Ucraina nu a încălcat niciun acord prin adâncirea canalului Bîstroe de la Dunăre, pentru a-şi majora exporturile de alimente de la porturile sale fluviale, şi este pregătită să-i arate României activitatea desfăşurată, a anunţat miercuri ministrul adjunct al Infrastructurii din Ucraina, Iuri Vaskov, transmite Reuters.
Săptămâna aceasta, România şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu indiciile că Ucraina a efectuat lucrări de dragare la canalul Bîstroe, care au efecte într-o zonă de coastă comună, sensibilă din punct de vedere ecologic, şi a cerut să poată verifica zona.
Ucraina a anunţat săptămâna trecută că pescajul navelor care traversează prin canalul Bîstroe a fost adâncit de la 3,9 metri la 6,5 metri.
România a anunţat că este îngrijorată în legătură cu orice lucrări efectuate pe canalul navigabil prin zona comună a Deltei Dunării, care ar putea ameninţa viaţa sălbatică din patrimoniul mondial UNESCO şi ar încălca tratatele internaţionale de protecţie a mediului.
„Am notificat oficial partea română în august 2022 că vom efectua operaţiuni de dragare, cum ar fi eliminarea sedimentelor, şi nu am primit comentarii”, a afirmat Vaskov, într-un interviu acordat Reuters, potrivit Agerpres.
Citește și Scandalul Bâstroe nu se clarifică. Angajații din Deltă află ce se întâmplă de la jurnaliști, guvernatorul nu are nici acum informații
La mijlocul anilor '90, canalul avea o adâncime de 6,5 metri, dar în ultimii ani Ucraina nu a efectuat operaţiuni de dragare, ceea ce a avut ca rezultat acumularea de aluviuni, transmite Reuters.
„Nu vedem nicio problemă - nu este o nouă construcţie, ci o adâncire operaţională”, a declarat Vaskov, adăugând că operaţiunile de dragare sunt menite să menţină canalul suficient de adânc pentru a permite nave cu un pescaj de până la 6,5 metri.
Ucraina transportă cereale pe canalul Bîstroe, deoarece dezvoltă rute alternative pentru exporturile sale, în timp ce accesul la porturile sale de la Marea Neagră a fost limitat de la invazia Rusiei.
„Anterior, nu a fost necesară creşterea adâncimii (canalului). Acum există o astfel de necesitate”, a explicat oficialul ucrainean.
El a spus că aglomeraţia ridicată de la porturile de la Dunăre şi cozile lungi de la canalul românesc Sulina sunt principalele motive ale deciziei.
Ucraina, care şi-a majorat semnificativ exporturile prin porturile sale de la Dunăre, de 1,5 milioane de tone pe lună de la invazia Rusiei, speră că un canal mai adânc va permite să fie exportate lunar încă 500.000 tone.
Anterior, Ucraina a dezvoltat un plan de adâncire a canalului la 8,2 - 8,3 metri, care ar putea fi implementat în viitor.
„Există de mulţi ani un astfel de proiect, dar în acest moment nu este implementat. Aici nu a fost de acord România cu implementarea proiectului”, a explicat Vaskov.
„Este în interesul economic al Ucrainei şi este necesar pe termen mediu, dar discuţiile încă sunt în derulare”. Orice acţiune ar putea fi efectuată când va exista un acord cu România, a adăugat oficialul ucrainean.
România este un partener important economic al Ucrainei şi exportatorii au transportat anul trecut 8,6 milioane de tone de cereale ucrainene prin portul românesc Constanţa de la Marea Neagră.
În ciuda scăderii recoltei din 2022 la aproximativ 54 milioane de tone, de la nivelul record de 86 milioane de tone din 2021, cel puţin 30 milioane de tone de cereale încă sunt în silozuri şi ar putea fi exportate, conform Ministerului ucrainean al Agriculturii.
Exporturile Ucrainei de cereale la 20 februarie 2023 înregistrau un declin de 28,7%, la 30,3 milioane de tone, în sezonul agricol 2022/2023, din cauza dificultăţilor logistice şi a recoltei mai reduse, provocate de invazia Rusiei.
Editor : A.C.
