Live Text Casa Albă: Va dura „multe luni” până când tancurile americane Abrams vor ajunge în Ucraina
După atacurile forțelor ruse de joi, în care au murit 11 persoane, președintele Volodimir Zelenski a cerut noi sancțiuni împotriva Rusiei și vrea ca aliații să furnizeze Ucrainei mai multe arme. AIEA face un apel pentru securitate, după ce au fost raportate explozii puternice în apropierea centralei nucleare Zaporojie, scrie The Guardian. Polonia a anunțat că ar vota pentru trimiterea de avioane de luptă în Ucraina. Premierul Ungariei a spus vineri că va respinge sancțiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei, dacă acestea afectează energia nucleară. Rusia neagă că trupele sale din Ucraina s-ar confrunta cu o penurie de muniţie şi rachete, susținând că şi-a mărit producţia de material militar de mai multe ori, relatează EFE.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
ACTUALIZARE 18:09 John Kirby, purtător de cuvânt pe securitate națională din cadrul Casei Albe, a declarat vineri pentru CNN că „va dura multe luni de zile înainte ca” tancurile Abrams promise de SUA să ajungă în Ucraina.
În ciuda calendarului, Kirby a afirmat că administrația Biden „nu va pierde timpul” în antrenarea și pregătirea liniilor de aprovizionare pentru a se asigura că forțele ucrainene sunt cel mai bine echipate pentru a le folosi când ajung în cele din urmă în Ucraina.
Presat de CNN să spună dacă ar putea tancurile să ajungă până la sfârșitul anului, Kirby a refuzat să confirme.
„Nu vreau să dau prea multe detalii, deoarece încă lucrăm la planuri, însă vor fi multe luni”, a spus Kirby. Însă, acesta a mai spus că, între timp, un transport de tancuri Leopard grație Germeniei va ajunge în Ucraina „în scurt timp”.
Kirby de asemenea nu a vrut să spună dacă președintele american Joe Biden ia în considerare o vizită în regiune pentru a marca un an de la începutul invaziei rusești, însă a mai afirmat pentru CNN că Biden este „în strânsă legătură cu președintele Zelenski – vorbesc destul de frecvent, chiar des”.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
„Cred că președintele cu siguranță, la un moment adecvat, va fi dispus să călătorească în Ucraina. Dar nu suntem în acel punct acum”, a spus oficialul.
Uniunea Europeană prelungeşte cu şase luni sancţiunile împotriva Rusiei
Uniunea Europeană a decis vineri să prelungească cu şase luni sancţiunile împotriva Rusiei pentru declanşarea războiului din Ucraina şi pregăteşte noi măsuri împotriva Moscovei, relatează AFP, citată de Agerpres.
Sancţiunile, impuse atunci când Moscova a anexat peninsula ucraineană Crimeea în 2014, au fost considerabil întărite după declanşarea invaziei din Ucraina în februarie 2022. Ele au fost prelungite sistematic pentru perioade de şase luni în cursul ultimilor opt ani.
UE a impus Rusiei nouă serii de sancţiuni după invazia declanşată pe 24 februarie anul trecut. Măsurile au afectat în special principalele exporturi de petrol ale Rusiei, au tăiat băncile ruseşti de la sistemul de plată mondial Swift şi l-au vizat personal pe preşedintele Vladimir Putin.
Anumite ţări din Europa de Est au încercat de această dată să prelungească sancţiunile cu un an pentru a menţine măsura o perioadă mai îndelungată, dar nu au avut câştig de cauză. Sancţiunile sunt decise în unanimitate de Cei 27.
Comisia Europeană lucrează în prezent la elaborarea de propuneri pentru un al zecelea ciclu de sancţiuni, dar devine din ce în ce mai dificil de ajuns la un acord între toate statele membre, subliniază responsabili europeni.
Ucraina a cerut sancţionarea industriei ruse de rachete şi sectorului energiei nucleare. UE ia în calcul să extindă sancţiunile la statul aliat Moscovei, Belarus, folosit de Kremlin pentru a susţine efortul de război rus împotriva Ucrainei.
Putin a convocat Consiliul de Securitate. Președintele rus vrea să revendice o porțiune mai mare din Oceanul Arctic
ACTUALIZARE 17:41 Președintele Vladimir Putin a convocat vineri Consiliul de Securitate pentru a discuta despre pretențiile Rusiei de a extinde limitele platformei sale continentale din Oceanul Arctic, informează Reuters.
Rusia a solicitat, în 2021, Națiunilor Unite, redefinirea platformei continentale din Oceanul Arctic, unde se crede că ar fi rezervoare importante de gaze naturale și petrol. Moscova își dorea, la vremea respectivă, jurisdicția asupra unei porțiunii mult mai mari din fundul oceanului.
Însă atât Canada, cât și Danemarca au pretenții similare. În plus, și Norvegia, care a devenit principalul furnizor de gaze al Uniunii Europene, a anunțat că vrea să-și extindă explorările în platforma continentală.
UE doreşte judecarea rapidă a crimelor comise în războiul din Ucraina
ACTUALIZARE 17:21 Miniştrii de justiţie din cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene, reuniţi vineri la Stockholm, au afirmat că Uniunea doreşte tragerea la răspundere cât mai rapid a celor vinovaţi de crimele „oribile” comise de războiul din Ucraina, transmite Reuters.
Oficialii europeni nu sunt însă de acord şi în privinţa metodelor de urmărire penală şi de căutare a dovezilor, nici în legătură cu despăgubirile pentru distrugerile provocate de război.
„Trebuie absolut să existe o răspundere pentru crimele internaţionale oribile şi pentru brutalitatea aceea ce vedem în Ucraina (...) crimele de război clare şi evidente”, a declarat ministrul irlandez Simon Harris.
Rusia blochează site-urile CIA și FBI, acuzate de „răspândire de informații false”
ACTUALIZARE 14:50 Autoritatea rusă de reglementare a comunicaţiilor Roskomnadzor a anunţat vineri că a blocat accesul din Rusia la site-urile de internet ale CIA (Agenţia Centrală de Informaţii) şi FBI (Biroul Federal de Investigaţii) din Statele Unite, pe motiv că acestea răspândesc informaţii false, transmite agenţia TASS, preluată de Reuters.
Roskomnadzor afirmă că site-urile respective au publicat materiale şi informaţii inexacte care au discreditat forţele armate ruse, scrie Agerpres.
ONU: Rusia încalcă principiile protecției copilului în Ucraina
ACTUALIZARE 12:45 Rusia încalcă „principiile fundamentale ale protecției copilului” în timp de război, oferindu-le copiilor ucraineni pașapoarte rusești, ca mai apoi să-i dea spre adopție, a declarat Filippo Grandi, șeful Agenției ONU pentru Refugiați (UNHCR), într-un interviu pentru Reuters.
După întâlnirea sa cu Grandi de miercuri, președintele Volodimir Zelenski a cerut instituirea unor mecanisme de „apărare și returnare” a copiilor și adulților deportați în Rusia, precum și pedepsirea celor responsabili.
„A le acorda naționalitate sau a-i adopta este împotriva principiilor fundamentale ale protecției copilului în situații de război”, a spus Grandi. „Asta se întâmplă în Rusia și nu trebuie să se întâmple”, a adăugat el.
Grandi a spus că agenția sa nu a putut estima numărul de copii cărora li s-au dat pașapoarte sau care au fost puși spre adopție, deoarece accesul în Rusia a fost extrem de limitat. „Căutăm acces tot timpul, iar accesul a fost destul de rar, sporadic și nu neîngrădit, dacă înțelegeți ce vreau să spun.”
Rusia neagă acuzațiile de răpire a copiilor ucraineni. „Respingem categoric acuzațiile nefondate conform cărora autoritățile ruse răpesc copii”, a declarat diplomatul rus de la Organizația Națiunilor Unite, Dmitri Polyansky, în iulie.
Polonia anunță că va trimite încă 60 de tancuri Ucrainei
ACTUALIZARE 12:40 Premierul polonez Mateusz Morawieck a anunțat vineri că țara sa va trimite alte 60 de tancuri modernizate forțelor ucrainene, pe lângă cele 14 vehicule Leopard 2 promise deja, relatează Ukraîinska Pravda.
Păi, în primul rând, încercăm să conducem prin puterea exemplului. Polonia a trimis 250 de tancuri sau chiar mai multe în urmă cu un an, fiind prima țară care a făcut acest lucru”, a amintit el într-un interviu acordat televiziunii canadiene CTV News cu privire la tancurile T-72 de fabricație sovietică trimise Ucrainei în primăvara lui 2022.
„Suntem pregătiți chiar acum să trimitem 60 dintre tancurile noastre modernizate, 30 dintre ele fiind modele PT-91. La acestea se adaugă 14 tancuri Leopard 2 pe care le avem în posesia noastră”, a anunțat acesta.
PT-91 „Twardy” („tare”, „dur” sau „rezistent”) este un tanc principal de luptă fabricat în Polonia ca o îmbunătățire a modelului T-72M1 (varianta de export a tancului T-72 fabricată sub licență în Polonia), acesta intrând în dotarea armatei poloneze în anul 1995.
Prin urmare, ele sunt tancuri relativ moderne comparativ cu unele dintre modelele folosite de ambele armate în războiul din Ucraina.
Berlinul și Parisul spun că nu sunt în război împotriva Rusiei. Moscova vrea clarificări după o declarație a șefei diplomației germane
ACTUALIZARE 12:05 Germania şi Franţa susţin că nici ele şi nici partenerii lor nu sunt într-un război împotriva Rusiei, respingând acuzaţiile Moscovei după decizia Occidentului de a trimite tancuri grele Kievului pentru ca acesta să se apere în faţa invaziei ruse. Kremlinul a denunţat „angajamentul direct” al Occidentului în conflict prin promisiunea de a livra Ucrainei tancuri germane şi americane, scrie Agerpres.
În plus, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a cerut vineri explicaţii din partea ambasadorului Germaniei de la Moscova în legătură cu ceea ce consideră a fi declaraţii „contradictorii” ale Berlinului, potrivit DPA.
Potrivit Mariei Zaharova, pe de o parte, Germania a spus că nu este parte a conflictului din Ucraina, dar, pe de altă parte, şefa diplomaţiei germane Annalena Baerbock „a declarat că ţările din Europa sunt în război cu Rusia”. „Ei înşişi înţeleg despre ce vorbesc?”, a scris Zaharova pe Telegram.
Citește continuarea AICI.
Moscova: Biden deține cheia pentru a pune capăt conflictului din Ucraina
ACTUALIZARE 12:00 Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vineri că președintele american Joe Biden deține cheia pentru a pune capăt conflictului din Ucraina, relatează Reuters. „Cheia pentru regimul de la Kiev se află în mare parte în mâinile Washingtonului”, a spus Peskov, în briefingul său zilnic obișnuit.
„Acum vedem că actualul lider de la Casa Albă nu vrea să folosească această cheie. Dimpotrivă, el alege calea de a continua pomparea de arme în Ucraina”, a adăugat el .
Rusia neagă că trupele sale din Ucraina duc lipsă de muniție și de rachete
ACTUALIZARE 11:30 Rusia a negat vineri că trupele sale din Ucraina s-ar confrunta cu o penurie de muniţie şi rachete, susţinând că şi-a mărit producţia de material militar de mai multe ori, relatează EFE. „Ceea ce spun inamicii noştri că Rusia a rămas fără rachete, muniţie şi alte lucruri este un nonsens complet”, a afirmat Serghei Cemezov, director general al consorţiului de stat Rostec, într-un interviu pentru agenţia de presă oficială rusă RIA Novosti.
Rostec, principala corporaţie rusă din industria de apărare şi de producţie industrială controlată de stat, grupează peste 800 de companii, majoritatea din industria militară, în care lucrează aproape 600.000 de persoane.
La comanda Ministerului Apărării rus, Rostec „şi-a majorat producţia de muniţie de mai multe ori, iar la unele tipuri de zeci de ori”, susţine responsabilul rus. Totuşi, cheltuielile pentru muniţiile de orice fel de tip, de la cartuşe pentru arme de calibru mic, obuze de artilerie, tancuri până la rachete, sunt ridicate, a recunoscut în acelaşi timp Cemezov, un apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin.
Chiar dacă efortul principal al companiilor Rostec este îndeplinirea comenzilor primite de la Ministerul Apărării, consorţiul nu intenţionează să-şi cedeze poziţiile pe care le ocupă pe piaţa mondială de armament. Rosoboronexport, principalul exportator de armament rusesc, integrat în Rostec, „continuă să lucreze la sarcinile stabilite de preşedinte şi de guvern”, a adăugat Cemezov.
„În general, pot spune că le respectăm în pofida obstacolelor puse în cale de ţările neprietenoase. Nu ne vom ceda poziţiile de pe piaţa mondială a armelor”, a insistat el. În ultimii zece ani, Rusia a exportat anual arme în valoare de aproximativ 15 miliarde de dolari, din care 13 miliarde revin vânzărilor Rosoboronexport, conform EFE.
Ucraina amenință că va boicota Jocurile Olimpice de la Paris 2024, dacă vor participa și sportivii ruși și belaruși
ACTUALIZARE 11:20 Ucraina a ameninţat joi că va boicota Jocurile Olimpice de vară din 2024, care vor avea loc la Paris, în cazul în care Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) va decide să permită participarea sportivilor ruşi şi belaruşi, interzişi la majoritatea competiţiilor internaţionale sub drapelul lor.
„O astfel de situaţie este inacceptabilă pentru statul nostru”, a reacţionat ministrul ucrainean al Sportului, Vadim Gutţait. „Poziţia noastră rămâne neschimbată: atât timp cât războiul continuă în Ucraina, sportivii ruşi şi belaruşi nu ar trebui să participe la competiţii internaţionale”, a precizat Gutţait pe Facebook, scrie AFP, potrivit Agerpres.
„Dacă nu suntem auziţi, nu exclud posibilitatea să boicotăm şi să refuzăm să participăm la Jocurile Olimpice din 2024”, a adăugat ministrul, în timp ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski se opune ferm oricărei încercări de reintegrare a Moscovei şi Minskului.
Citește continuarea AICI.
Zelenski: Ucraina onorează memoria a milioane de victime ale Holocaustului
ACTUALIZARE 10:50 Volodimir Zelenski a postat un mesaj pe canalul său oficial Telegram cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, scrie The Guardian. 27 ianuarie marchează aniversarea eliberării orașului Auschwitz-Birkenau.
„Astăzi, ca întotdeauna, Ucraina onorează memoria a milioane de victime ale Holocaustului. Știm și ne amintim că indiferența ucide împreună cu ura. Indiferența și ura sunt întotdeauna capabile să creeze răul numai împreună. De aceea este atât de important ca toți cei care prețuiesc viața să dea dovadă de hotărâre atunci când vine vorba de salvarea celor pe care ura încearcă să-i distrugă”, a transmis președintele Zelenski.
Tatăl lui Djokovic, prima declarație după ce s-a pozat cu portretul lui Putin și semnul Z la Australian Open
ACTUALIZARE 10:40 Srdjan Djokovic, tatăl tenismanului sârb Novak Djokovic, aflat în centrul unui scandal după ce s-a filmat alături de suporteri care arborau drapelul Rusiei cu portretul lui Putin și semnul „Z” în timpul turneului Australian Open, a anunţat vineri că nu va merge la arenă pentru a asista la semifinala fiului său, pentru a nu crea tensiuni suplimentare.
„Eu sunt aici doar pentru a-l susţine pe fiul meu. Nu am avut intenţia să ţin prima pagină a ziarelor şi nici să cauzez perturbări. Şi pentru a nu fi perturbări în timpul semifinalei pentru fiul meu şi pentru adversarul lui, atunci am ales să văd meciul la televizor”, a scris Srdjan Djokovic într-un comunicat citat de AFP, potrivit Agerpres.
„Vreau să fie un meci mare şi îl voi încuraja pe fiul meu la fel ca întotdeauna”, a mai adăugat el.
Citește continuarea AICI.
Rusia trimite trupe suplimentare pentru a bloca progresele armatei ucrainene
ACTUALIZARE 10:15 Oleskandr Musiyenko, șeful Centrului de Cercetare Militară și Strategică din Ucraina, spune că Rusia trimite mai multe întăriri pentru a bloca progresele ucrainene. „În mare parte trimit forțe de infanterie și artilerie în luptă, formate în principal din recruți. Dar nu au nivelul de sprijin de artilerie și tancuri pe care le-au avut la 24 februarie”, a declarat Musiyenko într-un interviu pentru televiziunea ucraineană.
„Au mai puține resurse. Ei se bazează pe superioritatea numerică a trupelor lor”, a precizat Musiyenko.
Reacția premierului australian după ce tatăl lui Novak Djokovic a fost filmat alături de suporteri pro-ruşi
ACTUALIZARE 10:05 Prim-ministrul australian Anthony Albanese a reiterat vineri sprijinul australian pentru Ucraina și a criticat susținătorii invaziei Rusiei după ce a apărut un videoclip în care tatăl lui Novak Djokovic poza la Australian Open cu fani ținând steaguri rusești, relatează Reuters.
„Voi sublinia acest aspect, că Australia este alături de poporul Ucrainei. Aceasta este poziția Australiei și Australia este fără echivoc în sprijinul nostru pentru statul de drept internațional”, a declarat Albanese într-o conferință de presă după ce un reporter a întrebat dacă tatăl lui Djokovic, Srdjan, ar trebui să fie deportat după ce a fost văzut făcând poze cu fani care țineau steaguri rusești.
„Nu dorim să vedem niciun sprijin acordat invaziei ruse a Ucrainei, care are un impact devastator asupra poporului Ucrainei”. Albanese nu a răspuns direct la întrebarea dacă Srdjan Djokovic ar trebui deportat.
Ungaria va respinge sancțiunile UE împotriva Rusiei asupra energiei nucleare
ACTUALIZARE 10:00 Ungaria va respinge orice sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei care afectează energia nucleară, a declarat vineri prim-ministrul Viktor Orban la postul de radio de stat, relatează Reuters.
Ucraina a cerut celor 27 de națiuni UE să includă compania de stat rusă de energie nucleară Rosatom în sancțiuni, dar Ungaria, care are o centrală nucleară construită în Rusia pe care intenționează să o extindă cu Rosatom, a blocat acest lucru.
Orban a reiterat într-un interviu că sancțiunile asupra energiei nucleare „trebuie în mod evident să fie supuse unui veto”. „Nu vom permite ca planul de includere a energiei nucleare în sancțiuni să fie implementat”, a spus premierul ungar. „Acest lucru este exclus.”
Ungaria a criticat în mod repetat sancţiunile europene impuse Rusiei pentru invazia acesteia din Ucraina, spunând că ele nu au slăbit Rusia semnificativ, dar, în schimb, riscă să distrugă economia UE. Occidentul nu a impus sancţiuni împotriva Rosatom de la începutul invaziei ruse din Ucraina, scrie Agerpres.
Centrala nucleară ungară de la Paks are patru reactoare mici VVER 440 construite de Rusia, cu o capacitate combinată de circa 2.000 de megawaţi şi care au început să funcţioneze din 1982-1987. Ea generează aproape jumătate din energia din Ungaria şi primeşte combustibil nuclear din Rusia.
Conform unui acord semnat în 2014 cu Rusia, Ungaria intenţionează să extindă centrala de la Paks cu două reactoare VVER de producţie rusească şi cu o capacitate de 1,2 gigawaţi fiecare.
Zelenski cere noi sancțiuni împotriva Rusiei și mai multe arme după ultimele lovituri ale armatei ruse
ACTUALIZARE 08:30 După loviturile mortale de rachete de joi, președintele Zelenski a cerut noi sancțiuni împotriva Rusiei și vrea ca aliații să furnizeze Ucrainei mai multe arme.
„Această agresiune rusă poate și ar trebui oprită doar cu arme adecvate. Statul terorist nu va înțelege altceva. Arme pe câmpul de luptă. Arme care ne protejează cerul. Noi sancțiuni împotriva Rusiei, adică arme politice și economice. Și arme legale - trebuie să muncim și mai mult pentru a stabili un tribunal pentru crima de agresiune rusă împotriva Ucrainei”, a spus el în discursul de joi seara.
Ucraina a fost joi ţinta unor noi bombardamente grele din partea forţelor ruse, soldate cu cel puţin 11 morţi şi 11 răniţi, care au cauzat, de asemenea, pene de curent, transmite AFP.
În acest moment, „11 persoane au fost rănite şi, din păcate, alte 11 au murit”, a declarat purtătorul de cuvânt al serviciilor de salvare, Oleksandr Horuneji, potrivit căruia cele mai importante pagube s-au înregistrat în regiunea Kiev.
Un bilanţ local anterior menţiona un mort şi doi răniţi în capitală, potrivit primarului Vitali Kliciko. În discursul său zilnic, preşedintele Zelenski a recunoscut că „există restricţii de energie electrică în majoritatea regiunilor noastre”, dar a asigurat că se fac eforturi pentru a repara reţeaua cât mai curând posibil, scrie Agerpres.
Conform comandantului şef al forţelor armate, generalul Valeri Zalujnîi, Rusia a tras joi 55 de rachete, dintre care „47 au fost distruse, inclusiv 20” la periferia Kievului. De asemenea, au fost doborâte peste noapte 24 de drone Shahed.
Întreruperi de curent s-au produs la Kiev şi în alte regiuni, după ce câteva centrale energetice au fost „atinse”, Rusia încercând să provoace „un colaps sistemic” al reţelei naţionale de electricitate, a declarat ministrul Energiei, Gherman Galuşcenko.
În Odesa, în pofida „dificultăţilor”, curentul a fost restabilit la ora 13:00 GMT în „spitale” şi pentru „celelalte infrastructuri esenţiale ale oraşului”, a anunţat compania privată de electricitate DTEK.
Atacurile din apropierea oraş-port Odesa au avut loc cu puţin timp înainte sosirii, joi dimineaţa, a şefei diplomaţiei franceze, Catherine Colonna, pentru a discuta cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba.
După o serie de eşecuri militare la sol la sfârşitul verii şi toamna, Rusia a început în octombrie să atace în mod regulat transformatoarele şi centralele electrice ale Ucrainei, lăsând de fiecare dată milioane de civili în întuneric şi în frig.
Explozii în apropierea centralei Zaporojie. AIEA face apel la securitate după atacurile de joi
ACTUALIZARE 08:25 Rafael Grossi, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), care a vizitat Ucraina săptămâna trecută, a declarat că au fost raportate joi explozii puternice în apropierea centralei nucleare Zaporijie, ocupată de ruși din Ucraina, și a reînnoit apelurile pentru o zonă de securitate în jurul centralei, scrie The Guardian. „Opt detonări puternice au fost auzite ieri (joi - n.r.), în jurul orei locale 10:00, făcând să vibreze geamurile birourilor uzinei, iar astăzi se aud şi mai multe”, a afirmat într-un comunicat şeful AIEA.
Între timp, Renat Karcea, consilier al șefului Rosenergoatom, compania care operează centralele nucleare din Rusia, spune despre precizările AIEA că sunt nefondate. „Nu le pot califica decât ca pe o provocare. Înainte de a furniza astfel de informaţii trebuie să le verificaţi şi să stabiliţi dacă nu cumva acestea se bazează pe zvonuri”, a spus Karcea, citat de TASS.
„Pe de o parte, ei vor să arate că fac ceva util. Pe de alta, seamănă din nou îndoială în rândul opiniei publice occidentale că, într-un fel, Rusia nu este capabilă să asigure securitatea nucleară”, a afirmat consilierul Rosenergoatom, care în 2014 se prezenta drept expert în „problemele Abhaziei şi Caucazului de Nord”, potrivit site-ului independent rusesc Zona.Media.
Premierul Ucrainei Denys Shmyhal a declarat că atacurile Rusiei au vizat centralele energetice.
„Am ținut astăzi o întâlnire urgentă despre situația energetică – despre lipsurile care apar și lucrările de reparații după grevele teroriștilor. Echipele de reparații lucrează în acele șantiere”, a spus Zelenski joi.
Miniștrii francez și ucrainean de Externe s-au întâlnit adăpost din Odessa
ACTUALIZARE 08:20 Ministrul francez de Externe Catherine Colonna s-a întâlnit joi, la Odesa, cu omologul său ucrainean Dmitro Kuleba, informează dpa.
Cei doi au fost nevoiţi să se întâlnească într-un adăpost din oraşul-port de pe coasta ucraineană a Mării Negre din cauza sirenelor de raid aerian, a spus Kuleba. „Probabil pentru prima dată în istorie când miniştri de externe au convorbiri în subsolul unei Opere. Iar motivul a fost o altă sirenă de raid aerian din cauza ameninţării cu rachete ruseşti asupra Odesei”, a scris el pe Twitter.
„Din cauza unei rachete ruseşti am experimentat prima mea întâlnire diplomatică bilaterală într-un adăpost. Cafeaua a fost caldă, merci”, a scris Colonna pe Twitter, spunând ulterior că cei doi au vorbit despre „tot” în cadrul convorbirilor, notează Agerpres.
„Asistenţa noastră va continua în toate domeniile şi atât timp cât este necesar. Vă mulţumim pentru primirea călduroasă, atât timp cât este nevoie, vom #StandWithUkraine”.
Dmitri Kuleba a spus că aşteaptă cu nerăbdare să discute în continuare despre rolul Franţei în coaliţia internaţională privind tancurile, exporturile de cereale şi formula păcii.„Parteneriatul ucrainean-francez rămâne crucial pentru a pune capăt agresiunii ruse şi a restabili pacea”, a spus şeful diplomaţiei ucrainene.
Serghei Lavrov a făcut o vizită surpriză în Eritreea
ACTUALIZARE 08:00 Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a sosit joi în Eritreea pentru o vizită surpriză de o zi, a anunţat guvernul acestei ţări închise şi autoritare din Cornul Africii, care nu a condamnat invazia rusă în Ucraina, transmite AFP.
Vizita nu se afla pe agenda actualului turneu african al şefului diplomaţiei ruse, a doua pe continent în şase luni, în cadrul căruia s-a deplasat în Africa de Sud, Eswatini şi Angola.
Lavrov a discutat cu preşedintele Issaias Afeworki, care conduce cu o mână de fier una din cele mai închise ţări din lume, după independenţa sa faţă de Etiopia în 1993.
„Discuţiile s-au concentrat pe dinamica războiului din Ucraina şi pe consolidarea relaţiilor bilaterale în sectoarele energiei, mineritului, tehnologiei informaţiei, educaţiei şi sănătăţii”, a scris pe Twitter ministrul Informaţiei, Yemane Gebremeskel.
Eritreea este una din cele cinci ţări care au votat în martie 2022 împotriva rezoluţiei ONU de condamnare a invadării Ucrainei, alături de Rusia, Belarus, Siria şi Coreea de Nord, potrivit Agerpres.
Armata sa este, de asemenea, acuzată de numeroase abuzuri împotriva populaţiei civile în regiunea Tigray din nordul Etiopiei, unde a sprijinit armata etiopiană împotriva rebelilor din Tigray într-un conflict care a făcut numeroase victime, între noiembrie 2020 şi noiembrie 2022. Trupele, prezente în această regiune încă de la începutul războiului, au început să se retragă la sfârşitul săptămânii trecute, au anunţat Statele Unite şi guvernul etiopian.
Polonia anunță că ar fi de acord cu o inițiativă a NATO de a trimite avioane de luptă Ucrainei
ACTUALIZARE 07:30 Premierul Mateusz Morawiecki a declarat joi pentru postul francez LCI că guvernul polonez consideră că NATO ar trebui să fie mai îndrăzneaţă, iar dacă alianţa ar decide să trimită avioane de luptă Ucrainei, Varşovia ar vota în favoarea acestui lucru, informează dpa.
Premierul polonez a mai spus că susţinătorii Ucrainei, care a fost invadată de Rusia în urmă cu aproape un an, nu ar trebui să se teamă să trimită baterii de rachete şi de apărare aeriană pentru a fi dislocate pe întreg teritoriul Ucrainei şi nu doar în vest, la Kiev şi pe linia frontului.
Oficialul polonez nu a propus trimiterea de aeronave, spunând că aceasta ar trebui să fie o decizie a NATO, dar că ţara sa va sprijini o astfel de decizie.
La scurt timp după ce SUA şi Germania au decis miercuri să trimită tancuri sofisticate Ucrainei, preşedintele Volodimir Zelenski le-a mulţumit, dar a cerut apoi avioane de luptă, rachete cu rază lungă de acţiune şi mai multă artilerie, scrie Agerpres.
Polonia a exercitat deja presiuni considerabile asupra Germaniei în discuţia despre livrările tancurilor de luptă. Cancelarul german Olaf Scholz a exclus categoric livrarea de avioane de luptă sau chiar desfăşurarea de trupe terestre în Ucraina.
Noua platformă a donatorilor internaționali începe să coordoneze ajutorul pentru Ucraina
ACTUALIZARE 07:15 O platformă a donatorilor internaţionali destinată să ajute la coordonarea eforturilor de reparare şi redresare în Ucraina a fost lansată joi, informează dpa.
Potrivit Comisiei Europene, oficiali din Ucraina, UE, G7 şi instituţii financiare, precum Banca Europeană de Investiţii, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială au participat la acest eveniment organizat prin videoconferinţă.
Intenţia platformei este aceea de a coordona mai bine, pe termen scurt şi lung, asistenţa destinată Ucrainei, cu accent pe reconstruirea infrastructurii distruse, scrie Agerpres.
Un alt obiectiv vizat este asigurarea corelării între reforme şi investiţii, potrivit preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, o condiţie prealabilă pentru aderarea Ucrainei la UE, unul din obiectivele Kievului.
Până în prezent, UE, statele sale membre şi instituţiile financiare europene au acordat Ucrainei asistenţă în valoare de 49 de miliarde de euro.
Editor : Loredana Bancăș
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
