Anii îndestulați ai Germaniei au luat sfârșit, titrează POLITICO. După un deceniu de creșteri ale cheltuielilor publice, guvernul Germaniei a adoptat miercuri o serie de măsuri menite să reducă cheltuielile bugetare pentru 2024 cu 30,6 miliarde de euro. Potrivit publicației, liderii politici de la Berlin se învinovățesc reciproc pentru obiectivele de austeritate care vor afecta sănătatea, educația, creșterea și îngrijirea copiilor, dar și transporturile. Singurele domenii care nu vor fi afectate sunt apărarea, munca și asistența socială.
Ministrul german de Finanțe, Christian Lindner, își propună să țină sub control datoria externă a Germaniei, aflată în creștere din cauza pandemiei și a crizei energetice declanșate de războiul din Ucraina. Acesta a subliniat că Germania
Acesta a subliniat că statul va recurge la politici fiscale mai stricte, care să se conformeze pragului de îndatorare prevăzut în Constituție.
"Suntem abia la începutul redresării fiscale. Trebuie să scăpăm statul de datorii fără a împovăra oamenii și afacerile cu și mai multe taxe", a declarat acesta
Scăderea încasărilor la buget din impozite și cifrele publicate luna trecută, care arată că Germania a intrat în recesiune, au redus și mai mult marja de manevră a ministrului de Finanțe. Planurile de austeritate au provocat dispute aprinse între politicienii din coaliția tripartită de guvernare, formată din social-democrații cancelarului Olaf Scholz, Verzii și Partidul Liberal-Democrat al lui Lindner.
Cancelarul Olaf Scholz a declarat de la tribuna parlamentului că "mulți dintre contestatarii măsurilor s-au obișnuit în ultimii ani cu cheltuieli bugetare mari". Potrivit acestuia, noile măsuri urmăresc să redreseze financiar Germania, fără a combate crize cu fonduri din credite.
"La drum cu frâna trasă"
Sindicatele critică propunerile Executivului, care limitează cifra împrumuturilor la o fracțiune din PIB, catalogând măsura drept o frână în parcursul statului, în contextul în care Germania trebuie să gestioneze provocări precum tranziția verde, dar și numeroase probleme sociale, arată Stefan Körzell, membru al Federației Sindicatelor din Germania.
Potrivit sindicatelor, măsurile reactualizate depășesc cifrele inițiale de 18-22 de miliarde de euro înaintate în iunie de către ministrul Economiei, Robert Habeck.
Cu toate acestea, guvernul intenționează totuși să contracteze noi împrumuturi în valoare de 16,6 miliarde de euro în 2024, care se încadrează în cuantumul permis de schema de îndatorare.
Bundestagul va trebui să aprobe bugetul pentru 2024 în toamnă
Verzii sunt nemulțumiți în mod special de tăierile prevăzute la bugetul ministerului Familiei, care vor afecta cuplurile care au dat naștere unui copil.
Disputa guvernamentale a escaladat într-atât de mult în ultimele zile, încât parlamentarii de la Verzi și Liberal-Democrații au distribuit pe Twitter corespondențe guvernamentale confidențiale, în încercarea de a arăta cine este vinovat pentru tăierile de la buget. La rândul său, Lindner a folosit Twitter pentru a-i spune ministrului Familiei că ar fi putut face economii și în alte domenii, mai arată sursa citată.
Deși doar gospodăriile cu salarii mari, cu un venit anual de peste 150.000 de euro, vor fi afectate de aceste reduceri și vor pierde indemnizația pentru creșterea copilului, Verzii critică măsură, deoarece se tem că va reduce cifra bărbaților cu salarii mari care își iau concediu de îngrijire a copilului, ceea ce va determina ca povara creșterii copiilor să revină mai mult asupra femeilor.
"O palmă dată părinților", susține opoziția
Opoziția a atacat, de asemenea, planul de a reduce cheltuielile bugetare. Mario Czaja, lider al formațiunii CDU, de centru-dreapta, a spus că măsura este o "palmă dată părinților care muncesc și care creează discrepanțe în rândul familiilor care muncesc din greu".
Însă Olaf Scholz, în contrapartidă, a subliniat că guvernul său rămâne fidel implementării proiectelor-cheie ale Verzilor, precum indemnizația de bază destinată copiilor din familiile cu venituri mici - o măsură care ar urma să fie introdusă în 2025, dar a cărei finanțare este încă incertă.
Un alt sector puternic afectat este cel al sănătății. Karl Lauterbach, ministrul Sănătății, a anunțat că ministerul său va elimina subvenția de stat acordată pentru îngrijirea bolnavilor pe termen lung.
Modernizarea căilor ferate, un proiect care va fi încetinit
Alte domenii afectate de reducerile severe de cheltuieli sunt educația - Executivul nu va mai putea acorda aceiași bani studenților -, dar și transporturile, care vor beneficia de mai puțini bani pentru renovarea rețelei de căi ferate.
Operatorul feroviar german Deutsche Bahn a declarat că are nevoie de 45 de miliarde de euro până în 2027 pentru modernizări și pentru a atinge obiectivul guvernamental de a-și pregăti infrastructura pentru creșterea numărului de pasageri, astfel încât oamenii să aleagă transportul cu trenul și să reducă astfel emisiile de carbon. Însă în planurile noului buget sunt alocate infrastructurii de căi ferate aproximativ 12 miliarde de euro pentru intervalul 2024-2027.
Chiar dacă Executivul își propune să injecteze în sectorul feroviar bani dintr-un fond special destinat schimbărilor climatice, nu este clar dacă banii sunt suficienți pentru a acoperi Deutsche Bahn, având în vedere că este folosit și pentru a plăti alte nevoi, cum ar fi o subvenție de 10 miliarde de euro pentru o nouă fabrică de cipuri Intel în estul Germaniei.
Bugetul pentru Apărare nu va avea de suferit
Bugetul de apărare al Germaniei va fi scutit de tăieri anul viitor și va crește ușor - de la 50 de miliarde de euro la aproape 52 de miliarde de euro. Cu toate acestea, se preconizează că această majorare va acoperi doar costurile cu inflația și nu va fi suficientă pentru investițiile necesare modernizării capabilităților militare ale Germaniei în contextul războiului din Ucraina și nici nu se va alinia cu schimbările clamate de Olaf Scholz în politica externă și de apărare.
Pentru moment, cancelarul german a spus că Executivul va recurge la banii dintr-un fond special de 100 de miliarde de euro - fond destinat armamentului militar - pentru a acoperi investițiile și pentru a îndeplini obiectivul NATO de a aloca cel puțin 2% din PIB pentru apărare, începând din 2024.
Cu toate acestea, nu este foarte precis cum își propune Germania să îndeplinească obiectivul NATO de 2%, odată ce banii din «fondul special» se vor epuiza.
Editor : Andreea Smerea
