Carnea fabricată în laborator va ajunge, în curând, pe rafturile magazinelor. Un producător din California a primit, săptămâna aceasta, avizul Administraţiei pentru Alimente şi Medicamente (FDA), principalul regulator în domeniu din Statele Unite. Documentul atestă că produsul companiei - carne de pui crescută în bioreactoare - este sigur şi poate fi consumat.
Până în prezent, cei care ofereau astfel de produse consumatorilor, de regulă restaurantele, trebuiau să atenţioneze clienţii că alimentele sunt "în fază experimentală".
"Agenţia a evaluat informaţiile prezentate de UPSIDE Foods despre alimentele realizate din cultura celulelor de găină şi nu mai are alte nelămuriri legate de siguranţă", se arată într-un comunicat al FDA.
Compania americană trebuie să mai obţină doar avizele sanitare necesare oricărei companii din industria alimentară pentru a-şi vinde produsele.
"Este un moment de cotitură în istoria alimentaţiei", a declarat Uma Valeti, fondatorul companiei. La bază medic cardiolog, acesta şi-a folosit experienţa căpătată în cercetarea privind regenerarea ţesuturilor pentru a perfecţiona metoda cultivării cărnii în laborator.
Primul burger realizat din carne crescută în laborator, în 2013, a fost creaţia profesorului Mark Post, de la Universitatea din Maastricht, la rândul lui un specialist în regenerarea ţesutului cardiac. Atunci, prețul burgerului a fost estimat la 330.000 de dolari. Însă suma includea și costurile de cercetare. În prezent, cu mai bine de 70 de companii la nivel global care cultivă carne în laborator, prețul pentru un burger similar a scăzut la mai puţin de 10 dolari.
Cum este realizată carnea în laborator şi ce gust are
Totul începe cu recoltarea unui ţesut de la un animal viu, printr-o biopsie. Celulele sunt apoi puse într-un bioreactor, la căldură, într-o soluţie de creştere compusă din săruri, proteine şi carbohidraţi. În acest fel, la fiecare 24 de ore, cantitatea de celule se dubleză.
Carnea rezultată nu are nici os, nici piele şi nici grăsime. Asta pentru că celulele care devin ţesut muscular au nevoie de alte condiţii de creştere decât cele care devin ţesut adipos sau tegumentar, de exemplu. Textura cărnii cultivate în laborator este păstoasă şi de aceea se pretează pentru prelucrarea în burgeri, cârnaţi sau nuggets.
Însă cercetătorii din Singapore au găsit recent o soluție pentru oferi o textură mai apropiată de cea a cărnii clasice. Acest lucru se realizează prin introducerea de proteine vegetale, în amestec. Rezultă un produs care conține doar 73% carne și în care fibrele care leagă țesutul sunt vegetale.
Gustul, însă, indiferent de produs, este cel clasic, de carne. Un avantaj este că, fiind crescută în mediu steril, pericolul de contaminare este mult mai scăzut decât cel din fermele cu animale vii.
Compania americană care a obţinut aprobarea FDA spune că atât gustul, cât şi valoarea nutriţională a cărnii de laborator pot fi ajustate.
"Căutăm acum metode de a îmbunătăţi valoarea nutriţională a produselor. De exemplu să avem carne cu mai puţin colesterol şi mai multe vitamine. Cum ar fi să avem o friptură care are acizi graşi asemănători somonului?", a spus un purtător de cuvânt al companiei.
Cum se vor împăca activiștii pentru mediu și veganii cu carnea de laborator
Carnea cultivată în laborator a fost prezentată încă de la început ca fiind o opţiune prietenoasă cu mediul. Fermele de animale generează cantități enorme de gaze cu efect de seră, astfel că posibilitatea ca produsele să fie realizate în bioreactoare părea cea ecologică.
Însă un studiu realizat de universitatea din Oxford arăta, în 2019, că bioreactoarele care produc carnea au nevoie de o cantitate mare de energie, ceea ce duce, de asemenea, la eliberarea de gaze cu efect de seră în atmosferă.
Recomandarea a fost ca sursele de energie folosite să fie regenerabile, pentru a exista cu adevărat un impact notabil. Companiile care realizează astfel de produse susțin, însă, că trebuie luată în calcul, când vine vorba de impactul asupra mediului, și suprafața mare de teren care ar putea fi eliberată, în viitor, dacă carnea de laborator va duce la diminuarea numărului de ferme clasice.
Un alt obiectiv al companiilor este să convingă veganii să le folosească produsele. Biopsia necesară pentru obținerea celulelor din care va fi cultivată carnea este un proces care nu produce multă suferință animalului și care, prin urmare, ar putea fi acceptat de cei care refuză să consume carne din motive etice.
Dar până de curând, totuşi, printre soluțiile folosite la accelerarea creșterii țesuturilor se număra și serul fetal bovin, pentru obținerea căruia este necesar sângele viţeilor nenăscuţi.
Însă anul acesta, profesorul Mark Post, același care a creat primul burger din carne de laborator, a conceput o alternativă pentru serul fetal bovin. Este vorba de o soluție obținută prin modificara genetică a drojdiei, un proces care nu contravine eticii vegane.
De altfel, carnea nu este singurul produs de origine animală care poate fi creat în laborator. Deja în magazine pot fi găsite produse lactate realizate prin manipularea genetică a unui tip de ciupercă în așa fel încât să producă zer. Iar alte companii folosesc un proces de fermentare similar cu cel al producerii insulinei medicale pentru a realiza albuș de ou.
Editor : D.R.
