Ce îi așteaptă pe refugiați în Ungaria
În fiecare săptămână, avocaţi ai Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din Ungaria merg în azilele din Debreţen, Bicske şi alte două oraşe unde îi consiliează gratuit pe refugiaţi.
Tudor Roşu, coordonator de proiect la Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului din Ungaria spune că „în momentul în care o persoană ajunge pe teritoriul Ungariei, prima dată este amprentată şi există un interviu preliminar în care se iau datele, persoana este întrebată din ce ţară vine, cum a ajuns în Ungaria. Urmează un interviu mai amplu, sunt detaliate motivele pentru care persoana a plecat din ţara de origine, dacă a fost supusă persecuţiei, dacă a plecat dintr-o zonă de conflict.”
De la 1 august, Ungaria a schimbat regulile pentru cererile de azil. Există trei tipuri de proceduri cu rezultate diferite. Astfel, există cereri indamisibile în cazul în care persoana care depune cererea este cetăţean UE şi nu se află la prima solicitare de azil. Mai există procedura accelerată în cazul în care solicitantul nu are documente şi nu vrea să fie amprentat. Cel de-al treilea tip de procedură este cel în cadrul căreia refugiatul va fi supus unui interviu scurt, apoi unuia mai amplu, în care este întrebat despre problemele în ţara de origine. Autorităţile dau un răspuns în aproximativ șase luni.
„Biroul de Imigrări decide dacă persoana respectivă este demnă pentru a primi protecţie internaţională şi poate să-i ofere fie statutul de refugiat, fie protecţie subsidiară, fie statut de protecţie umanitară, sau să respingă cazul în totalitate”, explică Tudor Roşu.
Cât timp aşteaptă răspunsul autorităţilor, refugiaţii pot sta în azile unde primesc trei mese pe zi şi 25 de euro, bani de buzunar pe lună. În plus, pot cere îngrijire şi consultaţii medicale.
Ungaria este probabil ţara care are cea mai mică rată de acceptabilitate a refugiaţilor. Dacă media statelor europene este de 40%, Ungaria a avut anul trecut 9%. Este de înţeles de ce unele persoane care caută un spaţiu sigur şi ferit de violenţe îşi doresc să devină refugiaţi într-o ţară mai darnică în ceea ce priveşte acordarea protecţiei internaţionale, dar şi în ceea ce priveşte perspectivele de integrare.
Peste o sută de mii de imigranţi au ajuns în Ungaria de la începutul anului, de două ori mai mulţi decât anul trecut. Tocmai de aceea, Budapesta construieşte un gard la graniţa cu Serbia.
„Puţin probabil să ne gândim că odată ce au ajuns la graniţa UE şi Schengen se vor opri în faţa unui gard de trei metri. Probabil vor încerca să găsească rute ocolitoare, vor încerca să ajungă altcumva în interiorul UE şi să depună cerere de azil. Una dintre posibilităţi ar fi să ocolească fie prin România, fie prin Croaţia”, a mai adăugat Tudor Roşu.
Pentru a face faţă crizei, autorităţile de la Budapesta cer mai mulţi bani de la Uniunea Europeană.
Statutul pe care îl pot primi refugiaţii în Ungaria
- Statut de refugiat - carte de identitate pe zece ani, drept de muncă, drept de şcolarizare, bani.
- Protecţie subsidiară - drept de muncă, drept de şcolarizare timp de cinci ani, bani.
- Protecţie umanitară - nu poate munci, nu primeşte bani, nu-şi poate aduce familia.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
