Balcani prietenoase cu fostul președinte, cu ajutorul a cel puțin unui fost oficial al administrației Trump cu legături strânse cu liderii națiunilor respective - o practică de afaceri despre care mulți democrați și alți critici spun că este un conflict de interese.
Fostul consilier principal de la Casa Albă a acceptat miliarde de la fondurile suverane de investiții ale țărilor cu care a avut de-a face în calitate de oficial guvernamental, iar acum investește în țări cu care socrul său ar avea de-a face dacă ar fi reales. Kushner câștigă aproximativ 40 de milioane de dolari din comisioanele de administrare, indiferent de ce se întâmplă cu investiția, și riscă să câștige mult mai mult dacă tranzacțiile sunt profitabile, potrivit unei scrisori recente a președintelui Comisiei pentru finanțe din Senat, Ron Wyden, un democrat din Oregon.
Într-un interviu acordat Washington Post, Kushner a recunoscut că a beneficiat de relațiile dezvoltate în timpul guvernării, dar a făcut o distincție între vânzarea expertizei sale și înființarea unei societăți de investiții.
„O mulțime de oameni” părăsesc guvernul și ”își vând serviciile, știți, pe baza relațiilor lor. Eu nu am vrut să fac asta”, a spus Kushner. „Întotdeauna am fost un investitor”.
Kushner și partenerii săi contestă, de asemenea, că proiectul ar distruge ecosistemul. Asher Abehsera, CEO și partener al Affinity Global Development, firma de dezvoltare a lui Kushner, a declarat că proiectul ar „îmbunătăți” zona, nu ar amenința-o. Kushner a declarat că proiectul va „respecta toate cerințele de mediu” și va fi „foarte durabil”.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Legături politice
Kushner a fost ajutat de faptul că Albania se grăbește să profite de boom-ul turistic care îmbogățește sudul Europei, inclusiv vecinii din Balcani. Și Albania este condusă de un prim-ministru care a încercat să colaboreze îndeaproape cu Trump în primul său mandat și care ar avea o a doua șansă dacă Trump se întoarce la Casa Albă. Premierul, socialistul Edi Rama, s-a întâlnit în repetate rânduri și cu trimisul special al lui Trump pentru Balcani, Richard Grenell - care lucrează acum pentru compania lui Kushner, ajutând la dezvoltarea afacerilor în Europa de Est.
Kushner plănuiește două proiecte de dezvoltare în Albania, dar cel mai disputat este cel din zona de coastă Zvernec - un paradis izolat de plaje și stânci cu Marea Adriatică pe o parte și o lagună pe cealaltă. Zona, care se află în afara drumurilor, a fost considerată mult timp o comoară pentru potențialii investitori. Un semn avertizează chiar împotriva campării, fiind zonă protejată.
Cu toate acestea, Guvernul albanez a modificat recent o lege pentru a deschide ușa turismului high-end - în facilități de „5 stele sau mai mult” - în astfel de arii protejate. Oficialii de aici spun că este nerealist să îngrădească părți potențial profitabile ale unei țări care încearcă să recupereze din punct de vedere economic după decenii de izolare.
La o lună după ce legea a fost modificată, Kushner a distribuit pe rețelele de socializare reprezentări de vis ale modului în care această zonă ar putea fi reamenajată: o serie de complexuri de vile sau stațiuni curbate, care seamănă aproape cu valuri ondulate, construite din piatră, lemn și sticlă. Docuri care să ajungă în lagună. Bărci de agrement aruncând umbre în apele azurii.
Reprezentările au inclus chiar și un avion deasupra capului, o aluzie la un nou aeroport internațional care se construiește în apropiere.
„Este foarte dificil să spui nu dezvoltării economice”, a declarat Besjana Guri, unul dintre fondatorii EcoAlbania, o organizație neguvernamentală de mediu. Dar, a spus ea, Albania are „ceva ce alte țări nu au, așa că trebuie să o păstrezi așa, și să profiți de ea într-un mod diferit. Albania are încă natură”.
Exploatarea fondurilor suverane saudite
Kushner și-a creat compania de capital privat, Affinity Partners și a obținut o finanțare de 3 miliarde de dolari, conform documentelor depuse de companie la Securities and Exchange Commission, inclusiv 2 miliarde de dolari de la fondul suveran de investiții al Arabiei Saudite.
Această infuzie a fost permisă de prințul moștenitor Mohammed bin Salman, cu care Kushner a lucrat îndeaproape. După cum a relatat pentru prima dată New York Times, patru membri ai unui grup de cinci consilieri ai Fondului saudit de investiții publice nu au fost inițial în favoarea acordării banilor lui Kushner, dar, la scurt timp după acea întâlnire, prințul a condus întregul consiliu de administrație în aprobarea tranzacției.
Finanțarea a venit după ce un raport al serviciilor de informații americane a concluzionat că prințul moștenitor a aprobat uciderea sau capturarea editorialistului Jamal Khashoggi, colaborator al Washington Post, care a fost ucis la Consulatul saudit din Istanbul în 2018. Prințul a negat că a ordonat uciderea, dar și-a asumat responsabilitatea pentru aceasta, spunând că a fost o „greșeală”. Kushner a primit, de asemenea, sute de milioane de dolari din fonduri din Qatar și Emiratele Arabe Unite.
Kushner a sugerat inițial că va investi o sumă substanțială din banii saudiților în Israel, prezentând acest lucru ca pe o extensie naturală a rolului său anterior de negociator al lui Trump în Orientul Mijlociu, unde a promis să apropie musulmanii și evreii. Dar, în afară de două afaceri cunoscute, care implică o companie auto și o firmă de asigurări, acest lucru nu s-a concretizat.
Kushner s-a concentrat, în schimb, pe două țări din Balcani, Serbia și Albania, precum și pe afaceri în Statele Unite.
În Serbia, compania lui Kushner a semnat un acord în mai pentru a transforma un complex de apărare națională - bombardat în 1999 de forțele NATO conduse de SUA - în apartamente de lux, un hotel, birouri și magazine.
O proprietate fragilă și potențial profitabilă
În Albania, proprietatea idilică descrisă în desenele lui Kushner este, deocamdată, un teren neîmprejmuit, la care se poate ajunge pe jos după ce drumul presărat cu pietre se termină în nisip. De acolo, după o plajă de o jumătate de milă marcată doar cu urme de păsări, terenul începe să se înalțe. Vacile consumă iarba aspră de pe deal. Insectele bâzâie în jurul arbuștilor. Trotuarele duc și mai sus, la o creastă însorită care, pe de o parte, coboară abrupt spre Marea Adriatică și, pe de altă parte, înclină ușor spre lagună.
Pe hărți, aceasta se numește Peisajul Protejat Vjose-Narte.
Și acesta este locul în care Kushner s-a inserat într-o dezbatere fierbinte din Albania cu privire la necesitatea de a conserva vs. a dezvolta.
Acest argument este o consecință a istoriei turbulente a Albaniei. Până în 1990, țara a fost stăpânită de o dictatură represivă. Guvernele străine avertizau împotriva călătoriilor. Economia rămăsese în urmă față de vecinii mediteraneeni. Poate că singurul aspect pozitiv, odată cu căderea Cortinei de Fier, a fost că Albania s-a trezit - aproape accidental - cu o abundență de frumuseți naturale neatinse.
Determinarea cantității din această natură care trebuie păstrată a fost o provocare majoră pentru Edi Rama, care se află la putere din 2013. Anul trecut, în colaborare cu grupurile de mediu și Patagonia, guvernul lui Rama a transformat într-un parc național unul dintre singurele râuri care curg liber în Europa. Coborând de pe un munte, râul Vjosa trece prin defileuri și apoi șerpuiește spre coastă. Rama a numit parcul o „moștenire pentru generațiile viitoare”.
Dar Rama a condus și o campanie de dezvoltare rapidă. Guvernul său a oferit scutiri fiscale și alte stimulente pentru investitori. Sub supravegherea sa, de-a lungul și de-a latul coastei, constructorii au transformat zone altădată liniștite de pini sau dune de nisip în hoteluri, apartamente și vile. Mai recent, pe măsură ce Albania și-a dezvoltat reputația de destinație ieftină, acesta a susținut că țara are nevoie și de „turism de profil care să atragă marii consumatori”.
Rama și biroul său nu au răspuns la solicitările de comentarii. Dar, într-o declarație de anul trecut, el a spus că „ceea ce pot genera 400 de iahturi este egal cu ceea ce se poate câștiga de la 40 000 de vizitatori low-cost”.
Editor : Marina Constantinoiu
