Exclusiv Edvards Smiltens, preşedintele Parlamentului din Letonia: „Este destul de clar că Rusia încearcă acum să restaureze imperiul”
URSS nu s-a destrămat în 1991, ci se întâmplă acum, sub ochii noştri. Ţări precum Ucraina, Republica Moldova sau Georgia se luptă ca să nu rămână în spatele Cortinei de Fier care cade rapid. Această teorie îi aparţine preşedintelui Parlamentului din Letonia, Edvards Smiltens. Vorbim împreună despre puternica motivaţie pe care cetăţenii letoni o au pentru sprijinul ucrainenilor, dar şi despre perspectiva statelor baltice asupra acţiunilor Federaţiei Ruse.
Letonii, proactivi împotriva Rusiei
Cristina Cileacu: Letonia este unul dintre cei mai mari susținători ai Ucrainei dacă vorbim de sprijinirea cetățenilor acestei țări în războiul pe care Rusia l-a început acolo și printre țările europene, cred că sunteți în cea mai bună poziţie sau sunteți cel puțin în top trei. România, pe de altă parte, are acum un discurs împrumutat de la propaganda rusă, spune că poate prea mulți bani sunt cheltuiți pentru ucraineni și mai puțin pentru cetățenii naționali. Cum își păstrează Letonia motivația de a sprijini Ucraina în acest război?
Edvards Smiltens: Este destul de clar că Rusia încearcă acum să restaureze imperiul și este doar un răspuns simplu reușesc sau nu să restaureze imperiul. Înțelegem în mod clar că în zona intereselor sale Putin are fiecare țară care a fost anterior sub influența Uniunii Sovietice. Deci, noi toți suntem în această zonă de interese. Desigur, suntem o țară NATO, România este o țară NATO, este un pic diferit, dar nu putem exclude faptul că el ar putea să se întoarcă şi spre noi. De fapt, am văzut Brexit și câteva trasee de influență rusă, am văzut că au început să influenţeze alegerile în multe ţări, au încercat chiar să influențeze alegerile din Statele Unite. Deci, ce fac ei (n.r. ruşii)? Destabilizează democrațiile, încearcă să distrugă democrațiile și să-și consolideze regimul autocratic. Este deja război de mult timp în urmă, au făcut multe operațiuni în toată Europa și lumea civilizată cu mult timp în urmă. 24 februarie este doar un nou nivel de escaladare a acestui război. Rusia foloseşte pe post de armă practic totul, pornind de la gaz, electricitate, tot felul de pârghii pe care le pot crea, încearcă deja să le folosească pentru a cumpăra politicieni, pentru a finanța partidele de opoziție, partidele pro-ruse, pentru a finanța unele grupuri de interese, pentru a face operațiuni de destabilizare. Acestea sunt lucrurile pe care le fac rușii. Știm clar asta. Lucrez deja foarte mult cu Ucraina, mai ales în această perioadă de război intens, din 24 februarie.
Cristina Cileacu: Ați fost, de asemenea, acolo.
Edvards Smiltens: Această operațiune a fost planificată cu mult timp în urmă. Au investit mulți bani, miliarde de euro pentru a crea agenția, pentru a crea baza posibilității de a ocupa această țară. Când vorbeam cu prietenii mei ucraineni, îmi spuneau practic: "nu fi naiv, lucrează în direcţia voastră la fel cum lucrează în Ucraina". Acum înțelegem clar că este o schimbare tectonică. Rusia este o țară teroristă criminală. Putin ar trebui să fie în închisoare. Acum suntem în situația în care Cortina de Fier se închide cu rapiditate. Vom trăi în aceste condiții, nu este o situaţie de război rapid, care se va încheia și apoi vom reveni la etapa anterioară. Nu, este imposibil. Așa că vom trăi într-o lume total diferită, vom avea o situație în care Cortina de Fier va fi coborâtă și principala întrebare este cine va fi într-o parte și cine va fi în cealaltă parte. Totul este clar, doar alb-negru. Acum înțelegem că ucrainenii luptă cu disperare să fie în partea dreaptă a Cortinei de Fier, nu vor să fie, din nou, sub Rusia.
O ţară mică, valori uriaşe
Cristina Cileacu: Am spus că Letonia se numără printre țări europene care susțin foarte mult Ucraina. La fel şi restul statelor baltice și Polonia. Dar asta se întâmplă la nivelul autorităților în principal. Cum se raportează cetățenii din Letonia la Rusia. Este un grad de înțelegere la nivelului cetățenilor că Rusia este o țară teroristă?
Edvards Smiltens: Pe 24 februarie, când războiul a început la o nouă scară, eram pregătiți ca societate și vorbisem deja despre cum vom sprijini Ucraina la un alt nivel. Am fost primii care au trimis sisteme Stinger, pe 23 februarie, de aceea au fost capabili să apere aeroportul și să doboare elicopterele Rusiei, care zburau deasupra râului Nipru. Suntem o națiune mică, o țară mică, dar avem inimi mari, înțelegem corect valorile, ce este important și ce nu. Și avem o dedicare clară de apărare a libertăţii, independenței și democrației, oricât ar fi nevoie. Dacă vorbim despre societate, am avut un sondaj, 56%, la un an după escaladare, după ce a început acest mare război din 24 februarie, 56% din societate face ceva în numele Ucrainei, donând, sprijinind sau orice altceva. În prezent, zilnic, ei susțin acest lucru. Am fost în Ucraina a doua oară după 24 februarie (n.r. 2022), în ianuarie, l-am întâlnit pe președintele Zelenski. I-am dat un mic cadou simbolizând mașina cu numărul 1000 adusă în Ucraina, nu de guvern, ci de cetățeni (n.r. letoni). Cetățenii își donează SUV-urile, maşinile 4x4, le revopsesc, le repară cu banii proprii și le trimit în Ucraina, pe linia frontului, pentru a asigura transportul armatei și pentru a ajuta la câștigarea acestui război. Avem mii de donații, donații private, pe care nici nu le putem număra, așadar, estimăm că avem deja peste 1% din PIB ca ajutor guvernamental pentru Ucraina, militar, umanitar, este deja mai mult de 400 de milioane, este aproape o jumătate de miliard de euro. Societatea noastră este cu adevărat dedicată ajutorului. De ce? Pentru că înţelegem că dacă Ucraina va cădea, poate noi vom fi următorii, inclusiv poate România. Înţelegem aceste lucruri clar. Vedem ce se întâmplă în Moldova. Înțelegem clar că încearcă să destabilizeze fiecare țară care se află în jurul Rusiei.
Forţa militară nu înseamnă putere
Cristina Cileacu: De obicei, o mare putere este definită de capacitățile militare pe care le are. Este Rusia o mare putere?
Edvards Smiltens: Au capacități militare, dar nu sunt o mare putere, pentru că dacă încerci să iei ceva cu forța, înseamnă că nu ai reușit să obții influența pe toate celelalte căi. Cred că aceasta este cea mai mare greșeală a lui Putin. El și-a dezvăluit cu adevărat natura, și cea mai mare problemă este că dezvăluie de asemenea și natura rusă însăși, pentru că dacă te uiți înapoi în istorie, încearcă să vorbească despre marea națiune, națiunea puternică, națiunea atotputernică, și încearcă să construiască această...
Cristina Cileacu: Și națiune sfântă, să nu uităm...
Edvards Smiltens:...națiune sfântă, o națiune sacră și așa mai departe. Dacă ne uităm înapoi în istorie, este o imensă diferență între lumea civilizată și Rusia, ei întotdeauna urmau să omoare, să violeze, să fure, să ia ceva de la alții și așa mai departe. Ne construim țările pe baze total diferite. Suntem țări care creează, creăm, construim și evoluăm. Ce face Putin este să încerce să-i aducă pe toți în trecut. Trăiește în trecut. Noi, și acesta este lucrul și mesajul bun despre 24 februarie. În țara noastră, după 24 februarie, cu siguranță am avut curajul să luăm toate deciziile pe care nu le-am luat de 30 de ani. Am demolat toate monumentele sovietice, inclusiv pe cel mai mare, de 80 de metri înălțime, l-am demolat și am îndepărtat tot ce ținea de Uniunea Sovietică. Uniunea Sovietică nu a murit în anii '90, de fapt, moare chiar acum, sub ochii noștri. Întrebarea este: cine va scăpa de Uniunea Sovietică chiar acum, cine va folosi această oportunitate istorică și cine nu va putea să facă asta și va rămâne acolo pentru o perioadă foarte lungă de timp. Și aceasta este întrebarea despre lupta disperată a Ucrainei. Este o întrebare despre Moldova. Este o întrebare despre Georgia și toate celelalte țări: dacă vor scăpa de Uniunea Sovietică sau nu? Noi suntem foarte fericiți să fim complet liberi de ea.
Cât costă prietenia Chinei
Cristina Cileacu: Momentul înregistrării acestui interviu coincide cu vizita președintelui chinez, Xi Jinping, la Moscova. Cum îl ajută această vizită pe Putin, dacă îl ajută?
Edvards Smiltens: Voi dezvălui fapte din noaptea dinspre 23 spre 24 februarie (n.r. 2022). Am venit acasă destul de târziu la ora 22:00, și stăteam și mă uitam la televizor și mi-am deschis laptopul și citeam social media. Desigur, aveam unele informații de context și am făcusem deja aceste operațiuni de sprijin în Ucraina, care erau în curs de derulare și liga ucraineană, dar nu am dormit niciun minut în acea noapte. De ce? Primul lucru, desigur, am știut și am simțit că acela era momentul, că va începe. Și am urmărit cum se dezvoltă toată noaptea, între timp ce făceam o paralelă, mă uitam la Al-Jazeera, CNN, alte canale, social media și urmăream îndeaproape ce se întâmpla în cealaltă parte a lumii, iar cea mai mare teamă a mea a fost că ar putea fi sincronizată invazia rusă în Ucraina cu Taiwanul. Și acesta ar fi putut fi un dezastru, pentru că ar fi împărțit atenția în două, și asta putea fi foarte dificil. Din fericire, nu s-a întâmplat. Dacă ne uităm la China, cred că Xi Jinping face o greșeală susținând-ul pe Putin, după ce are deja un mandat de arestare pentru crime de război. Acesta este un semn rău pentru China, să sprijine un criminal de război și să sprijine o țară teroristă acum. Dar cumva înțeleg, China are sânge rece în această chestiune. Ei văd că Rusia este atât de slabă și disperată, Putin este disperat și este condus de emoții. El nu-și poate permite să piardă războiul și ar putea fi gata să meargă până la capăt, chiar dacă dă la schimb toate lucrurile valoroase pe care le are Rusia. Cred că chinezii încearcă să folosească această slăbiciune a Rusiei și a lui Putin și vor încerca să beneficieze de această situație și să obțină mult mai multă influență și beneficii din Rusia. Iar Rusia, ca țară, va pierde mult timp de zeci de ani.
Singura opţiune: pace în condiţiile Ucrainei
Cristina Cileacu: Și care este perspectiva lui Volodimir Zelenski, pentru că, desigur, el a spus că este dispus să vorbească cu Xi Jinping, poate nu neapărat despre propunerea de plan de pace pe care China a făcut-o deja, dar este dispus să nu deranjeze China.
Edvards Smiltens: Este clar ce fel de plan de pace este posibil și ce fel de plan de pace nu este posibil în Ucraina. Cunosc ucrainenii destul de bine acum. Am vorbit cu mulți oficiali și am vorbit cu prietenii ucraineni obișnuiți. Atitudinea în societate este clară. Ucrainenii merg până la capăt. Sunt siguri 100% că vor fi țară a Uniunii Europene, vor fi o țară NATO și vor restabili granițele din 1991 (n.r. destrămarea URSS) și vor face tot ce este nevoie pentru aceste lucruri. Ucrainenii înțeleg clar că Rusia a arătat slăbiciune totală, incompetență și abordare neprofesională și ucrainenii au simțit că ar putea învinge Rusia și nu vor rata niciodată ocazia să câștige acest război de independență și libertate. De aceea văd că Zelenski nu are alte opțiuni, decât să meargă înainte și să facă tot ce este nevoie pentru a câștiga acest război. Este un sacrificiu uriaș ce face Ucraina doar pentru a ieși din Uniunea Sovietică și, în cele din urmă, pentru a obține pe deplin demnitate și respect din Occident, pentru că aparține Occidentului. Am avut un prieten în trecut și discutam foarte mult. Era tânăr. Îmi spunea că se luptă. A fost chemat în armata Ucrainei, lupta în prima linie și spunea că nu luptă să-i omoare pe ruși. Desigur, toată lumea este supărată și este imposibil să vezi toate aceste scene oribile și crime de război fără să te enervezi. Dar el a spus că nu voi ucide rușii, fac o Ucraina total diferită pentru copilul meu, pentru familia mea. Copiii mei vor trăi într-o altă Ucraina, una diferită și într-o lume diferită. Și aceasta este cea mai mare diferență între rușii care ucid, fură, violează și distrug. Ucrainenii luptă pentru un viitor mai bun și nu vor lăsa niciodată această situație să le scape din mâini. Este o oportunitate unică în viață pentru ei.
Interesul Letoniei pentru România
Cristina Cileacu: Înainte de a începe acest interviu, am avut o mică discuție despre faptul că românii și letonii nu se cunosc cu adevărat. În prezent sunteți la Bucureşti, vă întâlniţi cu autorităţile noastre şi, bineînţeles, purtați discuţii despre faptul că noi, ţările de pe flancul estic, ar trebui să rămânem împreună şi ar trebui să fim mai bine apăraţi în această parte a lumii, ceva ce s-a discutat și la summitului NATO de la Madrid, anul trecut. Summitul NATO va avea loc anul acesta la Vilnius, în Lituania. Ce altceva vom face împreună când vine vorba de apărare, pentru că ne uităm la războiul lung?
Edvards Smiltens: Cred că Polonia face ceea ce trebuie. Polonia construiește Via Carpathia. Am vorbit cu Andrzej Duda (n.r. președintele Poloniei) și am avut o conversație foarte bună, în care el a subliniat asta, mai ales această direcție. Ideea este că istoric noi, ca țări baltice, am avut o cooperare strânsă cu țările scandinave. Avem acest N-B, formatul Nordic-Baltic. Ne-am uitat spre ei, am avut legături mai strânse din punct de vedere istoric, chiar înainte de al Doilea Război Mondial, am avut schimburi comerciale cu Occidentul, cu Germania, Regatul Unit, Franța și toate aceste țări. Păcat este că nu am pus niciodată un accent clar pe țări precum Romania, și nu suntem departe unii de alții. Suntem strâns legați de istoria noastră, cu toate pericolele de securitate, ne confruntăm cu aceleași pericole. Avem aceleași provocări, împărtășim aceeași istorie. Prin urmare, trebuie să cooperăm mult mai strâns în privința apărării, a dezvoltării economice, dacă vedem cifrele, încă ne luptăm să ne ridicăm pe lista UE 27, pentru a ajunge la nivelul mediu de viață european. Trebuie să finanţăm apărarea. Avem nevoie de stimulare economică. Comerțul nostru este de 100 de milioane de euro. Sunt destul de sigur că putem dubla cu ușurință aceste cifre. Și am vorbit despre un forum economic care ar trebui urmat de vizita președintelui României și Letoniei recent în vizitele noastre de aici. Avem un zbor direct de la 1 mai. Avem o ambasadă a României care se deschide anul acesta la Riga. Așadar, facem cu siguranță multe pentru a ne apropia țările, pentru a găsi noi posibilități de cooperare și nu avem altă șansă. Trebuie să facem asta.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
