Miniştrii de justiţie din cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene, reuniţi vineri la Stockholm, au afirmat că Uniunea doreşte tragerea la răspundere cât mai rapid a celor vinovaţi de crimele „oribile” comise de războiul din Ucraina, transmite Reuters.
Oficialii europeni nu sunt însă de acord şi în privinţa metodelor de urmărire penală şi de căutare a dovezilor, nici în legătură cu despăgubirile pentru distrugerile provocate de război.
„Trebuie absolut să existe o răspundere pentru crimele internaţionale oribile şi pentru brutalitatea aceea ce vedem în Ucraina (...) crimele de război clare şi evidente”, a declarat ministrul irlandez Simon Harris.
Printre subiectele discutate în capitala Suediei - ţară care deţine în prezent preşedinţia UE - s-au numărat strângerea dovezilor şi înfiinţarea unui nou tribunal internaţional pentru judecarea agresiunii ruse.
„Nimeni care comite astfel de crime de război nu trebuie să scape nepedepsit. Este foarte, foarte important să îi tragem la răspundere pe cei vinovaţi. Întrebarea este cum putem să facem asta într-un mod practic şi eficient”, a arătat ministrul suedez Gunnar Strommer.
Slovacia s-a pronunţat împotriva creării unei noi organizaţii juridice dedicate conflictului din Ucraina, cerută explicit de Belgia.
Ministrul belgian Vincent van Quickenborne a afirmat că „aceste acte de agresiune nu trebuie condamnate doar de ţările europene sau de Statele Unite, ci de o mare majoritate de ţări (...) din Africa, America Latină şi din alte părţi”, a spus el.
Reuters apreciază că, având în vedere precedentele, procedurile judiciare vor fi aproape sigur complexe şi de durată. Un tribunal special înfiinţat în Olanda pentru judecarea atacului care a doborât aeronava de pasageri MH17 în estul Ucrainei, în 2014, a pronunţat o sentinţă abia în noiembrie 2022.
Instanţa respectivă a condamnat trei bărbaţi la închisoare pe viaţă pentru complicitate la transportul sistemului rusesc de rachete cu care a fost doborât avionul şi au fost ucişi toţi cei 298 de pasageri şi membri ai echipajului aflaţi la bord.
Efortul de a-i judeca pe cei trei indivizi fără funcţii înalte este însă infim faţă de cel necesar pentru a-l incrimina penal pe preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, sau pe comandanţii militari care conduc forţele ruse în război, arată agenţia citată.
Dacă la începutul invaziei, acum 11 luni, retorica Moscovei punea accentul pe „denazificarea” şi „demilitarizarea” Ucrainei, acum ruşii acuză în special NATO, considerând că alianţa este agresivă şi expansionistă, notează Reuters, citată de Agerpres.
Între timp, războiul a dus la pierderea vieţilor a mii de civili, a dezrădăcinat milioane de oameni şi a transformat mai multe oraşe în ruine. Atacurile asupra infrastructurii civile ucrainene - inclusiv asupra instalaţiilor energetice - constituie potrivit ONU posibile crime de război. Rusia nu recunoaşte astfel de lovituri şi susţine că desfăşoară în Ucraina doar o „operaţiune militară specială”.
UE ia în considerare şi eventuala utilizare a activelor ruseşti blocate conform sancţiunilor, o altă chestiune complexă din punct de vedere legal dezbătută vineri. Conform unui oficial european care a discutat cu Reuters, Uniunea estimează că deţine circa 33,8 miliarde de de euro din totalul de circa 300 de miliarde de dolari, cât valorează activele blocate din străinătate ale băncii centrale ruse.
Editor : Liviu Cojan
