Când liderul Chinei, Xi Jinping, va deschide vineri Jocurile Olimpice de la Beijing, el va fi flancat de lideri politici a căror prezență va întări îngrijorările privind susținerea unui regim autocrat. Dintre cei puțin peste 20 de președinți sau premieri care urmează să participe la ceremonie, aproximativ jumătate provin din țări cu regim autoritar, scrie CNN.
Liderii democrați, inclusiv din Singapore, Argentina, Ecuador, Mongolia, Polonia și Serbia, au fost incluși într-o listă de participanți publicată de Ministerul de Externe al Chinei săptămâna trecută, înaintea Jocurilor deja afectate de controverse.
Vor lipsi însă liderii marilor puteri democratice, întrucât Marea Britanie, Australia și Canada se numără printre cei care se vor alătura boicotului diplomatic al Jocurilor condus de SUA, invocând încălcarea de către Beijing a drepturilor omului.
Alții, inclusiv lideri din Noua Zeelandă, Țările de Jos, Suedia și Austria, au refuzat invitațiile, invocând pandemia sau controalele stricte de la Beijing privind Covid-19.
În schimb, prezența președintelui rus Vladimir Putin, a prințului moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman sau a președintelui egiptean Abdel Fattah Al-Sisi va transmite un mesaj nu doar a distanței tot mai mari a Chinei față de Occident, ci și de susținere a Beijingului.
Această imagine a fost sporită de discuțiile legate de prezența sigură a lui Vladimir Putin, a cărui călătorie la Beijing vine într-un moment de tensiuni crescute cu SUA și aliații săi. Putin, care urmează să se întâlnească cu Xi vineri, a transmis un mesaj joi, preluat de presa de stat din China, în care lăuda „noua eră” a relațiilor dintre China și Rusia. El a subliniat, de asemenea, legăturile economice și energetice din ce în ce mai puternice și a făcut referire la viitoare discuții privind probleme cheie pe „agenda regională și globală” cu liderul chinez.
De asemenea, se așteaptă ca Xi să găzduiască întâlniri bilaterale și un banchet pentru demnitari prezenți, inclusiv secretarul general al Națiunilor Unite António Guterres și directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, potrivit Beijingului.
Controversele în jurul Jocurilor Olimpice au crescut în ultimele luni, deoarece mai multe state și organizații pentru drepturile omului au reclamat abuzuri ale drepturilor omului comise de China contra uigurilor și a altor minorități musulmane din Xinjiang – calificate de Washingtonul drept genocid - precum și represiunile asupra libertăților în Hong Kong și încercările Chinei de a intimida insula autonomă Taiwan.
Săptămâna trecută, peste 200 de organizații a cerut ca mai multe națiuni să se alăture boicotului diplomatic. „Nu este posibil ca Jocurile Olimpice să arate ca o „forță a binelui”, așa cum susține Comitetul Olimpic Internațional, în timp ce guvernul gazdă comite crime grave, cu încălcarea dreptului internațional”, a declarat Sophie Richardson, director pentru China la Human Rights Watch.
Beijingul a respins ferm ceea ce consideră o „politizare” a Jocurilor Olimpice, ministrul de externe Wang Yi afirmând la sfârșitul anului trecut că boicoturile diplomatice nu vor avea impact asupra Jocurilor.
În afară de competiția sportivă în sine, Jocurile Olimpice au fost în timp și un prilej pentru liderii lumii de a se întâlni informal.
În 2018, vicepreședintele american de atunci Mike Pence a declarat că a ignorat-o pe sora liderului nord-coreean Kim Jong Un, Kim Yo Jong, la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de iarnă de la PyeongChang din Coreea de Sud, invocând la acea vreme poziția ei de „soră a dictatorului” din Coreea de Nord.
Jocurile Olimpice din acest an vor fi și mai restrânse din cauza protocoalelor stricte privind Covid-19. Și Jocurile Olimpice de vară de la Tokyo, organizate anul trecut, au înregistrat, de asemenea, o prezență redusă a liderilor mondiali, în mare parte din cauza pandemiei de Covid-19.
Editor : G.M.
