Nemulţumirea ambasadorului rus la NATO este legată de summitul din 2008 din România, când Ucraina şi Georgia au primit promisiunea că vor face parte, la un moment dat, din Alianţa Atlanticului de Nord.
„La summitul de la București a fost luată decizia că Ucraina și Georgia vor deveni la un moment dat membre NATO. Toată lumea realizează că astfel va fi amplasată o mină sub securitatea europeană”, susţine Aleksandr Grușko, ale cărui declaraţii au fost preluate de agenţia Itar-Tass.
Pentru diplomatul rus, concluzia este una singură: „Rusia vede extinderea NATO ca pe o amenințare. Va trebui să reacționăm pentru a ne asigura capacitatea de apărare. Avem mijloace pentru aceasta”.
Avertismente vin, însă, şi de partea cealaltă a baricadei, în contextul în care Moscova este considerată responsabilă pentru conflictul din estul Ucrainei.
„Încercările Rusiei de a crea o sferă de influenţă ne duc înapoi în timp, ar putea crea o zonă de instabilitate pentru noi toţi”, a spus Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO.
Îngrijorările Alianţei sunt legate şi de planul Moscovei de a depozita arme nucleare în peninsula Crimeea.
„Acest lucru va schimba fundamental balanţa securităţii în Europa”, mai spune Jens Stoltenberg.
Ameninţarea nucleară a Rusiei este nejustificată, destabilizatoare şi periculoasă. Ca o confirmare a îngrijorărilor NATO, agenţia Reuters susţine că Rusia mobilizează trupe şi tancuri la graniţa cu Ucraina. Jurnaliştii susţin că vehiculele au plăcuţele de înmatriculare şterse, iar însemnele militare au fost îndepărtate.