Omenirea nu a trăit întotdeauna cu gripa. Ar putea această eră a distanțării fizice să grăbească dispariția virusului gripal? Este o întrebare la care încearcă să răspundă BBC pornind de la exemplul unor triburi care au trăit izolate și nu s-au confruntat niciodată cu viroze respiratorii.
Tribul amazonian Sapanawa a luat pentru prima dată contact cu alți oameni în 2014. În câteva zile, mulți oameni s-au îmbolnăvit grav după ce au luat un virus al căilor respiratorii, cel mai probabil gripă.
Când triburile sunt expuse pentru prima dată la gripă, rata mortalității este de obicei extrem de mare, din cauza lipsei de „antrenament” a sistemului lor imunitar în fața noilor virusuri. Dar, de această dată, oamenii au primit tratament medical și nimeni nu a murit, așa că, după o scurtă perioadă de carantină, s-au întors la restul tribului și nu au mai fost înregistrate alte infectări.
Prezența comunităților fără gripă ridică o întrebare importantă: ar putea scăpa și restul lumii de acest virus? Se pare că lumea face deja câțiva pași în această direcției.
În ianuarie 2020, la sfârșitul verii australiene, în această țară au fost confirmate 6.962 de cazuri de gripă. Pe atunci, COVID-19 era cunoscut doar sub numele de „noul coronavirus”, iar răspândirea lui era limitată la teritoriul Chinei. în cea mai mare parte la China. În mod normal, autoritățile s-ar fi așteptat la tot mai multe cazuri de gripă, după venirea iernii în emisfera sudică.
Neobișnuit de puține cazuri de gripă în emisfera sudică
Dar s-a întâmplat exact opusul. Până în aprilie au existat doar 229 de cazuri de gripă - față de 18.705 în aceeași perioaddă a anului precedent. COVID-19 se răspândise deja în întreaga lume, infectând peste un milion de oameni și ajungând pe toate continentele, cu excepția Antarcticii. Fuseseră impuse restricții, spălarea mâinilor fusese popularizată și portul măștii devenise ceva obișnuit - deși măștile erau încă folosite în Asia mai mult decât în alte părți.
Până în august, era clar că sezonul gripal al Australiei a avut cele mai puține cazuri de când se face o statistică a infectărilor. Numărul de cazuri a fost de 10 ori mai mic decât în 2019 - și marea majoritate a acestora au apărut înainte pandemia de coronavirus. Iar numărul testelor pentru gripă a fost mai mare decât în iernile trecute.
Iar cazul Australiei nu este singurul. Seful Institutului Național al Bolilor Transmisibile din Africa de Sud (NICD) a declarat recent CBS News că țara sa „pur și simplu nu a avut un sezon gripal anul acesta”, în timp ce în Noua Zeelandă medicii nu au detectat niciun caz de gripă, deși au fost făcute numeroase teste.
Acum iarna s-a terminat în emisfera sudică și se apropie în emisfera nordică. Și, deși sezonul gripal e abia la început, lucrurile arată deja diferit de anul trecut.
Un fenomen global
În septembrie, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că scăderea cazurilor de gripă e un fenomen global. Desigur, există numeroase posibile explicații, inclusiv faptul că oamenii nu mai ajung la spital și nu se mai testează pentru gripă. Dar mulți experți cred principalele motive sunt distanțarea fizică și igiena mai riguroasă.
„Nu înțelegem foarte clar ce se întâmplă, dar este posibil să aibă legătură cu schimbarea modului în care interacționăm unul cu celălalt”, spune Peter Palese, microbiolog și expert în virusuri ARN la școala de medicină a spitalulu Mount Sinai din New York.
Acest lucru ridică o serie de întrebări. Cum este afectat virusul gripal? Este posibil, măcar teoretic, ca acesta să dispară definitiv? Au mai fost afectate și alte virusuri?
Omenirea nu a trăit întotdeauna cu gripa. Se crede că a ajuns la oameni de la primele păsări domesticite în urmă cu aproximativ 10.000 de ani. Timp de mii de ani, gripa a existat doar în „Lumea Veche”, înainte să ajungă în America odată cu cu primii colonizatori europeni, care au adus cu ei și alte boli, inclusiv variolă, rujeolă, ciumă bubonică, malarie, lepră, varicelă, oreion, tifos, holeră, difterie și febră galbenă.
Niciunul dintre acești agenți patogeni nu a fost eliminat definitiv până la 8 mai 1980, când OMS a declarat oficial eradicarea variolei. Singurul alt virus care fost eradicat de atunci este SARS. Primul efort s-a bazat pe vaccinare - și al doilea pe urmărirea contactelor. Din păcate, niciuna dintre abordări nu este aplicabilă în prezent gripei.
Un singur caz poate schimba totul
„Marea problemă cu virusul gripal este că are mutații”, spune Palese. Virusul evoluează întotdeauna, astfel încât sistemul nostru imunitar nu este niciodată capabil să recunoască virusul pentru mult timp. Acest lucru înseamnă că putem fi infectați din nou și din nou. După o estimare, gripa afectează până la 10% din populația globală în fiecare an.
Acest lucru înseamnă că doar distanțarea socială are șanse foarte mici să împingă gripa la dispariție. „Trebuie să gândim la nivel mondial. Și chiar dacă toată Marea Britanie, SUA și China poartă măști, asta nu înseamnă că restul lumii o face. Și din ceea ce am văzut la televizor, nu toată lumea din SUA poartă o mască”, spune Palese.
În ciuda numărului redus de cazuri înregistrate în acest an, el explică faptul că vor exista în continuare comunități în care virusul se răspândește normal.
Mai mult, chiar dacă am putea elimina virusul în întregime din lumea dezvoltată, din moment ce ne lipsește imunitatea pe termen lung, nu ar fi nevoie decât de un singur caz pentru ca virusul să revină în forță.
Datorită ritmului în care evoluează gripa, vaccinurile actuale protejează de obicei oamenii doar în jur de șase luni. Pentru a păcăli sistemul imunitar, virusul se bazează mai ales pe „schimbarea antigenică” - o acumulare treptată de mutații care afectează capul unei particule virale - partea recunoscută de obicei de sistemul imunitar - și în cele din urmă o schimbă suficient de mult încăt să nu mai poată fi indentificată ca amenințare.
Această schimbare are loc de obicei în timpul iernii.
Cum se transformă virusul gripal în absența transmiterii?
În acest condiții, ar fi necesar un „vaccin universal împotriva gripei”, care să fie făcut o singură dată și să ne protejee împotriva tuturor tipurilor de gripă, an de an. Cu un astfel de instrument, ar fi posibilă adoptarea unui program de vaccinare în masă și gripa ar deveni istorie. În acest moment, oamenii de știință din întreaga lume luptă pentru a atinge acest obiectiv – și, după zeci de ani de cercetare, se apropie de atingerea lui.
Problema este însă că nu există un singur virus gripal - sunt patru tulpini principale care circulă în fiecare an. Două aparțin grupului gripal A, care se găsește și la alte animale, în timp ce două aparțin grupului gripal B, care se găsește doar la oameni și la foci. Ocazional, virusurile gripei A non-umane vor face saltul până la om și vor provoca o pandemie – cum s-a întâmplat în 1918 și 2009. Ambele tulpini proveneau de la porci.
Prin urmare, deși este puțin probabil ca gripa să dispară complet în curând, pandemia actuală ar putea afecta virusul în alte moduri. Există două scenarii.
În primul rând, virusul ar putea evolua mai lent decât de obicei. Acest lucru contează, deoarece înseamnă că tulpinile de anul viitor nu vor fi prea diferite de cele care au circulat anul trecut, iar infecțiile ar putea fi relativ ușoare.
Dar mai există o variantă.
În realitate, nu știm sigur dacă distanțarea socială a dus la mai puține cazuri de gripă în întreaga lume sau dacă, de fapt, doar numărul de cazuri este mai mic. În acest caz, rata evoluției ar putea fi în mare parte neschimbată. Acest lucru ar însemna că anul viitor, dacă se renunță la distanțare, părțile lumii care au în prezent mai puține cazuri de gripă ar putea fi afectate puternic.
„Dacă nu există transmiterea altor agenți patogeni respiratori, oamenii nu fac imunitate la ei. Mă îngrijorează este ce se va întâmpla cu acești agenți patogeni odată ce va exista un vaccin împotriva COVID-19”, spune Sarah Cobey, epidemiolog la Universitatea din Chicago.
În aceste condiții, Palese subliniază importanța vaccinării împotriva gripei.
„Chiar dacă nu protejează complet, vaccinul garantează o formă mai ușoară a bolii și este un vaccin foarte sigur”, spune el.
Un alt lucru important e că oamenii de știință nu știu încă ce se întâmplă atunci când oamenii sunt infectați cu COVID-19 și gripă în același timp.
„Chiar nu știm. Sunt foarte îngrijorat că ar putea crește severitatea bolii ", spune Palese.
Editor : Monica Bonea
