De ce se prăbușește economia Rusiei. O criză explicată în patru grafice

Economia Rusiei nu s-a diversificat, așa că persistă dependența de exporturile de petrol și materii prime, spune Kimberly Marten, profesor de științe politice la Columbia University. În 2015, 45% din veniturile guvernamentale au fost generate de exportul de petrol și gaze naturale.

După anexarea Crimeei, în 2014, UE și Statele Unite s-au folosit de sancțiuni pentru a viza sectoarele financiar și energetic ale economiei Rusiei, precum și domeniul apărării. Sancțiunile occidentale au multiplicat efectul scăderii prețului petrolului, explică Robert Kahn, expert în economie intenațională la Council on Foreign Relations.

Pe de altă parte, sancțiunile au făcut ca Rusia să aibă dificultăți în a se împrumuta de pe piețele externe de capital, iar rubla s-a prăbușit în raport cu dolarul. O rublă mai slabă a dus la scumpirea importurilor și, prin urmare, nivelul de trai a scăzut. Rusia a încercat să contracareze efectele sancțiunilor prin interzicerea importulrilor de produse alimentare, ceea ce a făcut ca proviziile să scadă și prețurile să crească, explică New York Times. Rata sărăciei ar urma să ajungă, anul acesta, la 14,2 la sută, avertizează Banca Mondială.

Creșterea cheltuielilor militare a fost una dintre măsurile importante ale planului de revenire a Rusiei pe scena internațională. În 2008, președintele de atunci, Dmitri Medvedev, anunța un program costisitor de modernizarea a armatei Federației Ruse. Recent însă, după intervenția militară în Siria, care a costat până acum 482 de milioane de dolari, Kremlinul a anunțat că bugetul Apărării ar urma să scadă în anii următori.

Banii din Fondul de Rezervă al Rusiei s-ar putea termina anul viitor, a avertizat ministrul de Finanțe, Anton Siluanov. 73,18 miliarde de dolari se află într-un alt fond național, folosit în principal pentru plata pensiilor. Recent, însă, banii din acest fond au fost utilizați pentru finanțarea proiectelor de infrastructură și pentru salvarea băncilor.