Live Text Rușii anunță că ucrainenii transferă trupe din Zaporojie la Bahmut. 4 civili au fost uciși de obuze rusești în Herson și Donețk
Armata ucraineană a început să transfere trupe din Zaporojie spre frontul de la Bahmut, care includ, conform surselor media ruse, inclusiv militari ucraineni antrenați în Occident. Președintele ucrainean Volodimi Zelenski a spus că Rusia a tras până acum, de la începutul războiului, peste 5.000 de rachete și a folosit peste 1.000 de drone în atacurile asupra orașelor și infrastructurii ucrainene. Concomitent, premiera finlandeză Sanna Marin a anunțat după o discuție avută cu Zelenski, faptul că Finlada ar putea , împreună cu „alte țări aliate” să ia în calcul furnizarea de avioane F-18 Ucrainei.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Obuzele rusești au ucis patru civili, spun oficialii ucraineni
ACTUALIZARE 17:46 - Trei civili au fost uciși sâmbătă în bombardamentele rusești asupra Hersonului, în sudul Ucrainei, iar un altul a murit la Donețk, au declarat oficialii regionali ucraineni.
Reuters relatează că guvernatorul regiunii Herson, Oleksandr Prokudin, a spus că trei persoane, inclusiv o femeie în vârstă, au fost, de asemenea, rănite.
„Astăzi, ocupanții ruși au lovit din nou Herson, pe bulevardul Mikolaivski, lângă un magazin, resturi dintr-un obuz au ucis trei persoane”, a declarat el pentru televiziunea ucraineană.
Ucraina a recucerit Hersonul în noiembrie, după aproape opt luni de ocupație rusă. Localitatea fusese capturată la scurt timp după începutul invaziei. Zona este acum bombardată aproape constant de forțele ruse, aflate pe malul opus al râului Nipru.
Guvernatorul regional Donețk, Pavlo Kirilenko, a declarat că o persoană a fost ucisă și cel puțin trei au fost rănite în orașul Kostiantinivka, după mai multe reprize de bombardamente rusești în cursul zilei.
Forţele ruse controlează estul orașului Bahmut, iar cele ucrainene vestul localității
ACTUALIZARE 17:42 - Partea de est a oraşului asediat Bahmut -epicentrul unor lupte sângeroase în Donbas, în estul Ucrainei - se află acum în mare parte sub controlul mercenarilor ruşi Wagner, iar partea de vest a urbei este încă deţinută de armata ucraineană, indică serviciile de informaţii britanice sâmbătă, potrivit dpa.
Râul Bahmutka, care trece prin centrul oraşului, este acum linia frontului, potrivit unei actualizări zilnice a situaţiei de pe frontul ucrainean, publicată pe Twitter de Ministerul Apărării de la Londra.
În partea de vest a oraşului, controlată de ucraineni, forţele Kievului au distrus poduri cheie peste râu, care traversează o fâşie de teren deschis cu lăţimea între 200 de metri şi 800 de metri, se arată în raport.
„Cu unităţi ucrainene capabile să tragă din clădiri fortificate la vest, aceasta a devenit o zonă sângeroasă, ceea ce probabil face foarte dificilă înaintarea forţelor Wagner, care încearcă să-şi continue asaltul frontal spre vestul oraşului”, adaugă raportul.
Dar forţele ucrainene şi liniile lor de aprovizionare „rămân vulnerabile” în faţa unei încercuiri a oraşului Bahmut dinspre nord şi sud, notează dpa, citată de Agerpres.
Ministerul britanic al Apărării publică zilnic actualizări cu privire la cursul războiului, citând date ale serviciilor sale de informaţii, de la începutul invaziei ruse în Ucraina în urmă cu peste un an. Moscova acuză Londra de o campanie de dezinformare ţintită.
Ucrainenii au pregătit la Bahmut o „zonă a morții” pentru trupele ruse
ACTUALIZARE 10:46 Forțele ucrainene continuă să controleze partea de vest a orașului Bahmut și au distrus podurile de peste râul care străbate localitatea de la nord la sud și care a devenit, practic „linia frontului”, după ce mercenarii Wagner au preluat controlul asupra zonei estice a orașului
Malul râului a fost astfel transformat de ucraineni într-o veritabilă „zonă a morții”, din cauza fâșiei de teren deschis, cu o lățime de 200-800 de metri, în care atacatorii ar urma să atace complet descoperiți, se arată în evaluarea de duminică a războiului din Ucraina, făcută de ministerul britanic al Apărării.
„În ultimele patru zile, forțele Wagner au preluat controlul asupra celei mai mari părți din zona estică a orașului Bahmut. Forțele ucrainene controlează partea de vest a orașului și au demolat podurile-cheie de peste râul care străbate orașul pe nord-sud printr-o fâșie de teren deschis aflată între zonele rezidențiale, care are o lățime de 200-800 de metri”, se arată în evaluarea ministerului apărării de la Londra.
Experții britanici arată că, în acest condiții, ucrainenii aflați în clădirile fortificate din partea de vest a Bahmutului pot deschide focul asupra atacatorilor care trec prin respectiva fâșie de teren deschis, care devine astfel o „zonă a morții” („killing zone”, în engleză), ceea ce va reprezenta o mare provocare pentru mercenarii Wagner care ar încerca să atace frontal pozițiile ucrainene.
Presa rusă: Ucraina transferă trupe din Zaporojie la Bahmut
ACTUALIZARE 10:07 Armata ucraineană îşi mută o parte din forţele sale din zona pe care o controlează în regiunea Zaporojie (sudul Ucrainei) în direcţia Bahmut, unde au loc în prezent cele mai înverşunate lupte, a declarat sâmbătă Vladimir Rogov, liderul mişcării „Împreună cu Rusia”, citat de EFE.
„Se observă transferul unităţilor armatei ucrainene de pe frontul din Zaporojie spre Artiomovsk” (denumirea rusă a Bahmut), a declarat el pentru agenţia de presă rusă TASS, informează Agerpres.
„În pofida acestui fapt, numărul de efective al armatei ucrainene de pe frontul din Zaporojie nu se diminuează, observăm transferul persoanelor mobilizate, al unităţilor care se schimbă prin rotaţie şi a militarilor pregătiţi în Occident”, a afirmat liderul prorus.
În regiunea Zaporojie, anexată în cea mai mare parte de către Rusia în septembrie anul trecut, „sunt concentraţi circa 70.000 de militari ai armatei ucrainene”, potrivit lui Rogov.
Cu o zi în urmă, fondatorul armatei private ruse Wagner, Evgheni Prigojin, afirmase că armata ucraineană pregăteşte o contraofensivă la Bahmut.
Rusia vrea să cucerească întregul Bahmut, unde au rămas mai puţin de 4.000 de locuitori, înainte ca Ucraina să-şi lanseze contraofensiva de primăvară, care ar putea începe peste două luni, dacă Kievul va primi la timp mai multe muniţii şi rachete cu rază mai lungă de acţiune din Occident, a declarat consilierul şefului administraţiei prezidenţiale ucrainene, Mihailo Podoliak, pentru ziarul italian La Stampa.
Trupele ucrainene sunt înconjurate dinspre est, nord şi sud, deşi mercenarii Grupului Wagner nu au ajuns încă în centrul oraşului Bahmut, pentru care ar trebui să traverseze râul Bahmutka dinspre est.
SUA și UE îi vizează pe „susținătorii” războiului Rusiei împotriva Ucraina
ACTUALIZARE 09:22 SUA şi Uniunea Europeană intenţionează să limiteze şi mai mult sprijinul pentru invazia Rusiei în Ucraina, au declarat vineri preşedintele american Joe Biden şi şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în finalul întâlnirii lor la Casa Albă, relatează DPA, preluată de Agerpres.
„Facem noi paşi împreună care să vizeze actori suplimentari din ţări terţe de pe întreg globul cu scopul de a perturba sprijinul pentru războiul Rusiei în orice colţ al lumii unde acesta este identificat”, au afirmat cei doi lideri într-un comunicat publicat după discuţiile de la Washington.
O atenţie specială a fost acordată problemei vizând împiedicarea Rusiei să eludeze sancţiunile occidentale, a afirmat Ursula von der Leyen în cursul unei scurte întâlniri cu presa la Casa Albă.
„Lucrăm în strânsă colaborare pentru a limita chiar şi mai mult veniturile ruseşti, asigurând în acelaşi timp aprovizionarea continuă cu energie a pieţelor emergente şi a ţărilor în curs de dezvoltare”, se afirmă în comunicatul citat, care nu menţionează niciun fel de măsuri concrete în acest sens.
În acest context, Joe Biden şi şefa Comisiei Europene nu au menţionat în mod special China. Dar atât SUA, cât şi UE iau în considerare impunerea de sancţiuni împotriva Beijingului dacă se va confirma că ţara sprijină Rusia cu livrări de armament. În plus, China nu a condamnat invazia Rusiei în Ucraina.
Finlanda ar putea furniza Ucrainei avioane americane F-18
„Cred că putem discuta despre avioane de luptă F/A-18 Hornet, dacă e posibil să le oferim Ucrainei și de ce fel de antrenament (pentru piloți) e nevoie”, a spus premiera Finlandei, Sanna Marin.
Marin a precizat că o astfel de discuție poate fi inițiată în Finlanda, din moment ce guvernul de la Helsinki intenționează să înlocuiască avioanele F/A-18 din dotare cu avioane F-35.
Premiera finlandeză a accentuat că discuția legată de avioane de luptă pentru Ucraina se află într-o „fază inițială”.
Finlanda dispune în acest moment de 55 de avioane de luptă F/A-18 (avioane de luptă și de atac la sol) și alte modele mai vechi de avioane britanice Hawk, folosite în scop de antrenament. Finlanda a anunțat cî intenționează să achiziționeze 64 de avioane multirol de ultimă generație F-35 din SUA, care ar putea fi livrate începând cu 2026.
Șeful forțelor aeriene ucrainene, generalul-locotenent Micol Oleșciuc a declarat zilele trecute că forțele Kievului au primit sisteme antiaeriene NASAMS, Iris-T sau Crotale, precum și sisteme Gepard și așteaptă achiziția de sisteme Patriot sau Aster 30 Mamba.
„Aliații noștri știu exact de ce are nevoie Ucraina și în special forțele aeriene (ucrainene): avioane de luptă multirol moderne și sisteme de apărarea antiaeriană moderne cu rază lungă și medie de acțiune”, a spus oficialul ucrainean, citat de Kyiv Independent.
Kievul ia măsuri drastice împotriva Bisericii Ortodoxe Ucrainene, aflată sub autoritatea patriarhului Kiril al Moscovei
Oficialii ucraineni au ordonat unei aripi istorice aliniate cu Rusia a Bisericii Ortodoxe să părăsească un complex mănăstiresc din Kiev, cea mai recentă decizie împotriva unei confesiuni privite cu profundă suspiciune de guvern, informează Reuters, preluată de Agerpres.
Kievul ia măsuri drastice împotriva Bisericii Ortodoxe Ucrainene (BOU), aflată sub autoritatea patriarhului Moscovei după ce Rusia şi-a lansat invazia anul trecut, pe motiv că este pro-rusă şi colaborează cu patriarhul Chiri/Kirill I al Moscovei, care a sprijinit ferm invazia.
BOU susţine că a rupt legăturile cu Rusia şi cu patriarhia Moscovei şi se declară victima unei vânători politice de vrăjitoare.
Ministerul Culturii din Ucraina a declarat că BOU a primit ordin să părăsească complexul mănăstiresc Lavra Pecerska din Kiev, vechi de 980 de ani, unde îşi are sediul. Într-o declaraţie, ministerul a spus că o anchetă a dezvăluit că BOU „a încălcat termenii acordului privind utilizarea proprietăţii de stat”, fără a oferi alte detalii.
BOU, care are drept termen limită pentru a elibera sediul până pe 29 martie, a declarat într-o postare pe Facebook că rezultatele anchetei sunt „evident părtinitoare şi încalcă grav normele legale”.
Din octombrie trecut, Serviciul de Securitate al Ucrainei a efectuat periodic percheziţii în bisericile BOU, a impus sancţiuni episcopilor şi susţinătorilor săi financiari şi a deschis dosare penale împotriva a zeci de clerici.
Autorităţile ucrainene au spus că au găsit literatură pro-rusă în incinta bisericii, care găzduia, de asemenea, cetăţeni ruşi, acuzaţii pe care BOU le-a negat.
Majoritatea credincioşilor ortodocşi ucraineni aparţin unei ramuri separate a credinţei, Biserica Ortodoxă a Ucrainei, formată în urmă cu patru ani prin unirea unor ramuri independente de autoritatea Moscovei.
Canada a interzis importurile de aluminiu și oțel din Rusia
Canada a interzis vineri importurile de aluminiu şi oţel din Rusia pentru a „tăia sau limita veniturile care finanţează invadarea ilegală şi barbară a Ucrainei”, informează AFP, preluată de Agerpres.
Aceste importuri au reprezentat aproape 250 de milioane de dolari canadieni (170 de milioane de euro) în 2021, potrivit celor mai recente date guvernamentale.
Interdicţia a fost impusă în acelaşi timp cu creşterea cu 200% a tarifelor la importurile de aluminiu rusesc anunţată luna trecută de Statele Unite. De asemenea, urmează interzicerii importului de oţel din Rusia de către Uniunea Europeană anul trecut.
„Canada şi partenerii săi au sancţionat deja Banca Centrală Rusă şi au plafonat preţul petrolului şi al gazului rusesc”, a declarat viceprim-ministrul canadian Chrystia Freeland într-un comunicat. „Şi acum ne asigurăm că Putin nu îşi poate finanţa războiul prin vânzarea de aluminiu şi oţel în Canada, prin coordonarea eforturilor noastre actuale cu cele ale SUA”, a adăugat ea.
Noile reglementări acoperă toate produsele din aluminiu din Rusia, cum ar fi aluminiul brut, folia de aluminiu şi produsele finite, inclusiv containere şi alte articole de uz casnic din aluminiu. De asemenea, afectează toate produsele primare fabricate din oţel rusesc, cum ar fi fierul şi oţelul nealiat, produsele semifabricate şi produsele finite, cum ar fi tuburile şi ţevile.
Editor : M.L.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
