Etnicii sârbi din Croația, ținta violențelor. Urmările războiului din ex-Iugoslavia nu se șterg ușor
Seria de războaie care au urmat dezmembrării fostei Iugoslavii, în anii '90, au fost deosebit de încrâncenate şi de sângeroase. Chiar şi în ziua de azi, regiunea stă sub semnul naţionalismului militant, presărat cu acuzaţii şi contra-acuzaţii. Reporterul DW a vizitat un mic sat din regiunea Šibenik-Knin, din sudul Croaţiei, unde minoritatea sârbă se confruntă, adesea, cu violenţe. Un localnic pe nume Boris Petko spune că a sosit timpul ca cei de aici să înceapă să privească în viitor. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată vinerea la ora 23:00 și în reluare sâmbăta de la ora 19:30.
Locuitorii din Uzdolje nu vor uita niciodată ziua în care un grup de oameni a atacat barul lui Boris Petko. Boris, familia şi prietenii lui se uitau la un meci de fotbal atunci când grupul respectiv a luat barul cu asalt, i-au bătut pe toţi cei dinăuntru şi a distrus tot. Un băiat de 16 ani din vecini a fost chiar spitalizat, cu o rană gravă la cap.
„Nu erau de prin partea locului. Au călătorit mai mult de 100 de kilometri. A fost un atac premeditat. Vreau ca autorităţile să afle cine l-a organizat şi cine i-a trimis!” - cere Boris Petko, proprietarul barului.
De atunci, Boris a reparat stricăciunile. Unii bănuiesc că atacatorii sunt acum după gratii, deşi circumstanţele atacului încă n-au fost lămurite. Boris, care face parte din minoritatea sârbă din Croaţia, a fost potopit cu injurii, online, din partea croaţilor cu vederi de dreapta. Ei îl acuză că e criminal de război şi fost ofiţer de poliţie care a torturat prizonieri de război croaţi.
„Autorităţile şi presa n-au infirmat niciodată aceste acuzaţii! Nimeni n-a lămurit faptul că nu e vorba de mine, Boris Petko. Au tăcut toţi, mâlc. Nimeni n-a explicat că aveam doar 12 ani când a izbucnit războiul!” - spune Boris Petko.
Moştenirea războaielor iugoslave e vizibilă şi-n ziua de azi: cantonul croat Šibenik-Knin a fost odinioară ocupat de sârbi, apoi recuperat de croaţi. Regiunea e încă presărată cu ruine. Aici au fost masacraţi mii de oameni, căzând victime purificării etnice. Sute de mii au fost siliţi să plece.
Naționalism în creștere, în Croația
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Recuperarea ţinutului Knin, în cadrul operaţiunii „Furtuna” a devenit un simbol al victoriei croate. Şi e sărbătorită în fiecare an, cu mare fast. Anul acesta, preşedinta Kolinda Grabar-Kitarovic a spus că-şi doreşte să fi luptat cot la cot cu trupele croate.
În Croaţia, naţionalismul e în creştere. Atacurile asupra minorităţii sârbe se înmulţesc, chiar dacă guvernatorul regiunii susţine că atacul de la Uzdolje a fost un incident izolat.
„N-au existat incidente. Situaţia e paşnică şi stabilă. Aici nu există excese, crime făcute din ură sau lucruri de acest gen”, susține Goran Pauk, administratorul cantonului Šibenik-Knin
Guvernul croat vede, totuși, lucrurile altfel. A condamnat cu tărie atacurile şi cere ca autorităţile locale să-i găsească pe făptaşi.
Însă problema e mult mai mare decât vor autorităţile să recunoască, spune jurnalista Vaska Radulović.
Bande scandează sloganuri naţionaliste şi, pe timpul nopţii, aruncă cu pietre în geamuri - deşi, spune ea, doar foarte puţine dintre aceste atacuri ajung la cunoştinţa publicului.
„În sate în care locuiesc mai mult sârbi vârstnici, aceştia nu vor să vorbească despre asta când se întâmplă astfel de lucruri. Teama lor e justificată. Pentru că un atac de genul celui de la Uzdolje se poate repeta oriunde”, explică jurnalista Vaska Radulović.
„Aici, măslinii oamenilor au fost tăiaţi. Oamenii trăiesc de pe urma lor. Sunt agricultori. Sigur, nimeni nu i-a întrebat cât de mari au fost pagubele şi n-au primit niciun fel de despăgubire”, spune jurnalista, arătând imagini cu o plantație devastată.
Dar Boris nu e intimidat. El spune că se înţelege bine cu oricine - fie el sârb sau croat. Pe lângă bar, el are şi o fermă şi are planuri mari. Speră să-şi transforme curând barul într-un restaurant care va servi preparate din carnea animalelor crescute chiar de el.
„Trebuie să privim în viitor, nu în trecut. Vrem să trăim, să muncim şi să creăm ceva. Asta e tot!”, spune bărbatul.
Lângă casa lui se află o placă comemorativă care aminteşte de cei opt sârbi ucişi aici acum aproape 15 ani, în timpul operaţiunii „Furtuna”. Toţi au murit în aceeaşi zi şi toţi aveau peste 60 de ani. Erau vârstnici care n-au putut sau nu au vrut să fugă. Ucigaşii lor sunt încă în libertate. Aici, istoria nu e deloc uitată.
Editare web: Luana Păvălucă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
