Franța și Germania au păreri diferite despre aderarea Ucrainei la NATO. Ce scenarii iau în calcul Aliații înainte de summitul din iulie

Franţa face presiuni pentru o cale concretă de aderare a Ucrainei la NATO, dar Germania îndeamnă la mai multă prudenţă în ceea ce priveşte discutarea aderării, având în vedere războiul actual al Rusiei, scrie joi Bloomberg, preluat de News.ro. 

Dorinţa Franţei „este ca noi să proiectăm în mod clar o cale, cu etape şi progrese, astfel încât Ucraina să poată, atunci când va veni momentul, să ni se alăture în condiţii bune de securitate”, a declarat ministrul francez de externe, Catherine Colonna, într-un interviu acordat în marja unei reuniuni a omologilor din NATO care se desfăşoară la Oslo. „Vor exista date sau un calendar, nu sunt sigură, pentru că sunt încă multe puncte de discutat”, a spus şefa diplomaţiei franceze.

În timp ce aderarea Ucrainei la NATO „nu este ceva care să se întâmple astăzi”, „trebuie să facem mai mult decât în 2008”, a spus Colonna, referindu-se la acordul încheiat la summitul NATO de la Bucureşti unde scrie că Ucraina va adera în cele din urmă la NATO, dar nu i se dă un orizont de timp sau o cale concretă de urmat. 

În schimb, Annalena Baerbock, ministra de externe din Germania, a declarat reporterilor că „este clar că nu putem vorbi despre o nouă aderare în mijlocul unui război”. 

Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord este divizată în ceea ce priveşte modul de a aprofunda legăturile cu Kievul fără a aduce imediat Ucraina în rândul membrilor, având în vedere că garanţiile de securitate oferite de Articolul 5 al Tratatului NATO ar putea atrage aliaţii în războiul cu Rusia. 

Chestiunea aderării Ucrainei la NATO este abordată de miniştrii de externe din ţările membre la o reuniune de două zile care are loc la Oslo şi care a început miercuri. Ei trebuie să se pună de acord înainte de summitul NATO din iulie, când liderii vor semna un pachet mai amplu de sprijin pe termen lung pentru Ucraina. 

Zelenski cere garanţii de securitate 

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut ca la summitul din iulie ţării sale să i se dea semnale clare în privinţa aderării, îndemnând aliaţii să ofere o perspectivă mai concretă, dincolo de declaraţia din 2008. Însă opiniile diferă în ceea ce priveşte gradul de concreteţe a deciziei.

„Garanţiile de securitate sunt foarte importante nu numai pentru Ucraina, ci şi pentru vecinul nostru, Republica Moldova, din cauza agresiunii ruseşti în Ucraina şi a unei potenţiale agresiuni în alte părţi ale Europei”, a declarat Zelenski reporterilor din Republica Moldova joi, la începutul reuniunii Comunităţii Politice Europene. Zelenski a declarat că va discuta despre o „coaliţie a Patrioţilor” (referire la rachetele Patriot) şi despre „un sprijin puternic pe câmpul de luptă”. Ucraina a primit recent unităţi de apărare antiaeriană „Patriot” de la partenerii săi occidentali. 

Macron vrea o „cale” de aderare pentru Ucraina 

Comentariile ministrului francez Colonna vin la o zi după ce preşedintele francez Emmanuel Macron a pledat pentru „o cale pentru aderarea” Ucrainei la NATO. Comentariile au fost o surpriză bine primită de naţiunile baltice, care au făcut presiuni pentru o foaie de parcurs mai concretă pentru aderarea Ucrainei, potrivit unui oficial al uneia dintre aceste ţări.

În timp ce SUA au susţinut în repetate rânduri declaraţia din 2008 privind perspectivele Ucrainei şi caută să asigure o relaţie politică consolidată cu Kievul, nu este clar dacă acest lucru va implica neapărat oferirea unui calendar de aderare pentru Ucraina, a declarat un oficial american de rang înalt citat de Bloomberg. 

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi reporterilor că este „încrezător” că se va ajunge la un consens cu privire la calea de urmat şi a spus că a avut deja discuţii informale „bune”. 

„Suntem de acord cu mesajele de bază", a adăugat el, precizând că „toţi aliaţii sunt de acord că Ucraina va deveni membră a alianţei şi că Ucraina se apropie de NATO”.

Un consiliu NATO-Ucraina şi un fond special pentru Kiev 

Ca parte a pachetului de la Vilnius, se aşteaptă ca aliaţii să ridice în rang statutul oficial al relaţiei NATO cu Ucraina prin înfiinţarea unui nou Consiliu NATO-Ucraina, permiţând ţării să ia parte direct la discuţii mai ample despre securitatea Alianţei. 

De asemenea, se aşteaptă ca liderii NATO să convină asupra unui fond pe termen lung, cu o sumă totală de 500 de milioane de euro (534 de milioane de dolari) pe an, pentru a ajuta Ucraina cu echipamente neletale şi alte tipuri de sprijin. Scopul este de a consolida apărarea proprie a Ucrainei, pentru a descuraja Rusia să încerce o nouă invazie după ce se va încheia actualul război. Planurile recente ale aliaţilor de a antrena piloţi pe avioane de luptă F-16 se încadrează în acest obiectiv pe termen lung. 

Fondul, printre altele, ar urma să finanţeze eforturile de modernizare a armatei ucrainene, inclusiv prin reconstruirea infrastructurii militare sau prin instruirea soldaţilor pentru a utiliza şi întreţine echipamentele moderne, menţinând astfel un nivel ridicat de pregătire. În timp ce fondul a primit deja sute de milioane de euro în acest an, aliaţii ar putea avea dificultăţi în a oferi acelaşi nivel de sprijin pe termen lung, având în vedere că angajamentele nu sunt asumate pentru anii următori. 

Un pact de securitate 

Kievul a cerut, de asemenea, garanţii de securitate bilaterale eficiente înainte de a deveni membru cu drepturi depline. Stoltenberg a remarcat recent că un angajament din partea unui aliat mare ar putea semăna foarte bine cu angajamentele de securitate colectivă prevăzute la articolul 5.

În cadrul unui Pact de securitate pentru Kiev, o propunere elaborată de fostul secretar general al NATO Anders Fogh Rasmussen şi de şeful de cabinet al lui Zelenski, Andri Iermak, aliaţii s-ar angaja să permită autoapărarea Ucrainei prin angajamente obligatorii de a furniza resursele militare şi nemilitare necesare. 

Macron a părut să susţină o astfel de propunere miercuri, când i-a îndemnat pe aliaţi să ofere Ucrainei „garanţii de securitate tangibile şi credibile”, situate cumva între cele oferite de SUA Israelului şi „aderarea cu drepturi depline la NATO”. Colonna a declarat că „numeroase” ţări reflectează asupra a ceea ce ar putea oferi în materie de garanţii de securitate şi iau în considerare diferite formate. 

Ucraina pregăteşte o contraofensivă mult aşteptată, înarmată cu arme europene şi americane în valoare de miliarde de dolari. Este posibil ca Kievul să încerce să lanseze contraatacul înainte de summitul NATO din iulie, într-un efort de a-i convinge pe aliaţi că se justifică un sprijin militar suplimentar, scrie Bloomberg.

Editor : A.C.