Video Exclusiv Geoană: Scutul de la Deveselu, pur defensiv. Dacă Rusia dorește inspecții reciproce, să vadă cu propriii ochi, n-avem nimic de ascuns
Scutul de la Deveselu nu este negociabil, dar NATO este deschisă la dialog, la transparență, la măsuri utile pentru climatul de securitate din Europa, iar dacă Federația Rusă dorește să se încredințeze cu propriii ochi - pe bază de reciprocitate - că elementele apărării antirachetă de la baza din județul Olt sunt pur devensive, noi nu avem nimic de ascuns, a declarat, joi seară, la Digi24, adjunctul secretarului general al NATO, Mircea Geoană.
„Dacă Federația Rusă dorește să vadă cu propriii ochi - înțeleg că și partea română, și partea americană nu ar avea o dificultate în a permite inspecții reciproce a acestor facilități - n-avem nimic de ascuns, este pur defensiv, dar nu este negociabil, pentru că el nu are de-a face cu Federația Rusă”, a precizat nr.2 din NATO. „Ceea ce nu este negociabil este libera decizie a statelor europene să-și aleagă direcția pe care vor să o urmeze și sub nicio formă ideea de a ne reîntoarce în trecut, înainte de 1997, acestea sunt lucruri care nu sunt de negociat, în timp ce altele sunt de negociat”, a punctat Mircea Geoană.
Secretarul general adjunct al NATO subliniază că acțiunile agresive și amenințătoare ale Rusiei din ultimii ani n-au făcut decât să aibă un efect de bumerang, un efect opus. „Multă vreme Federația Rusă a încercat să divizeze Europa și Occidentul. Ce a reușit să facă Federația Rusă prin aceste acțiuni extrem de agresive? Să unească Occidentul cum n-a fost unit de foartă multă vreme”, a arătat Mircea Geoană comentând gestul Statelor Unite, dar și al Franței de consolidare a flancului estic al NATO prin trimiterea de trupe în România. „NATO n-a avut nicio prezență militară semnificativă pe flancul estic până în 2014, când Rusia a anexat ilegal Crimeea”, a menționat oficialul NATO.
„Federația Rusă trebuie să înțeleagă că acest tip de politică nu-i servește interesele. Noi dorim o relație constructivă, o relație predictibilă, de ce nu, o relație statornică cu Federația Rusă. N-avem nimic împotriva acestei țări, o mare națiune europeană”, a mai spus secretarul general adjunct al NATO.
Pe de altă parte, Mircea Geoană atrage atenția și asupra campaniei masive de propagandă și dezinformare pe care o desfășoară Federația Rusă și dă asigurări că „nu există niciun risc iminent de securitate la adresa NATO”. Însă, în același timp, el a punctat ce este „neobișnuit și preocupant” la exercițiile militare pe care Federația Rusă le desfășoară în Belarus.
„Vreau să știe publicul românesc că suntem atenți la tot acest repertoriu și că suntem pregătiți să facem față oricăror situații și să ajutăm Ucraina de o manieră neprovocatoare, încercăm să-i ajutăm pe reziliență, pe rezistență cibernetică, pe securitate energetică - un subiect pe care îl discutăm foarte des, inclusiv în România, ținând cont că Federația Rusă în mod deliberat nu furnizează cantitatea de gaze pentru Europa, pentru a crea dificultăți pentru noi și pentru Ucraina, deci întreg spectrul de riscuri de securitate se află pe mâini bune, aici, la NATO și luăm măsuri vigilente, prudente și extrem de serioase și în aceste domenii”, a încheiat Mircea Geoană, adjunct al secretarului general al NATO.
Urmăriți mai jos interviul detaliat:
Scutul de la Deveselu nu este negociabil
Cosmin Prelipceanu, jurnalist Digi24: Este scutul de la Deveselu negociabil între NATO și Rusia?
Mircea Geoană, adjunct al secretarului general al NATO: Evident că nu și acest lucru este o politică constantă a Alianței Nord-Atlantice. Sistemul antirachetă din România, din Polonia, dar și din alte țări europene este pur defensiv, nu este îndreptat împotriva Federației Ruse. Cel din România a fost conceput împotriva unor riscuri potențiale dinspre sud, dinspre Orientul Mijlociu - știu acest lucru pentru că am negociat și am fost parte a acestui proces prelungit. Dacă Federația Rusă dorește să vadă cu propriii ochi - înțeleg că și partea română, și partea americană nu ar avea o dificultate în a permite inspecții reciproce a acestor facilități - n-avem nimic de ascuns, este pur defensiv. Nu este negociabil, pentru că el nu are de-a face cu Federația Rusă, are de-a face cu un sistem de apărare antirachetă al NATO pentru 360 de grade, din toate direcțiile. Noi nu suntem o alianță care are o singură geografie, estul, avem o alianță care are 30 de țări pe două continente și cu o geografie mult mai diversă. Deci, răspunsul simplu este că nu este negociabil, suntem deschiși la dialog, la transparență și la predictibilitate în relația NATO - Federația Rusă.
Unele lucruri pot fi negociate
- Dacă până la urmă Rusia nu va răspunde acestei propuneri, care va fi semnalul?
Mircea Geoană: Noi am transmis Federației Ruse în scris, în urmă cu câteva zile, contrapropunerile noastre la textul pe care l-am primit de la dânșii în urmă cu o lună de zile. În continuare așteptăm răspunsul consolidat de la Kremlin. Înțelegem de la Ministerul de Externe și de Apărare din Federația Rusă că decizia este la președintele Putin. Secretarul general al NATO este și președintele Consiliului NATO-Rusia, organul în care discutăm aceste chestiuni cu Federația Rusă, și se poate reîntruni oricând Federația Rusă este gata să revină la masa dialogului. Diplomația este soluția, nu escaladarea, nu tensiunea, nu conflictul, nu amenințarea la adresa Ucrainei, de aceea așteptăm răspunsul Federației Ruse. Am făcut propuneri care au sens. Sunt propuneri care sunt utile pentru climatul de securitate din Europa, sunt bune și pentru Federația Rusă, sunt bune și pentru NATO, dar sunt și lucruri acolo care nu sunt negociabile. Ceea ce nu este negociabil este libera decizie a statelor europene să-și aleagă direcția pe care vor să o urmeze și sub nicio formă ideea de a ne reîntoarce în trecut, înainte de 1997, acestea sunt lucruri care nu sunt de negociat, în timp ce altele sunt de negociat și sperăm ca Federația Rusă să răspundă invitației noastre.
Un gest în premieră din partea SUA
- Cum e pentru NATO gestul Statelor Unite de a trimite soldați suplimentari în România, în Polonia, pentru consolidarea flancului estic?
Mircea Geoană: Este un gest extrem de binevenit și arată solidaritatea profundă, inclusiv în momente mai complicate, pe care aliații o au între ei. Și noi am salutat decizia președintelui Biden, evident că și Bucureștiul și Varșovia și Berlinul au salutat-o, dar ea trebuie privită într-un context mai larg, pentru că nu este singurul lucru pe care îl facem. De o manieră prudentă, de o manieră proporțională, de o manieră ne-escalatorie ne luăm măsuri firești de creștere a vigilenței și a posturii NATO pe flancul estic. De aceea, și decizia și anunțul făcut de Franța, de a fi națiunea-cadru pentru un viitor eventual grup de luptă în România, este extrem de salutată, înțeleg că ministrul de externe francez a fost chiar astăzi (joi - n.r.) la București, ministra apărării din Franța a fost acum câteva zile la București. Alți aliați arată aceeași solidaritate: Danemarca, Spania, Italia, Marea Britanie, Canada, ca să menționez doar câțiva.
În premieră, apropo de America și de relația transatlantică indispensabilă pe care o avem cu SUA și cu Canada, Statele Unite în premieră și-au pus grupul naval condus de către portavionul „Harry S. Truman” sub comanda NATO în Mediterana.
Sunt gesturi care în primul rând trebuie să dea un semnal de încredere și de deplină siguranță pentru țările aliate, dar este și un semnal de descurajare la adresa Federației Ruse, pentru că de o manieră oarecum ironică și paradoxală, Federația Rusă de ani de zile are această atitudine foarte agresivă, în speranța că va descuraja NATO să fie mai prezent pe flancul estic sau de a descuraja Ucraina să adere la NATO sau la Uniunea Europeană.
Rusia obține un efect de bumerang
Ne uităm în aceste zile și în aceste săptămâni și în acești ani că efectul este total opus intenției inițiale a Federației Ruse: un NATO mai robust pe flancul estic, o Ucraină tot mai hotărâtă să meargă către Occident. Deci, într-un fel, sperăm ca și Federația Rusă să înțeleagă că tot acest tip de acțiuni amenințătoare, acest tip de impunere a voinței sale asupra voinței suverane a unor state independente produce efectul opus. Multă vreme Federația Rusă a încercat să divizeze Europa și Occidentul. Ce-a reușit să facă Federația Rusă prin aceste acțiuni extrem de agresive? Să unească Occidentul cum n-a fost unit de multă, multă vreme.
Dimineață am coprezidat o întâlnirea între NATO și Uniunea Europeană pe tema Ucrainei. Am văzut împreună cu Uniunea Europeană reprezentanții ucraineni, deci într-un fel și Federația Rusă trebuie să înțeleagă că acest tip de politică nu-i servește interesele. Noi dorim o relație constructivă, o relație predictibilă, de ce nu, o relație statornică cu Federația Rusă. N-avem nimic împotriva acestei țări, o mare națiune europeană.
Vrem un dialog, vrem colaborare, dar dacă Rusia alege un alt drum, ne facem datoria și iată cum fac toți aliații, de la aliatul american până la ceilalți aliați. România este la fel de solidară cu alți aliați, și noi suntem prezenți în Polonia la grupul de luptă de acolo. Eu voi vizita Lituania săptămâna viitoare pentru a aniversa 5 ani de la înființarea grupului de luptă NATO de acolo. NATO n-a avut nicio prezență militară semnificativă pe flancul estic până în 2014, când Rusia a anexat ilegal Crimeea.
Deci, încă o dată, așteptăm răspunsul Federației Ruse, suntem dispuși la dialog, suntem doritori de dialog. Suntem în continuare extrem de preocupați de mobilizarea militară a Rusiei în jurul Ucrainei, care continuă, și acest lucru trebuie să fie primit cu măsuri de vigilență și cu măsuri de prudență din partea NATO și asta facem în fiecare zi.
Un semnal foarte puternic
- Ce puteți să ne spuneți despre venirea contingentului francez în România?
Mircea Geoană: Noi salutăm decizia aliatului francez și nici nu mă surprinde într-un fel, vorbind acum ca persoană publică cu experiență în România. Ne uităm puțin la aliații noștri strategici, Statele Unite, Franța, dar în curând sunt convins că vor fi și alți aliați care vor veni alături de Franța în această viitoare structură a NATO. Mai sunt, evident, pași de parcurs, avem o ministerială de apărare, cum îi spunem noi, miniștrii apărării din NATO se vor întruni pe 16 și 17 februarie, așteptăm ca acolo să fie formalizate și avansate decizii. Evident, sunt și niște elemente de pregătire tehnico-tactice, dar politic vorbind, semnalul este foarte puternic, apreciem atitudinea Franței și atitudinea altor aliați.
Vorbeam despre grupurile de luptă. Va fi ceva similar cu ce se întâmplă în zona Mării Baltice. NATO are astăzi patru grupuri de luptă în acea zonă. În cele patru grupuri de luptă sunt aproximativ 4.000 de militari NATO din 20 de națiuni diferite. Deci, anticipăm ca și în România și alte țări din Europa Centrală și de Sud-Est, dacă vor fi luate decizii similare, să avem contingent multinațional NATO, condus de națiunea-cadru Franța, un lucru extrem de favorabil privit și aici, la Bruxelles, și sunt încrezător că vom lua decizii împreună care să conducă la creșterea posturii de apărare în Marea Neagră și în România, pentru că este o țară-pivot pentru securitatea întregii regiuni.
Rusia orchestrează campanii masive de dezinformare
- Se desfășoară în aceste zile o campanie de propagandă pe rețelele sociale care să le sugerează tinerilor români că armata rusă este puternică, Vladimir Putin este hotărât, în vreme ce soldații NATO sunt efeminați, slabi, lași, că România nu e pregătită pentru un astfel de război și li se spune că venirea militarilor americani, apoi a celor francezi înseamnă că NATO se pregătește pentru război în România. Cum e?
Mircea Geoană: Nu este prima dată când Federația Rusă orchestrează campanii masive de dezinformare și nu sunt campanii adresate exclusiv publicului din România, este o campanie masivă la adresa întregului public din țări democratice din Europa și din America de Nord. Intervin în alegeri, dezinformează, creează diversiuni de tot felul. Dar ceea ce pot să spun, pentru că eu comunic mai mult în această perioadă cu cei de acasă, este că:
1. nu există niciun risc iminent de securitate la adresa NATO, este un lucru extrem de clar demonstrat și de analizele noastre, și de faptul că suntem extrem de puternici și de uniți;
2. aș vrea să-i încurajez pe cei care vor să ia informație autentică, verificată din surse oficiale și nepropagandistice, să se uite inclusiv pe ceea ce comunică NATO, pe demontarea miturilor și „adevărurilor” fabricate pe care Federația Rusă le împinge, să vadă cifre reale despre forța adevărată a NATO, să vadă că cele 30 de națiuni NATO, un miliard de oameni, avem împreună mai mult de 50 la sută din produsul global brut, că suntem cea mai de succes alianță din istoria umanității.
Cum se combate propaganda Rusiei
Deci, nu sunt riscuri pentru țările din NATO, suntem extrem de robuști și de vigilenți și încă o dată, suntem doritori de dialog cu Federația Rusă. Nu încurajăm, dimpotrivă, descurajăm conflictul. Nu încurajăm ceea ce face Rusia la adresa Ucrainei, descurajăm aceste lucruri. Dar este foarte multă muncă de făcut și din partea noastră ca cetățeni ai României, ca cetățeni ai Alianței, de a ne feri de aceste neadevăruri, de a nu cădea în plasa acestor capcane care ni se întind, aceste bule de comunicare viciată și vicioasă la adresa noastră.
Faptul că în ultimele sondaje reputația și încrederea NATO au crescut semnificativ în România arată că majoritatea publicului româensc continuă să înțeleagă importanța decisivă pentru securitatea națională a apartenenței noastre la NATO, a faptului că a fi membri NATO și UE reprezintă o garanție și o ancoră puternică pentru noi.
De multe ori, nu totul este perfect în universul occidental, nimeni nu spune asta, dar dacă ne uităm puțin la modelul alternativ pe care Federația Rusă îl propune - ce propune? Dispariția opoziției? Un produs intern brut per capita care este la nivelul țărilor celor mai sărace din Europa?
Există un contrast atât de evident între libertate, democrație, progres și prosperitate și siguranță - pe care Occidentul le oferă! De ce credeți că Ucraina vrea către Vest? De bine ce le este în celelalt sistem? De ce Moldova vrea către Europa? De ce Georgia vrea către Europa? Pentru că lumea preferă libertate, democrație, pace, securitate și predictibilitate. Nu este un model (cel rus - n.r.) pe care românii să vrea să-l mai îmbrățișeze vreodată, mai ales după experiența totalitară pe care noi am trăit-o.
Deci, trebuie să luptăm și cu arme instituționale - cum este și misiunea mea -, dar și presa din România, și oamenii care influențează dezbaterea publică nu spun să laude NATO, dar nu să cădem de multe ori așa de ușor pradă unor dezinformări și a unor intoxicări care sunt de-a dreptul brutale și extrem de evidente.
Ce e neobișnuit și preocupant la exercițiile Rusiei din Belarus
- Cum evaluați situația din teren? Îngrijorătoare în ultimele zile este mobilizarea din Belarus.
Mircea Geoană: Federația Rusă organizează un exercițiu militar în Belarus între 10 și 20 februarie. E un exercițiu pe care în mod normal îl făceau în această perioadă. Ceea ce este neobișnuit și preocupant pentru noi este nivelul de participare - sunt 30.000 de trupe -, sunt echipamente de ultimă generație, sunt forțe speciale, sunt bombardiere strategice, sunt forțe ale Federației Ruse care în premieră după al Doilea Război Mondial au fost deplasate din Orientul Îndepărtat, din Siberia și din zona pacifică a Federației Ruse. Aceste elemente sunt elemente de preocupare și secretarul general, și eu, și aliații spunem foarte clar că aceste lucruri sunt îngrijorătoare.
Ieri l-am avut la sediul NATO, pentru a doua oară într-o lună de zile, pe consilierul de securitate națională al președintelui Biden pe probleme cibernetice, doamna Anne Neuberger. A venit pentru a doua oară fizic, aici, la NATO, pentru a discuta împreună cu toți aliații și riscurile care nu sunt de natură militară tradițională, ca cele pe care le-am menționat: atacuri cibernetice, atacuri hibride, chestiuni de destabilizare a regimului democratic de la Kiev, deci ne uităm cu extrem de multă atenție la întreg arsenalul de instrumente hibride, tradiționale, atacuri cibernetice, campanii de dezinformare.
Vreau să știe publicul românesc că suntem atenți la tot acest repertoriu și că suntem pregătiți să facem față oricăror situații și să ajutăm Ucraina de o manieră neprovocatoare, încercăm să-i ajutăm pe reziliență, pe rezistență cibernetică, pe securitate energetică - un subiect pe care îl discutăm foarte des, inclusiv în România, ținând cont că Federația Rusă în mod deliberat nu furnizează cantitatea de gaze pentru Europa pentru a crea dificultăți pentru noi și pentru Ucraina, deci întreg spectrul de riscuri de securitate se află pe mâini bune, aici, la NATO și luăm măsuri vigilente, prudente și extrem de serioase și în aceste domenii.
Editor : Luana Pavaluca
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
