Toacă fonduri secrete, fonduri care s-au dublat în ultimii cinci ani. În bugetul federal ele sunt trecute la aşa-numitul buget negru din care pleacă bani, dar nu se ştie unde.
Bugetul Rusiei are şi o parte neagră. Acolo cheltuielile sunt autorizate, dar nu se ştie pentru ce sunt. Se estimează că în fondul secret au ajuns în acest an 60 de miliarde de dolari, bani care alimentează eforturile de înarmare ale Rusiei şi se adaugă la bugetul de apărare ţinut la vedere, susţine Institutul Gaider, o organizaţie independentă din Moscova. De la an la an, fondul secret mănâncă o felie tot mai mare din bugetul federal al Rusiei.
Din 2012 sumele au crescut exploziv; în prezent au ajuns să însemne o cincime din bugetul total, estimează institutul rusesc. Însă direcţia în care se mişcă lucrurile este îngrijorătoare, se arată într-un raport al Fondului Monetar Internaţional. Într-un document publicat anul trecut, fondul estimează că partea secretă a bugetului va acapara un sfert din bugetul total anul viitor.
FMI arată cu degetul către investiţiile uriaşe în armata rusă şi către tendinţa guvernului de a clasifica, sub pretextul securităţii naţioane, un număr tot mai mare de activităţi şi agenţii de stat. Aceeaşi strategie de a trece la secret o parte a bugetului e folosită şi de guvernul Chinei.
Militarizarea Rusiei însă, se face cu sacrificiul unor sectoare vitale precum sănătatea, însă în vreme ce deficitul bugetar se tot umflă, Putin deghizează eforturile de înarmare sub forma măsurilor de relansare economică. Guvernul şi-a trasat două priorităţi principale - întărirea securităţii naţionale şi creşterea PIB-ului, iar la ambele probleme se răspunde cu o singură soluţie - dezvoltarea armatei şi a industriei militare.
O analiză Bloomberg arată că, în ultimii 15 ani, cheltuielile de apărare ale Rusiei au crescut de 20 de ori în ruble. În dolari, anul trecut s-au cheltuit mai bine de 84 de miliarde de dolari, mai mult decât orice altă ţară de pe glob cu excepţia Statelor Unite şi a Chinei.
Apărarea şi celelalte activităţi legate de ordine şi siguranţă reprezintă acum 34% din bugetul Rusiei, dublu faţă de cât însemnau cu numai cinci ani în urmă. În aceeaşi direcţie Statele Unite trimit 18% din buget.
Deodată industria militară a Rusiei a căpătat o importanţă mult mai mare decât în trecut. După ani şi ani în care s-au confruntat cu probleme de finanţare, producătorii de arme din Rusia primesc acum în avans banii pentru produsele și serviciile cumpărate de Ministerul Apărării. În industria militară rusească activează 1.300 de companii la care lucrează 2,5 milioane de oameni.
Nu este însă ascuns de ochii publicului numărul militarilor, iar analiştii sunt de părere că aici se vede cel mai clar transformarea prin care trece Rusia. În vreme ce din 2011 mai toate guvernele din lume au subţiat personalul militar, Rusia l-a crescut cu 25%. Sunt acum 850.000 de militari, însă numărul va creşte fiindcă planul guvernului e să ajungă la un milion.
Pe lângă ei, Rusia mai are însă alţi 2,5 milioane de rezervişti activi, ceea ce ar clasa-o pe locul al doilea în lume, înaintea Chinei, Indiei sau Marii Britanii, potrivit unui studiu al Global Firepower. Anul trecut, rușii au trimis la export avioane de luptă, rachete și alte arme în valoare totală de 16 miliarde de dolari.
Exportul de tehnică militară a însemnat 3,2% din PIB-ului de anul trecut, iar oficialii NATO au declarat că nu ştiu ce vrea Rusia să obţină prin programul său de armament. Comandatul forţelor NATO în Europa, Philip Breedlove, a declarat că în spatele capacităților tot mai mari ale armatei ruse s-ar putea ascunde o intenţie strategică foarte ambiţioasă.
În ţările aflate în buza Rusiei, îngrijorările sunt din ce în ce mai mari. Finlanda începe primele exerciţii de bombardamente după cel de-Al Doilea Război Mondial, iar în Letonia, la Academia de Apărare, specialiştii avertizează că scopul ultim al lui Putin e inducerea unei stări permanente de război.