Dosar internațional | Teroare în aer: atentate la bordul avioanelor
Avionul rusesc decolase din staţiunea egipteană Sharm el Sheikh şi se îndrepta spre Sankt Petersburg.
Iniţial, surse din aviaţia egipteană au anunţat că pilotul a cerut schimbarea rutei din cauza unei defecţiuni. La 23 de minute de la decolare, aeronava a dispărut de pe radare deasupra Peninsulei Sinai, iar la scurt timp a fost anunţată prăbuşirea sa.
„Nu există niciun indiciu că s-ar fi produs ceva ieşit din comun. Tot ce putem spune este că a existat o problemă de ordin tehnic şi că doar experţii vor putea să confirme sau să infirme acest lucru”, spune Sherif Ismail, premierul Egiptului.
Această ipoteză nu a rămas prea mult în picioare; varianta unui atac terorist a devenit tot mai probabilă. Primii care au lăsat de înţeles că despre o asemenea tragedie e vorba au fost mai mulţi oficiali americani şi britanici, care au vorbit despre existenţa unei bombe la bord. Mai întâi, ruşii au respins categoric ipoteza.
„Am ajuns la concluzia că este foarte posibil ca avionul să se fi prăbuşit din cauza unui dispozitiv exploziv aflat la bord”, a spus Philip Hammond, ministrul de Externe al Marii Britanii.
„După cum vedeţi, în presă apar tot timpul experţi şi vorbesc despre unele dintre fanteziile lor, că ar fi putut să fie asta sau cealaltă, vin cu tot felul de versiuni. Toţi se grăbesc să spună ceva”, a fost replica lui Alexander Neradko, șeful autorității pentru aviație din Rusia.
Într-un final, premierul rus Dmitri Medvedev a confirmat că şi autorităţile de la Moscova iau în calcul ipoteza atacului terorist. Acest lucru se întâmpla la câteva zile după ce gruparea Statul Islamic anunţase deja că a doborât avionul.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
„Dacă ei au acţionat, acest lucru ridică o serie de preocupări în ceea ce priveşte capabilităţile lor şi aria lor de acoperie. Nu vorbim aici de un singur aeroport, ci de zeci de aeroporturi la care ar putea avea acces fie prin infiltrarea unui militant de-al lor, fie prin mituirea unuia dintre angajaţii aeroportului”, a spus John Pistole, fost administrator al Agenţiei americane pentru siguranţa transportului.
Introducerea unei bombe la bordul unui avion nu e chiar un lucru de neimaginat. O dovedesc imaginile surprinse de un pasager de pe aeroportul Sharm el-Sheikh. El a filmat cum un agent de pază primeşte bani de la călători, pentru a-i scuti de controlul de securitate.
Pentru turismul din Egipt, tragedia din Sinai înseamnă o nouă lovitură puternică. Zeci de mii de turişti au fost evacuaţi din această ţară, iar cei mai mulţi sunt britanici şi ruşi, adică tocmai aceia care aduc cei mai mulţi bani la buget.
După tragedia din Peninsula Sinai, Vladimir Putin a ordonat suspendarea tuturor zborurilor din Rusia spre Egipt. În plus, companiile Lufthansa, Air France şi Emirates au decis să nu mai zboare pe deasupra Peninsulei Sinai. Şefii companiilor aeriene şi liderii politici cer modificarea măsurilor de securitate pe aeroporturi, iar una dintre acestea se referă la controlul bagajelor de cală.
Dezastrul MH17
Una dintre cele mai mari tragedii din istoria aviaţiei s-a petrecut în urmă cu mai bine de un an. Atunci, un avion cu 298 de oameni la bord a fost doborât de o rachetă în estul Ucrainei. Ancheta s-a finalizat în urmă cu aproximativ o lună şi arată, fără nici o îndoială, că arma era de provenienţă rusească. De altfel, imediat după tragedie, cancelariile occidentale i-au acuzat pentru atac pe rebelii proruşi, susţinuţi de Moscova. Anchetatorii spun, însă, că Ucraina este şi ea parţial responsabilă de tragedie, fiindcă nu a închis spaţiul aerian din zona de conflict.
Pe 17 iulie 2014, numele Ucrainei a fost trecut pe harta neagră a tragediilor aeriene. În estul ţării, un avion cu 298 de oameni la bord era lovit de o rachetă. Zborul MH17 al companiei Malaysian Airlines decolase de pe aeroportul din Amsterdam cu destinaţia Malaezia şi traversase spaţiile aeriene ale Olandei, Germaniei şi Poloniei. Urma să survoleze Ucraina la o altitudine de peste zece mii de metri. La trei ore de la plecarea în cursă, a dispărut de pe radar în estul ţării. Fusese lovit de o rachetă, într-o zonă în care aveau loc lupte între separatiştii proruşi si armata ucraineană.
„Zborul MH17 s-a prăbuşit ca urmare a exploziei unei rachete în afara avionului, în partea stângă a cabinei piloţilor. Aceasta era de tip 9 M 318M, o rachetă compatibilă cu sistemul BUK. Ca urmare a exploziei, partea din faţă a avionului s-a dezintegrat. Avionul s-a rupt în aer, iar rămăşiţele epavei s-au prăbuşit pe o suprafaţă de 50 de kilometri în estul Ucrainei”, a spus Djibbe Joustra, preşedintele Agenţiei olandeze pentru Securitate Aeriană.
Cei 298 de oameni de la bord nu au avut nicio şansă. Deşi n-au fost ucişi direct de rachetă, şi-au pierdut cunoştinţa şi au murit după dezintegrarea avionului. La câteva minute de la prăbuşire, rebelii roiau în jurul epavei care fumega. Unii scotoceau prin bagajele victimelor, alţii căutau cutiile negre ale avionului, ca să înlăture probele acuzatoare.
Au apărut imediat reacţii oficiale, iar comunitatea internaţională a arătat cu degetul spre separatiştii susţinuţi de Rusia. Acuzată că a oferit arme rebelilor, arme care au provocat până la urmă această catastrofă, Moscova s-a apărat.
„Din câte se pare, avionul a fost doborât, nu a fost un accident. Avionul a fost aruncat în aer în timpul zborului”, a spus Djibbe Joustra, preşedintele Agenţiei olandeze pentru Securitate Aeriană.
„Nu există îndoială că statul pe teritoriul căreia s-a petrecut acest lucru poartă responsabilitatea acestei tragedii”, a spus la rândul său Vladimir Putin, preşedintele Rusiei.
Însă rezultatul anchetei, publicat în urmă cu aproximativ o lună, pune Moscova într-o lumină nefavorabilă. Potrivit oficialilor olandezi, avionul companiei Malaysia Airlines a fost doborât de o rachetă de proveniență rusească. De la Moscova, replica a venit imediat.
„Asta înseamnă că a fost lovit cu o rachetă 9M38 lansată din satul Zaroshchenske. (n.r. zonă despre care rebelii spun că se află sub controlul armatei ucrainene)”, a spus Ian Novikov, director executiv Almaz Antei, producător de armament.
Deşi raportul olandezilor nu şi-a propus să indice un vinovat sau mai mulţi, anchetatorii au ţinut să precizeze că Ucraina are partea sa de responsabilitate în această tragedie, pentru că nu a închis spaţiul aerian.
„Poziţia Ucrainei este că au fost motive insuficiente pentru închiderea spaţiului aerian în estul ţării. Cu toate acestea, am ajuns la concluzia că, din precauţie, ar fi fost suficiente motive pentru ca autorităţile ucrainene să închidă spaţiul aerian”, a spus Djibbe Joustra, preşedintele Agenţiei olandeze pentru Securitate Aeriană.
Se pune, astfel, capăt unei anchete minuţioase care a durat un an şi trei luni. Experţii au asamblat într-un hangar din Olanda fragmentele pe care le-au găsit în Ucraina şi au reconstituit o parte a aeronavei. Mai întâi, au construit un cadru metalic respectând dimensiunile modelului Boeing 777, apoi au amplasat bucată cu bucată sinistrul puzzle. Astfel, au putut avea o imagine clară a modului în care avionul a fost doborât de rachetă.
Peste 30 de atentate în 80 de ani
Peste 30 de atentate care au vizat avioane au avut loc în ultimii 80 de ani. Primul s-a produs în 1933, iar cel mai recent este cel din Egipt, de la finalul lunii trecute. Sute de oameni au devenit victimele unor persoane mânate de răzbunare, iar în continuare urmăriţi unele dintre cazurile cele mai cunoscute. Cel mai răsunător este, de departe, atentatul de la Lockerbie, care a făcut 270 de victime.
21 decembrie 1988. Un avion al companiei americane Pan Am cu 270 de oameni la bord exploda deasupra localităţii Lockerbie, în cel mai grav atentat petrecut vreodată pe teritoriul Marii Britanii. Aeronava, un Boeing 747, decolase de pe aeroportul Heathrow din Londra şi trebuia să aterizeze la New York. Scoţia a fost, însă, destinaţia finală: o bombă ascunsă într-o valiză a explodat şi a produs o gaură de o jumătate de metru în fuselaj.
Aeronava avea în acel moment peste 800 de kilometri pe oră şi a pierdut rapid altitudine. S-a dezintegrat la şase mii de metri înălţime, iar o parte a căzut în centrul orăşelului cu patru mii de locuitori. Explozia celor 91 de tone de combustibil a făcut prăpăd.
Au murit toţi cei 259 de oameni din avion, iar o soartă asemănătoare au avut şi 11 locuitori din Lockerbie. Cei mai mulţi pasageri, 178, erau americani, iar ancheta a fost preluată de FBI.
„Am vrut să aflăm cine a ordonat atacul, cine l-a dus la capăt şi cine altcineva a mai fost implicat”, spunea Robert Mueller, fost director al FBI.
Au fost găsiţi şi vinovaţii - doi libieni, pe care dictatorul Muammar Gaddafi a refuzat să-i extrădeze. Chiar dacă el a negat că ar fi ordonat atentatul, anchetatorii spun că s-a răzbunat pentru atacarea de către Statele Unite a capitalei libiene în 1986, atac în care a murit fiica sa. Abia în 2001, la 13 ani de la comiterea atentatului, unul dintre cei doi libieni a fost găsit vinovat şi condamnat la închisoare pe viaţă. A fost, însă, eliberat în 2009 fiindcă era bolnav. A fost primit ca un erou în Libia, unde a murit trei ani mai târziu.
Cel mai sângeros atentat aviatic
Dacă atentatul de la Lockerbie a avut cel mai mare impact în rândul opiniei publice, cel mai sângeros atac petrecut vreodată la bordul unui avion a fost cel din 23 iunie 1985. Atunci, o aeronavă cu 329 de oameni la bord a explodat în spaţiul aerian al Irlandei. Avea aproape 270 de canadieni la bord, plecase din Toronto şi se îndrepta către India. Vinovaţi au fost găsiţi membri ai comunităţii religioase Sikh. Ei s-au răzbunat astfel pentru intervenţia poliţiei indiene împotriva unor lideri ai comunităţii.
Zborul Avianca 103 este o altă cursă a morţii. Pe 27 noiembrie 1989, o aeronavă ce decolase din capitala Boliviei şi se îndrepta către oraşul Cali a explodat în aer. 110 oameni au murit atunci, iar anchetatorii au stabilit că atacul a fost pus la cale de Pablo Escobar, liderul unuia dintre cele mai importante carteluri de droguri din Columbia. Fiindcă printre morţi au fost şi doi americani, un tribunal din Statele Unite l-a condamnat pe unul dintre adjuncţii lui Escobar la zece pedepse de închisoare pe viaţă.
Husă antibombă, testată cu succes în Marea Britanie
În faţa acestor tipuri de atacuri, oamenii de ştiinţă încearcă să găsească tot felul de metode revoluţionare de prevenire a atentatelor în aer. Una dintre ele este şi această husă specială, care absoarbe şocul unei explozii produse în cala de bagaje a unui avion. În ea ar trebui puse bagajele pasagerilor, iar husa poate absorbi energia unei explozii. Cercetătorii nu au anunţat deocamdată cât costă, dar mai multe companii aeriene s-au arătat deja interesate de invenţie.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
