Crimeea lui Vladimir Putin. Doi ani de la anexare

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

„Următoarele două luni sunt periculoase. Este un risc de război mondial”. Avertismentul ministrului de Externe al Ungariei

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

„Fără nicio exagerare, această dreptate istorică a fost aşteptată şi dorită de milioane de oameni. Şi s-a întâmplat datorită dreptului la liberă exprimare a locuitorilor din Crimeea şi Sevastopol în cadrul referendumului de acum doi ani”, a declarat președintele rus, Vladimir Putin.

Acesta a fost mesajul scurt şi tranşant al lui Vladimir Putin pentru locuitorii Crimeei, la doi ani de la semnarea la Kremlin a documentelor de anexare a peninsulei. O anexare ilegitimă şi ilegală, spune, de-atunci, Occidentul.

„Încercarea Rusiei de anexare a Crimeei nu reprezintă o încălcare unică a suveranităţii Ucrainei, ci mai degrabă una în desfăşurare, continuă, una care persistă în fiecare zi în care Rusia continuă să ocupe peninsula. Trecerea timpului nu schimbă faptele. Crimeea a fost, este, trebuie şi va rămâne parte din Ucraina suverană şi noi refuzăm să acceptăm încercarea Rusiei de a folosi forţa şi propaganda pentru a schimba acest lucru. Acest lucru înseamnă că nu putem să ne permitem să ne obişnuim cu această nouă normalitate, o lume în care una dintre cele cinci membre permanente ale Consiliului de Securitate - un organism a cărui responsabilitate principală este menţinerea păcii internaţionale şi a securităţii - să devină sursă de ameninţări la adresa suveranităţii şi integrităţii teritoriale a unui alt stat membru ONU. Eşuarea în tragerea la răspundere a Rusiei pentru aceste acţiuni trimite un mesaj periculos altor guverne din lume cu ambiţii similare”, a spus Samantha Power, ambasadorul Statelor Unite la ONU.

Aparent nepăsător la criticile Occidentului, Vladimir Putin continuă integrarea Crimeei, iar un pas extrem de important pentru legarea acesteia de Rusia este podul care se construişte peste strâmtoarea Kerci. Liderul de la Kremlin a ţinut să vadă personal cum merg lucrările, în condiţiile în care construcţia trebuie să fie gata cel mai târziu în 2018. Podul rutier şi feroviar va avea 19 kilometri şi va costa peste 3 miliarde de dolari.

„Desigur, un obiectiv important, care ne va ajuta să profităm de potenţialul bogat al Crimeei este podul peste strâmtoarea Kerci, unde ne aflăm acum. Va lega Crimeea de autostrăzile şi căile ferate din Rusia, va integra peninsula în traficul naţional, va spori integrarea teritoriilor ruseşti şi, desigur, va crea oportunităţi pentru creşterea economică. Predecesorii noştri şi ai voştri au înţeles importanţa acestui pod între Crimeea şi Caucaz şi şi-au dorit demult să implementeze acest proiect. Să sperăm că vom îndeplini această misiune istorică”, a spus Vladimir Putin.

Deocamdată, Crimeea se confruntă cu mari probleme economice. Până cu doi ani în urmă, era o importantă zonă turistică de la Marea Neagră. Dar turiştii au fost alungaţi de război, iar investitorii - de sancţiunile economice impuse Rusiei.

Michael Carpenter, asistent adjunct al secretarului american al Apărării: „Sancţiunile impuse de Statele Unite şi de partenerii noştri europeni, precum şi scăderea preţului petrolului, au avut consecinţe asupra economiei Rusiei. Nu sunt unele care ne fac fericiţi, dar au fost necesare din cauza acţiunilor Rusiei”.

Forţele ruseşti au preluat controlul asupra peninsulei în martie 2014 după ce preşedintele Ucrainei Viktor Ianukovici, susţinut de Moscova, a fost înlăturat de la putere după luni de proteste de stradă. Kremlinul a considerat gestul drept o lovitură de stat care punea în pericol siguranţa ruşilor din Crimeea.

„Este incomparabil mai bine. Suntem fericiţi. În aceşti 23 de ani, am putut doar să visăm la acest lucru. Nu am crezut că voi trăi să văd aşa ceva”, declară un bărbat în uniformă militară.

„Desigur că sunt şi dificultăţi, dar sunt şi lucruri pozitive. În primul rând, locuitorii Crimeei au satisfacţia morală, pentru că s-au întors la patria-mamă. Crimeea s-a integrat complet în Federaţia Rusă prin acceptarea legislaţiei şi programelor sociale. A apărut un fel de stabilitate, au apărut siguranţa şi calmul”, explică un tânăr.

„Suntem foarte fericiţi că ne-am alăturat Rusiei”, mărturisește o femeie.

Şi acum, după doi ani, puterea de la Kiev promite că nu va renunţa niciodată la Crimeea și că peninsula va reveni acolo unde îi este locul - la Ucraina.