Ministerul Afacerilor Externe al României a transmis, luni, într-un comunicat că nu recunoaşte aşa-zisele „alegeri prezidenţiale" din regiunea separatistă Karabah, un teritoriu locuit majoritar de etnici armeni, care face parte, însă, din Azerbaidjan şi care a moştenit un „conflict îngheţat” odată cu destrămarea Uniunii Sovietice.
„MAE reiterează susţinerea deplină pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Azerbaidjanului, în frontierele sale recunoscute internaţional, şi se pronunţă pentru reglementarea politică a tuturor problemelor din regiune, în consens cu principiile dreptului internaţional”, a transmis Ministerul de Externe de la Bucureşti, o poziţie care este în concordanţă şi cu cea exprimată de Uniunea Europeană.
Parlamentul din Karabah l-a ales sâmbătă pe Samvel Şahramanian, ofiţer militar şi fost şef al serviciului de securitate, drept nou preşedinte al teritoriului, la o săptămână după ce predecesorul său a demisionat. Azerbaidjanul a condamnat votul ca fiind ilegal.
Karabahul este recunoscut la nivel mondial ca parte a Azerbaidjanului, dar este controlat de populaţia sa de aproximativ 120.000 de etnici armeni de la un război care a coincis cu destrămarea Uniunii Sovietice.
Azerbaidjanul a recucerit între timp mari porţiuni din teritoriu, într-un al doilea război major care a avut loc în 2020, şi în ultimele nouă luni a exercitat noi presiuni asupra regiunii prin restricţionarea accesului său către Armenia prin coridorul Lacin. Drumul este blocat cu excepţia cazurilor medicale urgente, ceea ce a dus la o penurie de provizii de bază, inclusiv de pâine.
Azerbaidjanul a acuzat anterior Armenia că se foloseşte de coridor pentru a face contrabandă cu arme
Azerbaidjanul a acuzat anterior Armenia că se foloseşte de coridor pentru a face contrabandă cu arme şi a respins propunerea de redeschidere a drumului simultan cu o altă rută spre Karabah.
Baku are o relaţie strânsă cu Turcia, în timp ce Erevanul a avut în mod istoric legături strânse cu Rusia.
Moscova are forţe de menţinere a păcii în Karabah şi a acţionat ca garant al unui acord care a pus capăt războiului din 2020 şi care prevedea ca acest coridor Lacin, ce leagă Karabahul de Armenia, să rămână deschis.
Erevanul, deşi aliat tradiţional al Moscovei, a acuzat în ultimul timp că trupele ruseşti nu au făcut nimic pentru a-i împiedica pe azeri să îşi impună blocada.
Atât Ucraina, cât şi Turcia, aliatul tradiţional al lui Baku, au condamnat alegerile din Karabah şi şi-au exprimat sprijinul pentru revendicarea de către Azerbaidjan a Karabahului.
Uniunea Europeană a declarat că nu recunoaşte alegerile, dar spune că locuitorii din Karabah ar trebui „să se consolideze în jurul conducerii de facto”, în cadrul unor negocieri cu Baku.
În capitalele Armeniei şi Azerbaidjanului, locuitorii au declarat pentru Reuters că se tem de un nou război între cele două ţări.
Editor : Bianca Chirilă
