Patru suspecţi - trei ruşi şi un ucrainean - urmează să fie judecaţi în martie 2020, în Olanda, în legătură cu rolul pe care l-au jucat în doborârea zborului MH17, în 2014, în estul separatist al Ucrainei, cu o rachetă rusă de tip Buk, au anunţat miercuri anchetatori internaţionali, relatează AFP, citată de news.ro.
Trei suspecţi ruşi - Serghei Dubinski, Oleg Pulatov şi Igor Ghirkin - şi ucraineanul Leonid Harcenko au fost numiți de către anchetatorii internaţionali drept presupuşi vinovaţi de distrugerea zborului MH17 aparţinând companiei Malaysia Airlines în iulie 2014, în estul Ucrainei.
Mandate de arestare au fost emise pe numele celor patru bărbaţi, suspectaţi că au transportat racheta de tip Buk cu care a fost distrus avionul.
„Va avea loc un proces la 9 martie 2020 împotriva a patru persoane acuzate de crimă”, a declarat pentru presă Silene Fredriksz, al cărei fiu şi noră au murit în tragedie, la puţin scurt după ce familiile victimelor au fost informate de acest lucru de către autorităţile olandeze.
„Sunt fericită că procesul va putea în sfârşit să înceapă şi că numele suspecţilor au fost dezvpluite. Este un început. Sunt mulţumită”, a adăugat ea.
Întrebată cine se face vinovat de doborâre, ea a răspuns că preşedinte rus Vladimir „Putin, pentru că a făcut acest lucru posibil. El este principalul vinovat”.
Rusul Igor Ghirkin, desemnat de către anchetatorii internaţionali drept unul dintre presupuşii vinovaţi de distrugerea zborului MH17, a dezminţit miercuri orice implicare a separatiştilor în tragedie.
„Tot ceea ce pot să spun este că Boeingul nu a fost doborât de rebeli”, a declarat Igor Ghirkin, care era unul dintre liderii de război ai separatştilor la momentul doborârii avionului, citat de agenţia Interfax.
În mai 2018, Echipa internaţională de investigaţie comună (Joint Investigation Team, JIT), condusă de Olanda şi alcătuită din anchetatori din Australia, Belgia, Malaysia, Olanda şi Ucraina, a anunţat că stabilit că racheta care a lovit avionul provenea din cadrul celei de-a 53-a brigăzi antiaeriene ruse de la Kursk, în vestul Rusiei.
Boeingul Malaysia Airlines, care a decolat de la Amsterdam către Kuala Lumpur, a fost doborât în zbor deasupra zonei de conflict armat din estul separatist prorus al Ucrainei, la 17 iulie 2014. Cei 283 de pasageri - între care 196 de olandezi şi cei 15 membri ai echipajjului - au fost ucişi.
Olanda şi Australia - o ţară din care 38 de cetăţăeni se află între victime - au acuzat în mod deschis Rusia de faptul că este vinovată de moartea cetăţenilor lor, în urma unor dezvăluiri ale JIT. Responsabilitatea acestei catastrofe era atribuită astfel în mod deschis Moscovei, care neagă cu vehemenţă orice implicare şi care dă vina pe Kiev.
Adjuncta ministrului ucrainean de Externe Olena Zerkal a declarat marţi, pentru agenţia ucraineană de presă Interfax, că un gradat de rang înalt rus se află între cei patru suspecţi.
Un transfer de armament ca sistemul de rachetă antiaerian BUK ”este imposibil fără autorizarea unor oficiali de rang înalt” din armata rusă, sublinia ea.
Potrivit presei olandeze, unul dintre cei patru suspecţi ar fi comandantul celei de-a 53-a Brigăzi antiaeriene ruse de unde provenea ancheta, potrivit concluziilor anchetatorilor.
Prăbușirea avionului MH17, un subiect extrem de sensibil în Olanda
Tragedia rămâne un subiect extrem de sensibil în Olanda, unde premierul Mark Rutte nu a ascuns vreodată că găsirea vinovaţilor şi traducerea lor în justiţie este unul dintre cele mai importante obiective ale sale la conducerea Guvernului.
În paralel, grupul de investigaţii jurnalistice Bellingcat a anunţat că dezvăluie, la rândul său, miercuri, numele „indivizilor cu legături cu distrugerea MH17”, precizând că investigaţiile sale sunt „total independente şi distrincte de ancheta” oficială.
Deputaţii olandezi au ratificat în 2018 un acord semnat cu Ucraina în vederea angajării în Olanda a unor eventuale proceduri judiciare împotriva celor care se fac vinovaţi de catastrofă. Suspecţii ar putea fi judecaţi în contumacie, în contextul în care Rusia nu-şi extrădează suspecţii judecaţi în străinătate.
Doborârea zborului MH17 a deteriorat şi mai mult relaţiile între Rusia şi ţările occidentale, aflate deja la cel mai scăzut nivel în urma anexării Peninsulei ucrainene Crimeea de către Moscova în 2014 şi izbucnirii războiului cu separatiştii în estul ţării, pe care Rusia este acuzată că-i susşine, ceea ce neagă.
În urma dezvăluirii anchetatorilor cu privire la originea rusă a rachetei, Uniunea Eurpeană (UE) şi NATO au îndemnat Moscova să-şi recunoască „resonsabilitatea”.
Miniştrii din statele membre al Grupului Celor Şapte (G7) a îndemnat, apoi, Rusia, în iulie, ”să-şi recunoască rolul”, subliniind că ancheta a condus la concluzii ”convingătoare” şi ”profund tulburătoare” despre implicarea sa.
Anchetatorii s-au angajat să studieze „cu grjă” afirmaţiile Rusiei despre catastrofă, subliniind că informaţii pe care Moscova li le-a furnizat anterior - cu privire la prezenţa pe imagini radar a unui avion de luptă ucrainean în apropierea avionului Malaysia Airlines - s-au dovedit a fi „incorecte”.
