Ucraina va trebui să anuleze un decret care exclude efectiv negocierile cu Rusia, dacă se dorește să existe vreo perspectivă de discuții pentru a pune capăt războiului, a declarat marți Vladimir Putin. Între timp, liderul nord-coreean Kim Jong Un a ajuns cu trenul blindat în Rusia. Se va întâlni cu Vladimir Putin undeva în Orientul Îndepărtat al Rusiei, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care nu a precizat unde anume.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Ucraina a efectuat lovituri cu drone în apropierea centralei nucleare, transmite ROSATOM Rusia
ACTUALIZARE 19:55 Ucraina a efectuat lovituri cu drone luni asupra oraşului Energodar, aflat sub controlul Rusiei, în apropierea centralei nucleare Zaporojie, a declarat marţi şeful corporaţiei nucleare de stat a Rusiei agenţiei de presă ruse RIA, preluată de Reuters.
Şeful ROSATOM, Aleksei Lihaciov, a spus că şase drone au fost lansate asupra Energodar şi că toate au fost distruse.
Oraşul se află pe un teritoriu din sud-estul Ucrainei deţinut de Rusia, care a trimis zeci de mii de soldaţi în Ucraina în urmă cu peste 18 luni. Centrala nucleară Zaporojie din apropiere, cea mai mare din Europa, este de asemenea în mâinile Rusiei.
Mai târziu, marţi, serviciile de informaţii militare ale Ucrainei (GUR) au publicat imagini cu atacuri cu drone, spunând că forţele speciale ucrainene şi membrii rezistenţei din Energodar „au felicitat invadatorii cu ocazia „sărbătorii”” - o referire la ziua lucrătorilor din serviciul de migraţie al Rusiei.
Potrivit GUR, o clădire din Energodar unde se eliberează acum paşapoarte ruseşti şi două locaţii unde se aflau până la 12 ofiţeri ruşi au fost lovite. Un punct de radiocomunicaţii a fost „neutralizat”, a spus GUR.
Reuters nu a putut verifica informaţiile sau înregistrările video difuzate de GUR.
La rândul său, agenţia DPA relatează marţi, citând corporaţia nucleară de stat a Rusiei ROSATOM, că mai multe drone au atacat Energodar.
Două drone ucrainene au fost interceptate luni şi alte patru şi-au desfăşurat atacurile, dar nu au provocat nicio pagubă, a declarat marţi Aleksei Lihaciov, şeful ROSATOM, potrivit agenţiei Interfax.
Lihaciov a descris atacurile cu drone ca un răspuns la alegerile desfăşurate duminică în partea din regiunea Zaporojie aflată sub control militar rus.
Observatorii internaţionali au numit alegerile o farsă şi au spus că ele nu au fost nici corecte şi nici libere, potrivit DPA.
Uniunea Europeană nu va reînnoi sancţiunile împotriva a trei oameni de afaceri ruşi
ACTUALIZARE 19:50 Uniunea Europeană nu va reînnoi sancţiunile împotriva a trei oameni de afaceri ruşi, vizaţi în legătură cu războiul declanşat de Moscova împotriva Ucrainei, când măsurile punitive actuale expiră în această săptămână, au declarat marţi patru surse diplomatice pentru Reuters.
Guvernele occidentale au impus sancţiuni economice drastice Moscovei, inclusiv interdicţii de import de petrol rusesc, din cauza invadării Ucrainei în februarie anul trecut.
Sancţiunile individuale includ interdicţii de călătorie şi îngheţarea activelor şi vizează aproximativ 1.800 de persoane şi entităţi considerate responsabile sau beneficiind de pe urma acestui război.
Cele trei persoane care vor fi eliminate de pe lista celor vizaţi de sancţiuni sunt omul de afaceri Grigori Berezkin, miliardarul Farhad Ahmedov şi fostul şef al Ozon, o firmă rusă de comerţ electronic, Aleksandr Şulghin.
Un fost comandant militar rus Gheorghi Şuvaev, care a murit anul trecut, va fi, de asemenea, scos de pe lista celor sancţionaţi, au mai spus sursele citate.
UE are nevoie de unanimitate între toate cele 27 de state membre ale blocului comunitar pentru a impune sancţiuni, care sunt reînnoite la fiecare şase luni.
Aproape 1.600 de persoane şi peste 200 de entităţi se află pe lista de sancţiuni a UE, care datează din 2014, când Rusia a anexat regiunea Crimeea de la Ucraina.
Ahmedov este implicat în sectorul petrolului şi gazelor din Rusia, în timp ce Berezkin, apropiat de preşedintele rus Vladimir Putin, este implicat într-o serie de sectoare precum mass-media, infrastructură şi energie, potrivit listei oficiale de sancţiuni a UE.
Danemarca oferă Ucrainei un nou pachet de ajutor militar, de aproape 800 de milioane de euro
ACTUALIZARE 18:30 Danemarca va dona Ucrainei un nou pachet de ajutor militar, în valoare de 5,8 miliarde de coroane daneze, echivalentul a 777 de milioane de euro, ce va include tancuri, vehicule de luptă ale infanteriei, muniţii pentru tancuri şi mitraliere antiaeriene, a anunţat marţi Ministerul danez al Apărării, potrivit agenţiilor Reuters şi AFP, potrivit Agerpres.
Cea mai mare parte a acestui ajutor, respectiv echipamente însumând 4,3 miliarde de coroane, va fi livrat Kievului anul acesta, alte echipamente în valoare de 1,4 miliarde anul viitor şi o diferenţă de 52 de milioane de coroane în 2025.
„După mai mult de un an şi jumătate de război, aproape ne-am epuizat stocurile de apărare. În consecinţă, acum ne concentrăm pe achiziţii mai ţintite şi pe cooperare internaţională, adaptate nevoilor pe care Ucraina le are aici şi acum”, a declarat ministrul danez de Externe, Lars Lokke Rasmussen.
Acesta este al 12-lea pachet de ajutor militar pe care Danemarca îl oferă Ucrainei de când Rusia a atacat această ţară în februarie 2022.
Şefa guvernului danez, Mette Frederiksen, a dispus crearea un fond special finanţat din bugetul Danemarcei şi destinat achiziţiei de arme şi muniţii pentru Ucraina. Ea a anunţat în luna mai că Danemarca va dona Ucrainei echipamente militare în valoare de încă 2,4 miliarde de euro achiziţionate prin acest fond, care anterior a mai fost alimentat de guvernul de la Copenhaga cu aproape un miliard de euro.
Danemarca, Germania, Olanda şi Belgia au format un consorţiu prin care au promis Ucrainei 178 de tancuri Leopard 1A5, fabricate în anii '80, dar care nu au fost folosite de mult timp şi necesită recondiţionare. Danemarca a început deja instrucţia tanchiştilor ucraineni pe aceste tancuri. Potrivit unui ofiţer danez citat de Forbes, pentru programul de instrucţie armata daneză a pus în funcţiune şase tancuri Leopard luate din muzee, întrucât acestea erau într-o stare aparent mai bună decât cele care au stat în depozite aproape două decenii.
Olaf Scholz: Retragerea trupelor ruse, baza pentru pacea în Ucraina
ACTUALIZARE 17:55 Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a apreciat marţi că nu se întrevede deocamdată o rezolvare paşnică a conflictului în Ucraina, în timp ce războiul neprovocat al Rusiei în Ucraina se prelungeşte, relatează dpa, potrivit Agerpres.
Deşi uneori a fost posibil de reunit actori-cheie la masa discuţiilor, Germania nu trebuie să întoarcă spatele brutalităţii zilnice a războiului, a afirmat Scholz, exprimându-se în cadrul forumului
„Întâlnirea internaţională a religiilor şi culturilor în dialog” la Berlin, organizat anual de Comunitatea Sant'Egidio, o mişcare laică catolică.
„Aceasta necesită efort şi timp. Timp pe care de fapt nu-l avem, pentru că între timp Rusia continuă să bombardeze, să tortureze şi să ucidă în Ucraina”, a spus cancelarul german despre negocierile de pace.
Ca bază a oricărei păci, „conducerea rusă trebuie să înţeleagă că este vorba de retragerea trupelor”, a subliniat Olaf Scholz: „Atunci va exista posibilitatea de a purta discuţii şi guvernul ucrainean va participa, sunt sigur de asta”.
La peste 18 luni de la lansarea invaziei în Ucraina de către Moscova, cancelarul a respins „naraţiunile” potrivit cărora un acord de pace pregătit ar fi fost deja negociat între Ucraina şi Rusia în primăvara anului 2022, dar ar fi fost sabotat de SUA sau de Marea Britanie.
„Nu, nu este adevărat”, a afirmat tranşant Scholz, dezminţind astfel una din „naraţiunile” difuzate insistent în ultimul timp de către Moscova.
El a afirmat că orice „înţelegere comună” care ar fi putut fi găsită în primele zile ale războiului „a fost distrusă pentru că preşedintele rus s-a folosit de acest timp pentru a-şi duce trupele în jurul Ucrainei după eşecul atacului asupra capitalei Kiev şi pentru a începe atacul asupra estului Ucrainei”.
Scholz a apărat din nou livrările de arme germane către Ucraina: „Vom continua să sprijinim Ucraina în dreptul său la autoapărare atât timp cât va fi necesar”.
ACTUALIZARE 17:50 Autorităţile de la Kiev au avertizat marţi că ar putea demara o procedură de arbitraj internaţional ca răspuns la restricţiile impuse exporturilor sale de cereale, după ce Polonia a anunţat că va continua să blocheze importurile de cereale din Ucraina, chiar dacă Bruxelles-ul va ridica interdicţiile introduse anterior, transmite Reuters.
Restricţiile impuse de Uniunea Europeană în luna mai au permis Poloniei, Bulgariei, Ungariei, României şi Slovaciei să blocheze vânzarea pe pieţele lor interne a grâului, porumbului, rapiţei şi seminţelor de floarea soarelui provenite din Ucraina, însă au permis tranzitul acestor produse pentru a fi exportate în alte ţări.
Aceste restricţii, destinate să reducă excesul de aprovizionare cu cereale, ar urma să expire vineri. Autorităţile poloneze, ţară unde în luna octombrie ar urma să aibă loc alegeri parlamentare, susţin că cerealele ucrainene ieftine fac neprofitabilă producţia locală, şi marţi au anunţat că nu vor ridica interdicţia chiar dacă UE va decide să nu prelungească aranjamentul dincolo de săptămâna aceasta.
„Nu avem nicio intenţie de a-i prejudicia pe fermierii polonezi. Apreciem sprijinul cetăţenilor polonezi şi familiilor poloneze. Însă în cazul încălcării legilor comerciale în interes de populism politic înainte de alegeri, Ucraina va fi forţată să se îndrepte spre arbitrajul Organizaţiei Mondiale a Comerţului”, a scris prim-ministrul ucrainean Denis Şmîhal pe reţeaua socială X.
Cele cinici state membre UE din Europa de Est, printre care se numără şi România, ar dori ca restricţiile impuse de UE în luna mai să fie prelungite, cel puţin până la finele anului. Guvernul polonez este presat de fermierii să adopte o poziţie fermă, având în vedere alegerile de luna viitoare.
„Nu ne vom deschide graniţele pentru cerealele ucrainene! Embargoul va rămâne în vigoare”, a anunţat premierul polonez Mateusz Morawiecki pe reţeaua socială X.
Separat, Guvernul polonez a informat şi el că „în eventualitatea în care Comisia Europeană nu va prelungi restricţiile care vizează importurile de cereale din Ucraina dincolo de 15 septembrie, Polonia va introduce un astfel de embargou la nivel intern”.
Continuarea exporturilor de cereale este importantă pentru Ucraina, în special după ce în luna iulie Rusia s-a retras dintr-un acord internaţional care permitea Ucrainei să exporte cereale via porturile sale de la Marea Neagră.
Guvernul de la Kiev estimează că în sezonul agricol 2023/2024, care a început la 1 iulie, Ucraina va putea exporta o cantitate de aproximativ 50 de milioane de tone de produse agricole.
Înainte de invazia rusească, ţările din Europa de Est nu se numărau printre principalii importatori de cereale ucrainene, însă datele vamale arată că exporturile de cereale şi oleaginoase ucrainene în Polonia şi România au crescut semnificativ anul trecut.
Vladimir Putin susține că Ucraina ar vorbi despre pace doar dacă ar rămâne fără resurse
ACTUALIZARE 16:30 Ucraina ar putea începe negocierile de pace doar atunci când va rămâne fără resurse şi va folosi orice potenţială încetare a ostilităţilor pentru a se reînarma cu ajutorul Occidentului, a declarat, marţi, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, citat de agenţia Reuters.
„Am impresia că vor să muşte cât de mult pot şi apoi, când resursele lor vor fi aproape de zero, să obţină o încetare a ostilităţilor şi să înceapă negocieri pentru a-şi reface resursele şi restabili capacitatea de luptă”, a declarat Putin.
Preşedintele a adăugat că mulţi potenţiali mediatori l-au întrebat dacă Rusia este pregătită să înceteze lupta, dar el a spus că Rusia nu se poate opri câtă vreme se confruntă cu o contraofensivă ucraineană.
ACTUALIZARE 14.15 Președintele rus Vladimir Putin și liderul nord-coreean Kim Jong Un se vor întâlni undeva în Orientul Îndepărtat al Rusiei, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, dar nu a precizat unde anume.
„Nu spunem încă unde. În Orientul Îndepărtat”, le-a spus el jurnaliștilor, adăugând că vor avea loc discuții între cele două delegații, precum și într-un format unu-la-unu, urmate de o cină oficială. Nu va avea loc însă nicio conferință de presă, a mai spus Peskov, citat de agenția Tass.
Potrivit BBC, datele de la sateliți nu au dat până acum niciun indiciu despre locul spre care se îndreaptă Kim Jong Un, dar „surse apropiate autorităților ruse” citate de agenția japoneză Kyodo spun că trenul blindat al dictatorului nord-coreean se îndreaptă spre nord, spre regiunea Amur din Rusia, unde se află Cosmodromul Vostocinîi.
Citește și: La ce să ne așteptăm de la vizita liderului nord-coreean în Rusia. Ce vrea Putin. Ce ar putea cere Kim
ACTUALIZARE 14.10. Ucraina va trebui să anuleze un decret care exclude efectiv negocierile cu Rusia, dacă se dorește să existe vreo perspectivă de discuții pentru a pune capăt războiului, a declarat marți Vladimir Putin, citat de CNN.
„Dacă Statele Unite consideră că Ucraina este pregătită pentru negocieri, atunci să anuleze (Ucraina) decretul care interzice negocierile”, a declarat Putin, în timpul discursului de la Vladivostok la Forumul Economic de Est.
Putin a precizat că secretarul de stat american Antony Blinken „a spus că sunt pregătiți (pentru negocieri). Atunci ei (Ucraina) ar trebui să anuleze decretul, apoi vom vedea”.
„Ei au spus public că nu vor negocia. Să spună acum în mod public că vor să o facă”, a continuat Putin.
În octombrie 2022, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat un decret prin care a declarat în mod oficial că perspectiva oricăror discuții cu Putin este „imposibilă”.
Decretul a urmat după ce președintele rus a proclamat că patru regiuni ocupate ale Ucrainei au devenit în mod oficial parte a Rusiei.
Zelenski și-a exprimat de mult timp îngrijorarea cu privire la negocierile cu Putin și a subliniat istoricul trecut al acestuia de renegare a acordurilor.
„Atunci când vrei să faci un compromis sau să dialoghezi cu cineva, nu o poți face cu un mincinos”, a declarat Zelenski într-un interviu acordat săptămâna trecută la Kiev.
Declarațiile de avere ale oficialilor ucraineni vor fi publice, după o decizie a lui Zelenski: "Trebuie dezvăluite acum"
ACTUALIZARE 13.10 Declarațiile de avere ale oficialilor ucraineni vor fi transparente și publice, după ce Volodimir Zelenski a respins un proiect parlamentar care prevedea contrariul. Revenirea la declaraţiile obligatorii de avere era o cerință a FMI pentru ajutorul acordat Ucrainei, iar combaterea corupției este o cerință pentru aderarea țării la UE.
Volodimir Zelenski a respins marţi un proiect parlamentar controversat care prevede ca declaraţiile de avere ale oficialilor să rămână inaccesibile publicului larg, după ce săptămâna trecută o petiţie îi ceruse preşedintelui ucrainean să nu promulge această lege şi să o retrimită la Parlament, relatează Reuters. Parlamentul a votat săptămâna trecută pentru a restabili şi a reglementa modul de declarare a averilor, o practică ce fusese suspendată după invazia Rusiei din 2022, din motive de securitate. Dar - printr-o lacună notabilă - textul menţinea prevederea ca declaraţiile de avere ale oficialilor să rămână inaccesibile publicului pentru încă un an.
Putin: Decizia URSS de a ataca Ungaria şi Cehoslovacia în timpul Războiului Rece a fost o greşeală
ACTUALIZARE 12.30 Președintele rus Vladimir Putin a declarat marţi că decizia Uniunii Sovietice de a trimite tancuri în Ungaria şi Cehoslovacia pentru a zdrobi protestele în masă în timpul Războiului Rece a fost o greşeală.
„A fost o greşeală”, a admis Putin când a fost întrebat despre percepţia Rusiei ca putere colonială din cauza deciziei Moscovei de a trimite tancuri în Budapesta în 1956 şi în Praga în 1968. „Nu este corect să faci ceva în politica externă care dăunează intereselor altor popoare”, a declarat Putin, potrivit Reuters, preluată de News.ro. În februarie 2022, Rusia condusă de Vladimir Putin a invadat Ucraina, declanşând cel mai mare război terestru din Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.
Citește continuarea AICI
„Ne vânează, ne vânează! Unde naiba e?” Cum arată „la firul ierbii” un atac al unei drone ucrainene, filmat de un soldat rus
ACTUALIZARE 8.30 Pe rețelele sociale a apărut o înregistrare video care prezintă imagini dramatice de pe linia frontului din Ucraina. Filmarea, realizată cel mai probabil de o cameră de tip „Go Pro” purtată de un militar, arată cum un grup de soldați ruși este vânat de o dronă ucraineană, în timp ce aceștia încearcă să se adăpostească.
Conform surselor media ucrainene, militarul rus care a înregistrat imaginile, e un tanchist rămas fără tanc. Judecând după felul în care vorbește și își conduce camarazii, tanchistul pare a fi liderul grupului de militari pe care îi ghidează spre propriile poziții.
De ce Putin va face „tot posibilul” să nu piardă Crimeea
ACTUALIZARE 8.20 Președintele rus Vladimir Putin și forțele sale care au ocupat sudul Ucrainei vor face tot posibilul ca să rămână în controlul Crimeei, potrivit unui oficial al serviciului de informații al Ministerului ucrainean al Apărării citat de Newsweek. În același timp, liderii de la Kiev continuă să implementeze planul de eliberare a peninsulei în ciuda îngrijorărilor țărilor occidentale care se tem că Rusia va folosi tactici și arme din ce în ce mai distrugătoare pentru a-i împiedica.
Vadim Skibițki, șeful adjunct al serviciilor de informații militare (GUR), a declarat sâmbătă în cadrul summitului Yalta European Strategy de la Kiev că Crimeea este esențială pentru capacitatea Rusiei de a-și exercita puterea în regiune și că eliberarea peninsulei de către trupele ucrainene nu este negociabilă. Skibițki a mai spus că Rusia are acum 423.000 de trupe pe pământ ucrainean în teritoriile ocupate din Donbas, Crimeea și coridorul terestru care leagă cele două regiuni.
Peninsula Crimeea păstrează un loc special în rândul celor 20 de procente din teritoriul ucrainean care mai este ocupat de ruși. „Republica Autonomă a Crimeei este parte integrantă a țării noastre”, a spus Skibițki. De la anexarea peninsulei de către „omuleții verzi” ai Kremlinului în 2014, „Rusia a transformat peninsula într-o bază militară puternică și a restaurat toate instalațiile militare ale fostei Uniuni Sovietice”, a spus oficialul ucrainean.
Citește continuarea AICI
FOTO Cum arată trenul cu care Kim Jong Un a mers în Rusia: foarte luxos, puternic blindat, dar extrem de lent
ACTUALIZARE 8.00 În prima sa vizită în afara Coreei de Nord din ultimii aproape patru ani, Kim Jong Un merge cu un tren luxos, puternic blindat și extrem de lent – viteza maximă este de 60 de kilometri pe oră, relatează Washington Post.
Presa sud-coreeană a informat luni, citând oficiali guvernamentali, că trenul lui Kim a plecat din Phenian pentru a-și începe lunga călătorie spre Moscova. Kremlinul a confirmat vizita în Rusia, dar nu a precizat când se va întâlni Kim cu președintele rus Vladimir Putin. Oficialii americani cred că întâlnirea va avea loc în orașul-port Vladivostok, la aproape 500 de kilometri de granița cu Coreea de Nord. Cei doi ar urma să discute despre livrări de arme care să ajute invazia rusă în Ucraina. Kim a ieșit rar din Coreea de Nord de când și-a asumat conducerea țării, după moartea tatălui său, în 2011. Coreea de Nord s-a izolat și mai mult în timpul pandemiei de coronavirus. Când diplomații ruși au plecat din Coreea de Nord, în 2021, au trecut granița tot cu trenul.
La fel ca tatăl său Kim Jong Il, despre care se spune că îi era frică să zboare, și bunicul său - Kim Il Sung, fondatorul Coreei de Nord - Kim și-a făcut vizitele externe cu un tren special, un mijloc de transport neobișnuit pentru un lider mondial al secolului al XXI-lea.
Galerie FOTO aici
Editor : G.M.
